3,065 matches
-
tabloului. Perspectiva receptării, așa cum o configurează Petică, chiar în absența conceptelor care să o precizeze mai clar, face loc la trei direcții: una academică, "tehnica și concepția obișnuită" de care Klimt se distanțează, una a receptării de suprafață, pentru care simbolismul pervaziv acționează deja, producând o emoție estetică revendicată de compoziția simbolisto-decadentă în registrul "misticismului", un derivativ al sentimentului religios și o receptare a tabloului ca operă simbolisto-decadentă pe baza unei afinități care solicită o analitică la confiniile cu meditația filozofică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
își întinde capul ca pentru a sorbi din această cupă, în timp ce corpul său înscrie o spirală în zona pubiană a zeiței. Este forța sexualității care imprimă energie vitală, care generează viața și o consumă în egală măsură. "Klimt îi exploatase simbolismul în mod defensiv în cazul Atenei, agresiv în al Nudei Veritas, seducător în al șerpilor de apă. [...] Hygeia, ea însăși o transformare antropomorfă a șarpelui, îi oferă acestuia potirul Lethei pentru a bea din lichidul său primordial"100. Hygeia ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituie pictura murală a mânăstirilor, însă criticul împărtășește o viziune eclectică asupra viitorului artelor decorative în România, care ar trebui să mixeze neobizantinismul cu prerafaelitismul și tehnicile decorativiste ale lui Gustave Moreau și Puvis de Chavanes, ambii considerați precursori ai simbolismului. "La această întrebare vom răspunde fără teamă cu o dezmințire că prima sarcină a artei românești va fi să se inspire din arta populară byzandi (bizantină, n.a.) existentă. Vechile școli de zougraves au lăsat pe pereții des bissériques (bisericilor, n.a.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
actuale", extazele fiind generate de o pietate mai mult poetică decât religioasă, cum concede criticul. Visul și extazul indică aici nu doar o tradiție religioasă, un pietism monastic ortodoxist, ci mai degrabă un misticism estetizat în laboratoarele și cu alchimia simbolismului, de fapt, o nouă sensibilitate modernă asociată unui revival al artei bizantine, reconsiderate în contextul modernității. Peisajele românești și arta populară oferă o sursă de inspirație inepuizabilă, iar printre primii cu sentimentul configurării unui complex identitar se află menționați Nicolae
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu timbre printre cele mai frumoase din lume. Cât despre bilete de bancă, criticul îl menționează pe cel proiectat de Grigorescu, proiect reprodus de Kunst für Alle la München și refuzat ca fiind prea artistic. III.2. Arta decorativă și simbolismul Ioana Vlasiu remarca faptul că o parte dintre piesele de colecție ale lui Nicolae Grigorescu expuse la Muzeul Nicolae Grigorescu din Câmpina invocă un gust japonizant care nu era numai al pictorului, ci și al epocii 133. Într-un articol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit, simbolism "care îndepărtându-se de estetica naturalistă, fie ea barbizonistă, fie impresionistă, încerca să reprezinte dincolo de spectacolul imediat al realității palpabile, o lume a spiritului. De aici decurge abandonarea sau ajustarea la alte aspirații a tehnicii picturale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit, simbolism "care îndepărtându-se de estetica naturalistă, fie ea barbizonistă, fie impresionistă, încerca să reprezinte dincolo de spectacolul imediat al realității palpabile, o lume a spiritului. De aici decurge abandonarea sau ajustarea la alte aspirații a tehnicii picturale iluzioniste. Pictorul simbolist nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
loc pe 23 aprilie. Una dintre cele mai mari expuse într-o expoziție românească, pânza are nu mai puțin de 7 metri. Scena de basm nu invocă un basm anume, ci lumea basmului ca atare, caracterul evocator asociindu-se unui simbolism difuz și atmosferei de mister pe care o degajă personajele angajate într-un ritual a cărui semnificație rămâne inaccesibilă. Întreaga compoziție poartă amprenta stilistică și emoțională a Jugendstilului, care a contribuit definitoriu la formarea pictorului. Articolul "A zecea expoziție a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tonul coloritului predominant, potolit, liniștit, cu variațiuni de culori, îți dă impresia unor Gobelinuri de cel mai rafinat gust artistic"171. Studiind la München între 1894 și 1899, în perioada de maximă efervescență secesionistă, Ștefan Popescu se lasă influențat de simbolismul german, fapt decelabil și în panoul decorativ intitulat Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu detectează un reflex literar al picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de artă"172
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află sub influența lui Gustave Moreau, socotit un precursor al decadentismului sau simbolismului în pictură și a lui Puvis de Chavannes, decedați doar cu un an înainte de sosirea ei la Paris. Întoarsă în România, în 1906, i se propune să facă parte din "Tinerimea artistică" la expozițiile căreia va expune în mod regulat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și se vede alături de Brâncuși în avangarda artei românești, inițiatoare a unui sector artistic nou. Mina Byk Wepper este un caz interesant al postsimbolismului românesc, faza sa simbolistă purtând amprenta indelebilă a profesoarei de la Școala de Belle Arte, Cecilia Cuțescu-Storck. Simbolismul gauguinizant al Ceciliei Cuțescu-Storck cu influențe prerafaelite mai ales din direcția unui Burne-Jones devine manierism, un simbolism mimetic la tânăra sa elevă, care pictează panouri decorative a căror similitudine cu cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck este izbitoare. Cu lecția bine învățată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Wepper este un caz interesant al postsimbolismului românesc, faza sa simbolistă purtând amprenta indelebilă a profesoarei de la Școala de Belle Arte, Cecilia Cuțescu-Storck. Simbolismul gauguinizant al Ceciliei Cuțescu-Storck cu influențe prerafaelite mai ales din direcția unui Burne-Jones devine manierism, un simbolism mimetic la tânăra sa elevă, care pictează panouri decorative a căror similitudine cu cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck este izbitoare. Cu lecția bine învățată, Mina Byk proiectează nuduri într-un peisaj exotic, care se face ecoul celui tahitian din tablourile lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o sensibilitate Art Nouveau. Mina Bick Wepper îi fusese elevă Ceciliei Cuțescu-Storck la Școala de Belle Arte din București și își completase studiile la München și la Dresda. Toate cele trei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un instinct decorativ în stare de a face un tablou din simpla alăturare cumpănită și confruntare, a golului hârtiei (ce devine astfel motiv), c-un pămătuf de frunze, sau cu vrejul unei plante neexistente"184. III.3. Arta bizantină și simbolismul În studiul său din 1909, Arta în România, Tzigara-Samurcaș aprecia apariția picturii moderne tocmai prin disocierea de arta bizantină. În sensul acestei secesiuni fondatoare, criticul atribuia lui Nicolae Grigorescu opera de pionierat, al cărui merit "de a fi mijlocit tranzițiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atribuia lui Nicolae Grigorescu opera de pionierat, al cărui merit "de a fi mijlocit tranzițiunea de la bizantinism la pictura adevărată, dezrobindu-ne de hieratismul bizantin"185 ar constitui piatra de hotar a artei naționale. Pe fondul succesului pe care-l are simbolismul în expresia sa decorativistă, Art Nouveau-ul, revivalul bizantin va căuta modernitatea în direcția opusă, a recuperării artei bizantine în contextul artei moderne tocmai în vederea sublinierii mărcilor identitare ale unei arte naționale. În monografía consacrată culturii Art Nouveau, Stephen Escritt decela
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Art Nouveau in Fin-de-Siècle France: Politics, Psychology and Style 187 (1992). Atât mișcarea Arts and Crafts, cât și Mișcarea estetică engleză, ne situează în spațiul culturii britanice, pentru a nu vorbi de larga acoperire pe care o oferă revivalului gotic. Simbolismul este singura modalitate de a realiza o rețea de corespondențe în spațiul european. Stephen Escritt ignoră însă spațiul central și est-european, unde Art Nouveau-ul este marcat și de alte forme de revival. În Prague Fin de siècle, Petr Wittlich documentează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de odaliscă"191. Ambele costumații se regăsesc tematizate pe o scară largă în pictura românească de la romantism la simbolism, de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular românesc își găsește locul în spiritul unui ecumenism estetic-decorativ printre sofisticatele rochii de marchiză, distanțele culturale sunt dizolvate pentru a pune în valoare estetica fiecărui costum. "Marchizele se atingeau în treacăt de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic contrastează cu obscuritatea frescei din fundal, menită unui rol decorativ. Este o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul simbolismului, pe care-l reclamă și figura emblematică a Sarei Bernhardt. Capitolul IV IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă românească Așa cum o probează numele societății nou înființate a tinerilor artiști români "secesioniști", "Ileana", frumusețea ideală a artei era asociată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o cultură vie în măsură să ofere o amprentă identitară culturii moderne. Arta simbolistă românească va oscila ca pretutindeni în Europa între utilizarea bagajului mitologic greco-latin de întrebuințare cultă, un fel de lingua franca a artei plastice de la clasicism la simbolism, a bagajului mitologico-folcloric "național" deja pus în valoare de romantism și a mitologiei culte forjate cu sau fără ajutorul folclorului "național" și puse în circulație de marile culturi apusene. Printre cei care au știut să valorifice acest potențial artistic este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al lui Silen, ca și aspectul său grotesc, totul menit să sublinieze exuberanța dionisiacă, jovialitatea etilică, impudoarea dezinhibată, bucuria vieții și, ca expresie a lor, senzualitatea. Tema dansurilor menadelor va fi reluată în grafica pictorului, asociată uneori temelor macabre pe măsură ce simbolismul său se va colora sumbru, decadent. De altfel, există și aici o tensiune a contrastelor prin alăturarea corpurilor atrăgătoare ale celor două menade cu cel grotesc, al lui Silen. Mirea fusese la Paris, la Școala Națională de Arte Frumoase, elevul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care se contaminează și puținele personaje masculine, cum este bărbatul din prim planul tabloului, care poartă flori galbene în păr și o brățară aurie pe un braț feminin. Devirilizarea se acordă cu ambiguitatea sexuală, redată de figurile androgine pe care simbolismul și mai ales decadentismul le exaltă. În dreapta, ne atrage atenția un personaj masculin cu părul și barba foarte lungi, purtând flori în păr și ținând emblematic o liră. Lângă un cuplu de îndrăgostiți situat într-un plan mai îndepărtat pare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stück, face o primă călătorie la München, în 1897, ca apoi să viziteze în repetate rânduri Viena și Dresda -realizează compoziții cu subiect fantastic, în care mitologia greco-latină acompaniază discret temele folclorului authton. Din cele patru cicluri care poartă amprenta simbolismului, Îngerul morții (1910-1911), Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de o frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impune cu conștientizarea propriei feminități, privirea a dobândit un alt accent, ea nu mai dă curs impulsului de vitalitate care-i împinge în față pe copiii-iele. Virgil Vătășianu remarcă și structura compozițională, execuția impecabilă tehnic a desenelor, execuție care plasează simbolismul lui Smigelschi sub semnul acordului dintre "realism" și "subiectul ireal". Spre deosebire de Virgil Vătășianu, Gheorghe Vida sesizează portanța transfigurării malefice a ielelor în cultura populară, înclinând simbolismul lui Smigelschi din aces ciclu către versantul morbid pe care-l reclamă o altă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]