41,020 matches
-
a avut și cu ce, nu i-au lipsit banii și relațiile. Cică stă și se uită la ele, toată ziua. Bea cafea. Fumează. Iar se uită la tablouri. Se îmbracă în ținută de seară, ia masa în sufragerie, este servită ca o doamnă din înalta societate de un majordom, era să cad pe spate când am auzit, apoi se retrage în bibliotecă, demnă, bea coniac cu ibricul și se zgâiește la pereți până o dor ochii și adoarme n fotoliu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
riscă să-i rupă armătura de sensuri ce ține indivizii uniți și, în bună măsură, feriți de angoase. Coeziunea unei comunități este dată și de cantitatea (și calitatea) de sensuri de-a gata pe care a secretat-o pentru a servi existențelor ce o compun. Filozofia științei este pătrunderea inginerilor în filozofie. Într-un fel putem spune că se întorc la matca originară. Odată cu apariția blocurilor raporturile omului cu pământul se modifică: nu-l mai simte sub el, sunt alții a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ale existenței noastre; spre exemplu, lăcomia. Este un a proiecta ce vine parcă de dinainte de libertatea noastră. Putem compara organizarea unei armate cu logica: amândouă sunt rezultatul unei acțiuni de cosmotizare a ceea ce altfel ar sta sub semnul anarhiei. Organizarea servește în special comandanților pentru a ști și a coordona. Dacă definim existența unei reguli de drept prin probabilitatea sancționării în cazul nerespectării ei (această situație dând seama de consistența legilor), atunci putem spune că sistemul juridic românesc are, în sens
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de baronul, de naționalitate franceză, Pierre de Coubertin care s-a inspirat din Jocurile Olimpice din Grecia antică. Prima ceremonie s-a desfășurat la Universitatea Sorbonne în Paris, Franța. CIO este o organizație non-guvernamentală, non-profit și creatoare a Mișcării Olimpice. CIO servește drept umbrelă a Mișcării Olimpice. Organizația recunoaște toate drepturile privind simbolurile olimpice, steagul, motto-ul, imnul și 36 Jocurile Olimpice. Principala responsabilitate a sa este de a superviza organizarea Jocurilor Olimpice de vară și iarnă. Mișcarea Olimpică este constituită din CIO, Federațiile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sau cvasinecunoscute au devenit state demne de luat în seamă pe scena politică. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 113 III.3. Raportul putere-zone și sfere de influență în relațiile internaționale În opinia lui V. Duculescu „puterea servește ca un suport al relațiilor de influență în timp ce influența însăși este de neconceput fără existența unei anumite puteri economice sau militare.”61 Conceptele de sferă și zonă de influență, fenomen vechi de altfel în viața internațională, este definit în maniere
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ani. În ultimele două decade ale secolului XX, programele olimpice de marketing au jucat un rol important în posibilitatea Mișcării Olimpice de a învinge lipsa de unitate, disputa politică și perioada grea din punct de vedere financiar și de a servi cu succes la dezvoltarea mondială a sportului. Richard W. Pound, fost vice-președinte al CIO și fost președinte al Comisiei CIO de marketing, a declarat că: „În 1980, Mișcarea Olimpică a fost ținta unor atacuri ale puterilor politice și a fost
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de marea panglică tricoloră și de un buchet de flori de câmp, "imortele", viu colorate. Aprinse și aici o candelă, zicându-și că și Enescu s-ar fi odihnit mai împăcat în țară, țara pe care o iubise și o servise exemplar. Gata cu cimitirele, își spuse! Ii era foame si după experiențele deloc pozitive cu supă de ceapă și cu micii de la "Miorița", se decise să încerce un restaurant chinezesc. Dorea, în continuare, să cerceteze cam ce putea face Clotilde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
afaceri, n-am fumat, n-am băut... Așa e, nici eu n-am fumat și n-am băut, am o casă, da' de la casa mea la Irbis... Domnule, fiecare cum își așterne, așa cum se pricepe. Voi da dispoziție să fii servit exemplar. Aș mai putea să te ajut cu ceva? Casa de aici n-am prea folosit-o, pentru sărbători ar trebui puțin pusă în ordine. Nici o problemă, mâine dimineață îți trimit două femei de serviciu de la hotel, să-ți pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în ordine. Nici o problemă, mâine dimineață îți trimit două femei de serviciu de la hotel, să-ți pună casa în ordine. Să-mi lași adresa. Altceva? Pentru serile de Ajun de Crăciun și Revelion aș avea nevoie de două ajutoare pentru servit. Mai greu, dar se rezolvă. Sunteți mulți? Eu cu soția, fetele, băiatul, fiecare cu câte un prieten sau o prietenă și s-ar putea să vină și Mihai cu soția, de la Paris. Cine, maestrul? Da! Dacă o să aibă timp, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și se așezară la masă. Pentru Petre și Camelia era o plăcere să-i vadă cum le fug ochii de la un platou la altul, exact ca în copilărie. Ospătarii stilați, puși la papion și jachete albe, erau mereu în mișcare, servind, schimbând farfuriile, umplând paharele. După ce nu s-au mai auzit cuțitele și furculițele, la invitația lui Petre s-au adunat în jurul Pomului. Deși era încă devreme, dar având în vedere că a doua zi pe Beatrice și Mihai îi așteptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ani! La mulți ani! Merge treaba, merge? Nu prea, așa și așa. Așa și așa, da' coada e în stradă. Da, e ora prânzului, da' altfel... Ora prânzului, ora micului dejun, ora sandvișului de după-masă, a celui de seară... Vă servesc cu ceva, cașcaval, șuncă... Nu, am trecut întâmplător pe aici. Eram în zonă și... Plimbându-și ochii de jur împrejur, Petre își zise cu nostalgie: Aici am trăit eu, aici mi-a fost viața mea ani buni, aici au ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane, se închină și Petre, care după paharele cu afinată și ulcelele de busuioacă i se păru că Sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane, se închină și Petre, care după paharele cu afinată și ulcelele de busuioacă i se păru că Sfântul Nicolae din icoană semăna cu popa Gherasim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Alții au făcut-o deja, c-au fost mai sprinteni. Și încă ceva, punem și femeile la treabă, le facem o cooperativă de producție, cu "punctul de lucru" lângă fabrică. Și ce-o să producă nevastă-mea? Păi ce mi-a servit ieri la prânz? Ciorbă de cocoș și tocăniță de purcel? Nu, bade Ioane, ce fac femeile pentru casa lor pe aici: afinată, magiun de prune, dulceață de zmeură, de mure, sucuri naturale, zacuscă de ciuperci, hribi uscați... Ce zici? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
au primenit, fiind toți flămânzi, au trecut la masă. Fiind înainte de Înviere, Petre se gândise să-i "purifice" puțin culinar, așa că-i trată cu un borș de verdeață și ciulama de urzici, cu orez și usturoi, iar la desert le servi bostan copt. Nu prea le-a plăcut meniul și primul care reacționă fu "amiralul": Ne mai dai și altceva? Nu, pentru acum cam asta-i. Bun, nimic de zis, dar cam aduce a mănăstire. Și eu care am alergat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
făcuse pădurea. Fiind cu toții cam osteniți de drumul prin pădure, au hotărât "să se întindă" puțin, urmând să se revadă "mai încolo". "Mai încolo", când s-au revăzut, începuse o ploicică de primăvară, picăturile sunând vesele pe acoperișul casei. Au "servit" câteva aperitive în muzica ploii și în aerul proaspăt, apoi Petre i-a invitat la masă, unde îi aștepta, întins maiestuos, pe un fund mare de lemn, purcelușul de lapte, rumen și apetisant, cu mărul tradițional în gură. Petre pregătise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
formată din satele Târgul Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bădilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețel, Berezlogi-Cornu și Brăteni cu reședința în târg. Populația: 1870 de copii; 6015 de suflete (2995 de bărbați și 3020 de femei); 451 de israeliți. Avea 1407 contribuabili, 7 biserici servite de 7 preoți și 8 cântăreți, o școală rurală de băieți și una de fete, 5 școli mixte, frecventate de 254 de elevi, din 256 de băieți și 156 de fete care figurau în comună. Bugetul comunei pe 1892-1893 avea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte din teritoriu, pe care se înființează satul Bursuc, care se mai numea și Heciul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
români mai renumiți; 4. Părțile cuvântului și formele gramaticale; 5. Împărțirea politică a Europei; 6. Măsuri de greutate și lungime; 7. Descrierea animalelor, plantelor și mineralelor; 8. Caligrafie după model și dictare. Metoda de predare era individuală și învățătorul se servea de monitori pentru toate clasele. Legea învățământului se modifică în 1896 de către Ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, Petru Poni, prin care materia de învățământ a fost repartizată pe patru ani pentru școlile cu patru învățători și cinci ani pentru școlile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul, servea la așezarea hainelor. Mobilierul simplu la început, a devenit cu timpul o colecție de piese de artă cu diverse compoziții geometrice sau zoomorfe. În prezent, toate acestea au cedat locul mobilierului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul, servea la așezarea hainelor. Mobilierul simplu la început, a devenit cu timpul o colecție de piese de artă cu diverse compoziții geometrice sau zoomorfe. În prezent, toate acestea au cedat locul mobilierului modern, șifonierelor, studiourilor și aparatelor electrice de uz casnic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
costumele populare se lucrau din borangic. Prin anii „70 - „80 la Lespezi era o fermă sericicolă condusă de inginer Elena Barzic, dar care s-a desființat după 1990. Olăritul este și el legat de alimentație: străchinele, oalele, ulcioarele, oțetarele, cănile servind la prepararea, păstrarea și transportarea alimentelor. Centrul principal a fost Lespezi, mai ales în perioada cât a fost târg. Erau cunoscuți olarii: Ion Pavel, Gheorghe și Aurel Butnaru, Gheorghe Donici, Haralambie Cazacu, Vasile Apetrei și Vasile Sava din Heci. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pricepută. Să o iei și s-o înveți Dacă vrei să n-o pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din nuntași se adunau pentru a bea „rachiul roșu”, semn că mireasa a fost virgină. Moartea Al treilea moment
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este mai frumos împodobit și jocul este mai alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]