KorAP: Find »[drukola/base=sigur & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...944 >

23,580 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217

mâna lui Alexander. — Ești un tip al dracului de norocos! am spus. — Știu, zise el umil și aruncă o privire scurtă spre Georgie. Apoi adăugă: Viața e plină de neprevăzut. Dar schimbările cele mai rapide sunt adesea și cele mai sigure. Odată ce ne-am gândit la asta, nici n-am mai avut nevoie de argumente. Nu voiam să aud mărturisiri și declarații de acest gen. Voiam să depășesc momentul când voi auzi glasul lui Georgie. M-am întors spre ea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
se uita la el, stătea puțin aplecată spre el, parcă atrasă de o putere magnetică. Trupurile lor se cunoșteau destul de bine. Georgie mă privea cu un zâmbet abia schițat și bine stăpânit ținându-și paharul la gură cu o mână sigură. Băutura o refăcea întotdeauna. Cu paharul în mână, într-o poziție egipteană, Antonia îl privea fix pe Alexander. Colțurile gurii i se lăsaseră în jos. Am remarcat fardul de pe obrajii ei și cât de mult îmbătrânise. Dar, în definitiv, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
gestul lui Georgie, deși nespus de dureros și de răscolitor, a căpătat semnificația unui sfârșit de capitol. Se pare că nu aveam să mă bucur de nici un fel de alinare. Urma să fiu jupuit, tranșat și împachetat ca o victimă sigură; și o așteptam pe Honor așa cum unii așteaptă, fără nici o speranță, apariția crucială a unui zeu. Nu aveam posibilitatea să fac nimic rezonabil, nici măcar să aștept, și totuși nu-mi rămânea decât așteptarea. Întrucât cei doi erau atât de strâns

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
m-am întors de la Honor cu dorința de a fi alinat de Antonia. Îi pregătisem paharul cu Martini, ca de obicei, bănuind că va veni pe la șase. Nimic nu poate înlocui liniștea pe care ți-o dă o relație absolut sigură; în definitiv, în ciuda a tot ceea ce se întâmplase, Antonia, și nu altă femeie, era soția mea. Nici nu-mi trecea prin minte că într-un asemenea raționament ar putea fi ceva ilogic; și chiar nu era. Când m-am despărțit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
mă bucur că ești aici! am spus și am luat-o de mână. — Iubitule, nici nu știu ce să-ți spun pentru că nu știu cât știi din toată povestea, spuse Antonia. — Care poveste? — Dintre mine și Alexander. — Dintre tine și Alexander? am repetat. Ești sigură că n-ai greșit numele? — Vai, dragul meu, mă tem că e ceva serios, spuse Antonia. Dar știai, fără îndoială. Cu siguranță, ești la curent cu ceva ce durează de mult timp. — Cu ce să fiu la curent? — Păi, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
redevenit eu însumi, perfect conștient de pierderea unică pe care o suferisem. Mi-am acoperit fața cu mâinile și, dacă aș fi avut lacrimi, aș fi plâns. Am rămas astfel mult timp, copleșit de tristețe și de durere fizică, semnul sigur al unei stări emoționale reale. Apoi am auzit, parcă înlăuntrul capului meu, un sunet straniu. Am ridicat ochii, dezmeticit deodată. Când sunetul s-a auzit a doua oară, am recunoscut soneria de la intrare. Răsuna ciudat în încăperile goale. Eram aproape

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183

bată din nou, sălbatic și copleșit de dorință. Nu s-a astâmpărat până n-am deschis ușile hotelului și n-am intrat În foaier - ca și când aș fi trecut peste un prag și, neașteptat, m-aș fi trezit pe un teritoriu sigur. Acum, temperându-mi inima neîmblânzită, am făcut o descoperire uluitoare: o distanță de numai câțiva metri era Îndeajuns pentru a despărți două ființe. Cu câteva minute În urmă fusesem Sascha Knisch, pedalând prin oraș. În prezent, nu eram doar anonim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
nevoit să se aplece În față, ca bufonul să poată ajunge la prosopul aruncat peste umărul său - moment În care se auzea clinchetul clopoțeilor atașați de tichie. Pe atunci un knisch era un servitor, afirma Winkler, care știa din surse sigure (tatăl lui era abonat la Brockhaus), „sau, mai bine spus: un rob“. Dar asta numai până la asediul turcilor din 1683. De atunci, au dispărut de pe scena istoriei - până când Într-o zi au reapărut. Fischl adăugă pe un ton pedagogic, Înlăturând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
Dora vorbea deseori despre sarcină. Mai târziu Însă, mai puțin. În mod ciudat, a Început să pună din nou Întrebări, cam de câteva săptămâni Încoace. Unele, Întrebări vechi; altele, noi. Oare n-ar fi trebuit să procedeze altfel? Putea fi sigură că băiatul era pe mâini bune? Putea oare să depună o cerere chiar dacă trecuseră Între timp douăzeci de ani? Discutaserăm despre asta de multe ori cu ceva timp În urmă. Dar acum voia să afle ce i se putea Întâmpla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
că fortăreța noastră funcționa cum trebuie. Mai Întâi am Întors ceasul deșteptător de pe noptieră, ca să-l văd de unde stăteam. Puteam să fac ce aveam de gând doar până când minutarul nu depășea un anumit punct. Consideram aceste perioade circumscrise minutele mele „sigure“. Desigur, ca orice bun soldat, continuam să ciulesc și urechile. Dacă cineva trăgea un scaun În apartamentul de deasupra sau se auzeau pași pe scări, mă prefăceam extrem de preocupat - cu alergatul prin casă, spre exemplu. Încă mă antrenam să devin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
poate? Maică-mea avea ceva Într-o nuanță de măr verde, de care eram atașat În mod deosebit. Sau portjartiera neagră spre maroniu, ca boabele de cafea? Nu, e aceeași chestie ca și brasiera. Atunci ce? mai aveam trei minute sigure. Da, trebuia să mă mulțumesc cu izmenele, cu toate că mă mai Îmbrăcasem cu ele c-o zi Înainte. Măcar aveau o despicătură În față, la vintre, așa că nu mă jenau deloc. Încă două minte sigure - mai Întâi din profil, apoi toată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
Atunci ce? mai aveam trei minute sigure. Da, trebuia să mă mulțumesc cu izmenele, cu toate că mă mai Îmbrăcasem cu ele c-o zi Înainte. Măcar aveau o despicătură În față, la vintre, așa că nu mă jenau deloc. Încă două minte sigure - mai Întâi din profil, apoi toată silueta - și invers - Încă un minut - dacă Îmi strângeam picioarele - dar dacă mă Întorceam și mă aplecam - nu, repede, jos izmenele - la naiba - de ce nu - ciorapii - s-au prins de - fir-ar să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
niște preocupări din ce În ce mai rafinate, astfel că zilele acestea a pus locația exclusiv la dispoziția asociației „Fraternitatea“. Else Oloaga nu putea sau nu voia să-mi spună ce făcea de fapt acest club pentru cultivarea trupului. Dar era mai mult ca sigură că acesta avea ceva legături cu un anume Doctor Hauptstein. — Hauptstein? M-am oprit pe urmele făcute de mine sau, mai bine zis, de scaunul cu rotile. Horst Hauptstein? Ești sigură? Fără a scoate vreo vorbă, Else mă rugă să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
club pentru cultivarea trupului. Dar era mai mult ca sigură că acesta avea ceva legături cu un anume Doctor Hauptstein. — Hauptstein? M-am oprit pe urmele făcute de mine sau, mai bine zis, de scaunul cu rotile. Horst Hauptstein? Ești sigură? Fără a scoate vreo vorbă, Else mă rugă să Împing căruciorul mai departe. Continuând fără prea mult entuziasm, mi-a explicat că Îl Întâlnise pe Hauptstein imediat după ce Stegemann a angajat-o. Făcea parte dintr-o echipă de filmări, finanțată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
dat fiind faptul că acesta se baza pe principii precum curajul, puterea și forța. Deși era greu de spus fără un examinare adecvată, Otto era un exemplar strălucit pentru viitorul german - „poate chiar un mușchi cremaster, doamnă dragă!“ — „Cremaster“? Ești sigură că a folosit termenul acesta? Bătând darabana pe pătura care Îi acoperea picioarele, Else se arătă ofensată. — Știu anatomie, Sascha. Și chiar și nume de mușchi. Conform spuselor doctorului, societățile ideale funcționează ca scrot strâns. Necesită conducător puternic cu viziuni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
Deși colega mea a dat din cap, am insistat. I-am explicat că, la cât de neașteptat și-a părăsit Karp locul de muncă, trebuie să fi avut un motiv să se simtă amenințat. Și era chiar sută la sută sigură că prietena mea n-a mai dat nici o informație privitoare la un băiat, de pildă, pe care-l născuse? I-am spus despre adopție. Personal, Începusem să cred că bebelușul pentru care Froehlich găsise părinți noi... — Te rog, Sascha, Încet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
care eram pe punctul de a-l adopta. Froehlich Începuse să adune date despre viața intimă a oamenilor, Începând cu pragul dintre secole, afirmând În 1915 că aceste chestionare, pe care le-a Îmbunătățit În mod constant, reprezintă cea mai sigură metodă de a stabili „aspectul referitor la sex“ al unui individ. Răspunsurile primite, deseori lungi și elaborate, sunt adunate conform unor principii statistice și au constituit baza multor studii de caz. Păstrat În arhivele fundației, materialul orginal este tratat cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
să ne cățărăm pe sfoară sau nu puteam să sărim peste capră destul de repede, ne obliga să rămânem după cursuri. Conform d-lui Maier, un suflet sănătos reușea să stăpânească mereu corpul. Astfel că o ținută atletică era cea mai sigură dovadă de un spirit măreț. Cei care erau slabi sau neîndemânatici aveau, de fapt, o minte nesănătoasă. Doar disciplina putea ajuta să Îți depășești tendințele decadente. Și dacă nu reușeai să sari capra nici a treia oară, rămâneai pe dinafară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
arăta deloc bine. Eu fusesem cel care a alertat poliția, anunțând că s-a Întâmplat ceva pe Otto-Ludwig-Straße. Chiar dacă am reușit să imit perfect vocea de fată, abia mai târziu, când m-am adăpostit la Apollo, putea poliția să fie sigură că moartea n-a survenit Înainte de 9. 30 seara. Else Oloaga va garanta că am ajuns la cinematograf ca de obicei, la țanc pentru prima difuzare de la ora 6 seara. Cu toate acestea, Îmi mai rămânea o oră Întreagă neacoperită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
eliberați, În timp ce multe din colegele ei au fost obligate să plătească niște amenzi usturătoare, unele fiind trimise chiar la Închisoare. Cele câteva femei care au putut să arate un act de identitate au plecat să caute o locuință nouă, mai sigură. — Mă gândeam că hotelul ăsta merită vizitat, așa că ieri am trecut pe-acolo. Agitat, chelnerul se Întoarse cu țigările pe care le uitase. Când a plecat, prietenul meu m-a Întrebat dacă-mi mai aminteam de cafeneaua din fața hotelului. Sigur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
acceptat recunoscător. Dând ordine cuiva de pe coridor, Îți reîntoarse atenția asupra mea, destul de discret Încât să nu comenteze nimic referitor la cum arătam. — Situația e sub control, domnule Knisch. Am percheziționat hotelul. Dovezile incriminatoare au fost duse Într-un loc sigur. Mă bucur că v-am găsit. Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Am schițat un gest dezaprobator, afundându-mă și mai mult În canapea. Wickert se deplasă imediat la geam și trase perdelele. Când lumina mă orbi, am fost nevoit să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
din nou către mine. După cum vedeți, suntem de partea dumneavostră. Desigur, e pur Întâmplător că numele victimei și al dumneavoastră coincid. Îmi strânse mâna cu complicitate. Domnule Knisch, atâta timp cât priviți lucrurile din perspectiva noastră, chestionarul dumneavoastră va fi În mâini sigure. Capitolul douăzeci si doi Mă așteptam ca Manetti să-mi bată la ușă din minut În minut. Se Întunecase și era cam frig, putea să sosească În orice clipă. Trezindu-mă În jurul amiezii, am stat mult timp și m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
susținea că fusese vorba de un act disperat, sinucigaș, comis de un galician care nu s-a dat În lături să-i ia În mormânt pe cei dragi, odată cu el. S-a vorbit chiar de un „Prometeu dezlănțuit“. Nu sunt sigură. Ce ziceți, domnule Knisch? A fost incendiu, sau doar o greșeală fatală? Singurul lucru dovedit de investigația Întreprinsă de noi și de către compania de asigurări a fost că cineva se jucase cu chibritele. N-am reușit să tragem concluzii clare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232

lacrimi în ochi, pătimind din greu, prefera să-și dea singură pe răzătoare hreanul decât să cumpere acele pișehț 1 vândute în sticle la magazinele de delicatese. Îl urmărea pe măcelar „cu ochi de șoim“, cum spunea ea, să fie sigură că nu uită să-i dea carnea tranșată prin mașina de tocat kușer. Le dădea telefon tuturor gospodinelor din bloc care își uscau rufele pe sfoară afară, în spate - într-un rând, mânată de noblețe și generozitate, a sunat-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
execuție ar fi deja aliniat afară, așteptând să mă lichideze. Și iată că în scenă își face intrarea tatăl: după o zi agreabilă, în care a încercat să vândă polițe de asigurare pe viață unor negri ce nici măcar nu-s siguri că sunt vii, se întoarce acasă la o soție isterică și la un copil metamorfozat - pentru că ce-oi fi făcut eu, întruchiparea bunătății pe pământ? Incredibil, de necrezut, dar fie i-am tras una la țurloaie, fie am mușcat-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]