3,287 matches
-
unui caiet prin intermediul căruia părinții să fie informați săptămânal de activitatea și rezultatele elevului la școală, În care să noteze aspecte semnificative ale activităților desfășurate de copil acasă. -realizarea unor activități școlare sau extrașcolare la care să participe și părinții (serbări, expoziții cu produse ale elevilor, excursii, concursuri sportive sau de cunoștințe generale la care să participe echipe mixte formate din părinți și copii etc.); -Întocmirea Împreună cu părinții și elevul a unui „orar” pentru acasă. -activități practice de folosire a mâinii
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
Se anunțau rezultatele la învățătură și se împărțeau premiile elevilor merituoși. Ca de obicei, după cuvântul directorului școlii și a unora dintre părinți, susținută de elevi și condusă din umbră de învățătorii și profesorii claselor respective, a început mult așteptata serbare ce cuprindea: dansuri, cântece populare, poezii, precum și unele fragmente sau scenete cu caracter mobilizator și educativ, decupate din operele unor autori îndrăgiți. Părinții lui Bidaru, împreună cu cele două surori mai mari, îi pregătiseră deja o coroniță din flori de câmp
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îndrăgiți. Părinții lui Bidaru, împreună cu cele două surori mai mari, îi pregătiseră deja o coroniță din flori de câmp și frunze de stejar pentru a primi "Premiul I-iu" care, pe atunci, se mai numea și "Medalie de aur". La serbare trebuia să recite, printre altele, și o poezie primită în scris cu câteva zile înainte, chiar de la domnul învățător. O știa perfect. Nu avea nevoie de sufleor. În pantaloni scurți, albaștri, noi; cu o cămașă din americă albă și ea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
analfabete. Într-adevăr, acum oamenii, în general, sunt mai pregătiți, dar nu mai sunt așa de prietenoși, s-au înstrăinat unii față de alții, până și sărbătorile de familie s-au transformat în afaceri. Căminul cultural, în care se organizau diferite serbări și spectacole, în care caravana cinematografică era prezentă în fiecare săptămână, a fost privatizat și transformat într-un fel de bar cu terasă și discotecă. În realitate, e o cârciumă a satului. De tradiție și cultură, nici vorbă. Frumoasele costume
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu mandolina, ori cu acordeonul, ori cu fluierul. Și n-avea cum să nu-i iese bine pentru că domnul profesor cânta după note. îmi amintesc de piesele de teatru pe care domnia sa le scria și în care jucam cu prilejul serbărilor școlare ... Dacă fiecare sat are spiritul său, atunci sigur că spiritul satului Dănești era domnul profesor Buraga. Dacă Doamne ferește, cineva vorbea de rău satul Dănești, domnul profesor se înfuria și spunea: ,, Nimeni n-are dreptul să hulească acest sat unde
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
citate/secvențe comentate, a mo dului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relațiile dintre tată și fiu sunt dilematice și contradictorii, punând în lumină o criză a comunicării și opțiuni existențiale diferite. Un episod semnificativ este cel al serbării școlare de la sfârșitul anului, când Niculae primește premiul întâi cu coroniță (Partea a doua, volumul I). Bolnav de friguri, cuprins de frisoane, băiatul este dus acasă în brațe de către tatăl său, care, atins tocmai în liniștea sa neturburată, se întreabă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a fost unul dintre cele mai răspândite și mai apreciate mijloace de misiune în vechea Biserică. 6. De agni paschalis victima (Despre jertfa mielului pascal) este o scrisoare atribuită de Ghenadie al Marsiliei Sfântului Niceta. Lucrarea încearcă să motiveze data serbării Paștilor, propunând ca acestea să nu se prăznuiască înainte de ziua a XI-a a calendelor lui aprilie (22 martie) și nici după ziua a XI-a a calendelor lui mai (21 aprilie). În ultimul pătrar al secolului al IV-lea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nici după ziua a XI-a a calendelor lui mai (21 aprilie). În ultimul pătrar al secolului al IV-lea, data Paștilor a preocupat îndeaproape pe creștini. Chiar și Sfântul Ambrozie, ocupându-se de data Paștilor, propunea același interval pentru serbarea acestora (în anul 387). Unele asemănări de stil cu alte scrieri ale episcopului de Remesiana, întăresc ipoteza că lucrarea aparține Sfântului Niceta. Dintre scrierile practice, prin care Sfântul Niceta, ca adevărat păstor sufletesc și iscusit misionar, purta de grijă turmei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ale diavolului. Niceta isnsistă asupra „lepădărilor” de diavol „cu credință foarte puternică și cu o conștiință neîndoielnică” și îi îndeamnă pe credincioși să renunțe la „lucrările sale rele, adică la închinările păgânești și idoli, la oracole și la auguri, la serbările fastuoase și la teatrele imorale, la hoții și la înșelăciuni, la omucideri și desfrânări, la mânie, avariție, mândrie și lăudăroșenie, la orgii și beții, la minciuni și la relele asemănătoare acestora”. Observăm că el consideră închinarea la idoli și superstițiile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Bucovinei. Aproape toți elevii aveau în zestrea lor vestimentară costume naționale, folosite în zilele de sărbători și la festivitățile prilejuite de date importante din viața școlii. Un eveniment cultural de mare amploare, care solicita toate energiile și priceperea organizatorilor era serbarea din preajma vacanței de iarnă, destinată, cu precădere, datinilor și obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou. Pregătirile pentru acest eveniment începeau cu mult înainte și se făceau cu toată seriozitatea, cu pasiune chiar. Veniți la Șendriceni din toate colțurile Moldovei, Bucovinei
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou. Pregătirile pentru acest eveniment începeau cu mult înainte și se făceau cu toată seriozitatea, cu pasiune chiar. Veniți la Șendriceni din toate colțurile Moldovei, Bucovinei și Basarabiei, elevii doreau să adauge programului acestei serbări măcar o părticică din specificul datinilor și obiceiurilor din zona din care erau. Se perindau prin fața spectatorilor formații de căluți, de capre, de urși, grupuri de irozi, de colindători și urători, care de care mai iscusit pregătite și interpretate. Cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
adolescent mic de stat, slăbuț și simpatic, pe care îl lua în brațe gârbovitul An Vechi. Acest frate de suflet al meu s-a prăpădit, însă, acum mai bine de un sfert de veac. Dificultatea cea mai mare pentru organizatorii serbării era procurarea costumelor și a recuzitei. Multe dintre acestea erau aduse de către „artiști" din satele lor, dând farmec și culoare rolurilor interpretate. Ca viitori intelectuali, elevii normaliști făceau din lectură o activitate de maximă importanță, folosind în acest scop serviciile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
De asemenea, la anumite sărbători cântam în sala de mese pe toată durata servirii prânzului de către cele două serii de elevi. Totodată, suita de melodii populare, interpretată de taraf, reprezenta unul dintre cele mai gustate și apreciate puncte din programele serbărilor susținute în școală sau la căminele culturale din comunele județului. Muzica vocală și instrumentală erau obiecte de studiu cu o mare valoare formativă în pregătirea viitorilor învățători, a acelora care trebuiau să întemeieze la sate formații corale, chiar și instrumentale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
instituții, clădirile lor au început să se degradeze, iar cele mai rezistente sunt transformate în cafébaruri, în discoteci sau depozite pentru materiale. Cu gândul la frumoșii ani ai adolescenței, la vacanțele petrecute împreună cu fetele și băieții de seama mea, la serbările și petrecerile pline de farmec și poezie, îmi pun adeseori întrebarea: cu ce se ocupă liceenii de azi când se întorc la sate, în vacanță? EDUCAȚIE ELEMENTARĂ Din păcate, întâlnim tot mai frecvent copii și tineri care, prin manifestări aparent
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
7 ianuarie 1871133. A revenit, pentru scurt timp, în cursul verii din 1871. De la Ipotești i-a trimis o scrisoare lui Titu Maiorescu, la 6 august 134, apoi s-a aflat la Cernăuți și la Putna, pentru organizarea și desfășurarea serbării, cu Slavici, Pamfil Dan, Ștefanelli și alții. Noul an de studii (1871/1872) a fost foarte greu pentru poet, din cauza lipsei de bani. Și la Ipotești erau greutăți și mari supărări. Șerban, care de bine de rău se oploșise, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nepotrivit, iar lumea să rîdă de el. A citit-o seara, între junimiștii adunați ad-hoc. După un păhărel de Cotnar, a dormit la Creangă, dar cu revolverul lîngă el, fapt care pe Creangă l-a pus pe gînduri 245. Pentru că serbările populare s-au prelungit vreo opt zile, iar poetul a revenit la București de-abia pe la 17 iunie 244, este ca și sigur că în acest interval de timp poetul va fi fost și la Ipotești, ca să ducă acasă banii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ale regiunilor și satelor, a unei explozii de sărbători „tematice”, cu inevitabilul lor cortegiu de spectacole muzicale, străzi animate, focuri de artificii, costume de epocă, standuri cu lucruri de ocazie, buticuri și artizanate. Sărbătoarea Muzicii, a Cinematografului, a Sporturilor nautice, Serbările Zăpezii, Serbarea Fructelor, a Vegetarienilor, a Luminilor, a Florilor, a Pădurii, peste tot au loc ceremonii inedite în cursul cărora se împletesc culturalul cu ludicul, istoria cu turismul, tradiția cu interesul comercial. În câteva decenii s-a trecut de la memorie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și satelor, a unei explozii de sărbători „tematice”, cu inevitabilul lor cortegiu de spectacole muzicale, străzi animate, focuri de artificii, costume de epocă, standuri cu lucruri de ocazie, buticuri și artizanate. Sărbătoarea Muzicii, a Cinematografului, a Sporturilor nautice, Serbările Zăpezii, Serbarea Fructelor, a Vegetarienilor, a Luminilor, a Florilor, a Pădurii, peste tot au loc ceremonii inedite în cursul cărora se împletesc culturalul cu ludicul, istoria cu turismul, tradiția cu interesul comercial. În câteva decenii s-a trecut de la memorie la hipermemorial
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ediție a Nopții albe a atras, în 2004, un milion de parizieni. Tehnivalurile, free-parties, concertele nocturne semiclandestine atrag, de fiecare dată, mii de tineri. Cu cât procesul de individualizare se intensifică, cu atât mai des asistăm, în mod paradoxal, la serbări cu participări record în spațiul public, dar și în spațiile private. Astfel, în 1980 au apărut discoteci uriașe în care mai multe mii de persoane se puteau defula dansând pe ringurile inundate de descărcări impresionante de decibeli și de efecte
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
domnia „memoriei restrânse” la aceea a „memoriei generalizate”31. Acest fapt nu impietează cu nimic asupra inițierii de noi festivități având în comun desfășurarea în afara oricărui sistem de referință memorial (petreceri nocturne tehno, Gay Pride, Campionatul Mondial de Fotbal sau Serbările Muzicii). Să semnalăm, în trecere, că acestea sunt sărbătorile cel mai puțin legate de trecut, cel mai puțin bogate în sensuri religioase ori istorice și care reușesc să distreze cel mai bine masele populare. În societatea de hiperconsum triumfă sărbătorile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
constă „în legea însăși a sărbătorii”, afirma Caillois 34, subliniind că, în formele ei tradiționale, aceasta nici nu era de conceput fără libațiuni abundente și festinuri pantagruelice, lubricitate și impudoare, încăierări și gesticulări violente. În secolul al XIX-lea, când serbările carnavalului erau înfloritoare, aceste practici erau încă în vigoare. Acum, lucrurile s-au schimbat: gata cu mesele în cursul cărora se consumau mari cantități de alimente; ceea ce predomină la neo-sărbători sunt sandvișurile și băuturile răcoritoare consumate din mers, pe stradă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din mers, pe stradă, recursul la alcool nemaifiind decât de resortul câtorva grupuri de tineri. Ce mai rămâne în megalopolisurile hipermoderne, din vechile paroxisme? Suntem obligați să recunoaștem: mai nimic. Un nou tip de sărbătoare este pe cale să se impună: serbarea cuminte și edulcorată, fără excesele bacanalei. Aproape nimic din ceea ce ar putea semăna cu dezlănțuirile de ultragii și insulte, de grosolănii blasfematorii, cuvinte obscene și triviale, cu „bastonadele” și alte asemenea manifestări de răutate și de impudoare, tipice pentru festivitățile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
conducerea arhiepiscopului A.C. La Iași pentru regiunea Moldovei și Bucovinei, care va fi pus sub conducerea preotului L.B., care va pleca la Iași în săptămâna viitoare.” Nota 267 02.05.1946: „În București, str. [...] în casa parohială catolică se dau serbări în fiecare duminică de către Asociația «Apostolatul Rugăciunii». Secretarul acestei asociații, ungurul A.B., funcționar la fabrica Frank din șoseaua Viilor, s-a pronunțat într-un cerc intim că serbările sunt organizate cu scopul de a strânge fonduri pentru propagandă și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
05.1946: „În București, str. [...] în casa parohială catolică se dau serbări în fiecare duminică de către Asociația «Apostolatul Rugăciunii». Secretarul acestei asociații, ungurul A.B., funcționar la fabrica Frank din șoseaua Viilor, s-a pronunțat într-un cerc intim că serbările sunt organizate cu scopul de a strânge fonduri pentru propagandă și pentru combaterea comunismului.” Notă-informativă, sursa „Liviu”, 05.06.1947: „În cercurile greco-catolice (unite) se duce o campanie vehementă pe tema sinuciderii preotului romano-catolic din Brașov. Acesta ar fi fost
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
naș; nimeni; noblețe; normal; normalitate; nouă; nu; nuc; oamenilor; oaspete; obraz; omagiu; omenos; și onoare; onora; ospăț; patrie; patriotism; părinte; plasă; plăcere; plăcut; a plăti; politic; pomană; a prețui; prețuire; primire; primul; prînz; prostie; rang; raritate; ras; responsabilitate; rușina; sănătate; serbare; servește; servire; sfinți; statut; stimă; student; suferă; super; susținere; șpagă; a ta; tata; tărie; tezaur; tîmplar; trișare; țară; țăran; vară; vesel; viu; zile importante; ziua lui (1); 766/223/81/142/0 citi: carte (220); cărți (57); lectură (26); lectura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]