3,605 matches
-
concordanță cu obiective foarte clar definite, precise și realizabile, În concordanță cu potențialul acestuia. Fiecare activitate de Învățare urmărește atingerea unui obiectiv care trebuie să aibă descrise sau cel puțin stabilite condițiile de realizare a lui. Dificultățile Întâmpinate În identificarea silabelor În cuvinte au determinat stabilirea unor activități de Învățare prin care până la sfărșitul semestrului I eleva trebuia să poată să le identifice În cuvinte de două silabe. Precizarea unor obiective clare, a căror finalitate imediată este posibil de atins am
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
sau cel puțin stabilite condițiile de realizare a lui. Dificultățile Întâmpinate În identificarea silabelor În cuvinte au determinat stabilirea unor activități de Învățare prin care până la sfărșitul semestrului I eleva trebuia să poată să le identifice În cuvinte de două silabe. Precizarea unor obiective clare, a căror finalitate imediată este posibil de atins am putut să o fac În activitățile de scriere. Stabilind activitățile pe care urma să le efectueze, am putut să prevăd la finele activității respective corectitudinea cu care
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
de dicție etc. II.3. Să integreze cuvintele noi În enunțuri. jocuri didactice de sinonimie și antonimie; exerciții de utilizare a cuvintelor noi În contexte adecvate; -jocuri pentru alcătuirea de propoziții conținând cuvinte noi; -exerciții de despărțire a cuvintelor in silabe; -exerciții de compunere a cuvintelor pornind de la o silabă dată; -exerciții de schimbare a sensului unui cuvânt prin modificarea unui sunet sau a unei silabe; -exerciții de Înlocuire a unor cuvinte cu altele cu Înteles asemănător. II.4. Să redea
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
În enunțuri. jocuri didactice de sinonimie și antonimie; exerciții de utilizare a cuvintelor noi În contexte adecvate; -jocuri pentru alcătuirea de propoziții conținând cuvinte noi; -exerciții de despărțire a cuvintelor in silabe; -exerciții de compunere a cuvintelor pornind de la o silabă dată; -exerciții de schimbare a sensului unui cuvânt prin modificarea unui sunet sau a unei silabe; -exerciții de Înlocuire a unor cuvinte cu altele cu Înteles asemănător. II.4. Să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
adecvate; -jocuri pentru alcătuirea de propoziții conținând cuvinte noi; -exerciții de despărțire a cuvintelor in silabe; -exerciții de compunere a cuvintelor pornind de la o silabă dată; -exerciții de schimbare a sensului unui cuvânt prin modificarea unui sunet sau a unei silabe; -exerciții de Înlocuire a unor cuvinte cu altele cu Înteles asemănător. II.4. Să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text citit. -Întrebări și răspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul citit; -exerciții de povestire a unui
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
-discuții În perechi sau pe grupe referitoare la lectura suplimentară; -vizite la biblioteca școlii, săli de lectură etc. IV. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ Obiective de referință Exemple de activități de Învățare IV.1. Să respecte regulile de despărțire În silabe, ortografia și punctuația Într-un text propriu. -exerciții de aplicare a regulilor de despărțire În silabe În dictări și autodictări, copieri sau În scrierea unor enunțuri proprii; -exerciții de scriere corectă a cuvintelor care Încep cu litera “e” (pronume, formele
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
lectură etc. IV. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ Obiective de referință Exemple de activități de Învățare IV.1. Să respecte regulile de despărțire În silabe, ortografia și punctuația Într-un text propriu. -exerciții de aplicare a regulilor de despărțire În silabe În dictări și autodictări, copieri sau În scrierea unor enunțuri proprii; -exerciții de scriere corectă a cuvintelor care Încep cu litera “e” (pronume, formele verbului “a fi”); -exerciții de scriere corectă a cuvintelor care conțin vocale În hiat: “ii”, “ee
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
Scrierea și pronunțarea cuvintelor care Încep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea și pronunțarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea și pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, (fără terminologia dată) și a cuvintelor care conțin x. Silaba. Despărțirea cuvintelor În silabe (probleme de scriere). Morfologia. Cuvântul parte de vorbire Substantivul. Substantive comune și substantive proprii. Numărul. Adjectivul. Acordul adjectivului În număr cu substantivul pe care Îl determină. Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de politețe recunoaștere
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
care Încep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea și pronunțarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea și pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, (fără terminologia dată) și a cuvintelor care conțin x. Silaba. Despărțirea cuvintelor În silabe (probleme de scriere). Morfologia. Cuvântul parte de vorbire Substantivul. Substantive comune și substantive proprii. Numărul. Adjectivul. Acordul adjectivului În număr cu substantivul pe care Îl determină. Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de politețe recunoaștere și utilizare În comunicare
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
corecte din punct de vedere fonetic și gramatical și Îmbinarea lor Într-un mesaj propriu. S5. Citirea conștientă, corectă și expresivă a unor texte cunoscute. S6. Respectarea În redactarea unor enunțuri și texte a regulilor de despărțire a cuvintelor În silabe, a celor ortografice și de punctuație studiate.
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
codoș tot slugărind cu zel, și nu-i nimic decît un amestec de pungaș, de cerșetor, las mijlocitor, fiu și moștenitor al unei cațele corcite; unul pe care-am să-l biciui pînă-o chelălăi, daca negi și cea mai mica silaba din titlurile ce ți le-am dat! OSWALD: Dar ce dihanie de om mai ești, să sari cu-njurături la unul pe care nu-l cunoști și nici nu te cunoaște? KENT: Ce slugă neobrăzata mai ești, să dezminți că
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ce vorbește cu slove întinse pe carte și cine cutează a înlătura un cuvînt scapă drum destrămărilor împletiturii întregi, iar grăirea dintrînsele nu vrea să fie citită oricum, că se toarce ea singură într-o zvonire ușor tărăgănată, cu două silabe mai slabe și una mai tare“. Este așa dar, o coborîre spre obîrșii, fie ale omului, ale faptei lui sau ale cuvîntului, o căutare a antidotului timpului în liniștitoarea și calda intimitate a substanței sau în contemplarea propriei lucrări. E
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
formale pe baza cărora este creat discursul poetic, reguli metrice relativ stabile utilizate în compunerea versurilor și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
U/U, U/U, U/ U) anapestul ( U U/): Printre crengi lumina palid glob de argint (U U/, U U/, U U/, U U/, U U/) - tetrasilabice: peonul - cu un singur accent, având indice 1, 2, 3, 4, după locul silabei accentuate: Vânturile, valurile (peon 1: /U U U, /U U U ); Somnoroase păsărele (peon 3: U U/U, U U/U) coriambul - cu două accente: (/U U/: Sara pe deal...) Ritmul poeziei moderne nu mai urmează succesiunea formală a picioarelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deal...) Ritmul poeziei moderne nu mai urmează succesiunea formală a picioarelor metrice, înlocuind accentele de intensitate cu accente afective și stilistice, construinduși cadențele contrapunctic, prin contrastul dintre cuvintelecheie accentuate și contextul cu fluență firească a ritmului vorbirii. Măsura este totalitatea silabelor unui vers, grupate în unități ritmice. Versurile cu măsură scurtă (până la 8 silabe) conferă un ritm alert discursului poetic, în vreme ce măsura medie (812) și cea lungă (peste 12 silabe) impun o cadență ritmică gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
accentele de intensitate cu accente afective și stilistice, construinduși cadențele contrapunctic, prin contrastul dintre cuvintelecheie accentuate și contextul cu fluență firească a ritmului vorbirii. Măsura este totalitatea silabelor unui vers, grupate în unități ritmice. Versurile cu măsură scurtă (până la 8 silabe) conferă un ritm alert discursului poetic, în vreme ce măsura medie (812) și cea lungă (peste 12 silabe) impun o cadență ritmică gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt marcate de o pauză ritmică (cezură) care le segmentează în două emistihuri, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și contextul cu fluență firească a ritmului vorbirii. Măsura este totalitatea silabelor unui vers, grupate în unități ritmice. Versurile cu măsură scurtă (până la 8 silabe) conferă un ritm alert discursului poetic, în vreme ce măsura medie (812) și cea lungă (peste 12 silabe) impun o cadență ritmică gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt marcate de o pauză ritmică (cezură) care le segmentează în două emistihuri, de obicei egale (de exemplu, alexandrinul - versul din 12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
medie (812) și cea lungă (peste 12 silabe) impun o cadență ritmică gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt marcate de o pauză ritmică (cezură) care le segmentează în două emistihuri, de obicei egale (de exemplu, alexandrinul - versul din 12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de câte 6 silabe). Măsura variabilă a versurilor din poezia modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație, rezidă în consonanța sunetelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cadență ritmică gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt marcate de o pauză ritmică (cezură) care le segmentează în două emistihuri, de obicei egale (de exemplu, alexandrinul - versul din 12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de câte 6 silabe). Măsura variabilă a versurilor din poezia modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație, rezidă în consonanța sunetelor finale a două sau mai multe versuri, începând cu ultima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mărilor / Ard depărtărilor, / Până ce pier. - rima înlănțuită (aba, bcb, cdc/în rondel: abba, abab, babaa) - monorima (aaa, bbbb/12 34): Din ochi lăcrimând, / Pe culmi alergând, / Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în rondel: abba, abab, babaa) - monorima (aaa, bbbb/12 34): Din ochi lăcrimând, / Pe culmi alergând, / Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a ultimelor patru silabe: ...málurile/...válurile). - Rima interioară (două cuvinte sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a ultimelor patru silabe: ...málurile/...válurile). - Rima interioară (două cuvinte sau cele două emistihuri dintrun vers rimează: Linele, colinele / strâng de sus luminile - L. Blaga) accentuează eufonia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a ultimelor patru silabe: ...málurile/...válurile). - Rima interioară (două cuvinte sau cele două emistihuri dintrun vers rimează: Linele, colinele / strâng de sus luminile - L. Blaga) accentuează eufonia versului. - Rimaecou (concentrică) se realizează prin reluarea unui cuvânt în rimă (de exemplu, substantivul plumb în poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mai dogmatică - în sensul autoafirmării, cât și invers, în sensul autodistrugerii.“ (Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității) negarea capacității limbajului de a exprima idei sau sentimente; deconstrucția codului lingvistic se realizează fie prin dezmembrarea enunțului în cuvinte, a cuvintelor în silabe, în litere, în absențe (reprezentate grafic prin spații albe), fie prin compromiterea codului, prin invalidarea semnificației, realizată în enunțuri corecte din punct de vedere formal, bazate însă pe o mecanică goală, pe conexiuni delirante, pe stereotipii și false analogii radicalismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: făgăduise - promisese; zarvă - agitație, gălăgie 2. În secvența nici fata nare, nici el, cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte, suprimarea unei silabe și elidarea vocalei „u“. 3. [noapte de noapte, zi și noapte, din zori în noapte, cu noaptean cap, astă noapte, în toiul nopții, de noapte, peste noapte, prost ca noaptea, Noapte bună! etc.] Noapte de noapte, prințul fermecat ieșea din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]