2,409 matches
-
Viena, Buda, Ljubljana, Ragusa, Belgrad, Timișoara, Iași, București, Rusciuk, Sofia, Thessalonik, Constantinopol și Adrianopol, evreii vor forma, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, puternice comunități în interiorul cărora vor organiza tot ceea ce le exprimă personalitatea. Este vorba de sinagogi și case de rugăciuni, băi rituale, cimitire, școli, case de studii sau seminarii (în ebraică, Beit hamidraș) și tipografii. Privilegiile acordate de turci explică echilibrul și dezvoltarea lor economico-financiară. Spania îi alungă pe evrei, în vreme ce Turcia îi primește cu brațele
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evreii figurau în aparatul de stat. Rar se întâmpla ca un sultan sau un vizir să nu fi avut în serviciul lui cel puțin doi bancheri evrei. În secolul al XVI-lea, numai la Constantinopol au fost ridicate 30 de sinagogi. Cifra mărturisește forța comunității evreiești, dar și toleranța imperială. Să nu ne amăgim. Interesele se subînțeleg. Surprinzătoare e inteligența diplomației turcești aptă să-și croiască marea șansă de apropiere și stăpânire a unui vast teritoriu european. Dar și acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evreilor, ei fiind principalii furnizori ai domnitorului și boierilor. În secolul al XVII-lea, odată cu intensificarea comerțului polono-moldav, dar și ca urmare a războaielor provocate de cazaci, numărul lor a crescut. Cu mult înainte de 1700, la Iași fuseseră construite câteva sinagogi. Pe întreg cuprinsul Moldovei și Valahiei comunitățile evreiești și-au ridicat lăcașuri de cult. Privilegiile acordate pentru așezarea în Moldova datau din vremea domniei lui Ștefan Tomșa, fapt ce a permis și înființarea celor dintâi bresle de meșteșugari. Știința și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
așa cum se cuvine. Manifestările de intoleranță apar relativ târziu. 1715 e anul în care are loc primul pogrom la București (epitaful unui rabin îl califică drept „martir”) și el poate fi corelat cu mărturia lui Del Chiaro despre „demolire la sinagoga degli Ebrei”. 1726 consemnează prima acuzație de omor ritual, aceasta în Moldova. Învinuirea circula într-un text hagiografic notoriu, Viața lui Constantin cel Mare având la bază un izvor occidental, biografia papei Silvestru. Adevărul este că, dincolo de contradicții, de intoleranță
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Tov și Z’kan Aharon. De însemnătate pentru diaspora iudaismului rămâne activitatea rabinului Aaron Cohen (sfârșitul secolului al XVI-lea și prima jumătate a secolului următor). Retor înnăscut, strălucit exeget și scriitor, Cohen s-a ocupat și de restaurarea vechii sinagogi din ghetou, precum și a vechiului cimitir. Este el însuși un exemplu al existenței meandrate a evreului în diaspora. A învățat în Italia, la Școala levantină din Veneția, și chiar dacă știința i-a fost călăuza vieții, Cohen a practicat și comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ocupând un loc aparte. Cultura orientală antică va reprezenta una dintre temele predilecte. Măcar așa și tot vor fi fost cunoscute, în cercuri mai largi, talmudul babilonian, ceremoniile religioase și civile ale evreilor, geografia biblică, istoria marelui templu din Ierusalim, sinagoga iudaică, Vechiul Testament etc. Nu sunt izolate asemenea forme ce exprimă ridicarea punților de legătură, în realitate, începutul deschiderilor. Tipografia Universitatis Hungaricae Budae, a cărei activitate modernă începe cu anul 1777 (reluând pe aceea a tipografiei ce ființase aici din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de un număr de 1.200 în ținutul Sătmarului (Satu-Mare), de 300 în Bihor, fără a aduce în discuție numărul acelora din Maramureș, care, desigur, era mai mare, de îndată ce la începutul secolului al XIX-lea în Sighetu Marmației ființa o sinagogă cu un rabin și un jude național evreu, cum rezultă din informațiile lui Johann von Csaplovics. În veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, evreii au trecut deseori prin Maramureș în drumurile lor dinspre Polonia spre Transilvania. Numărul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
III-lea e.a. descoperită la Esztergom, o piatră comemorativă din vremea împăratului roman Septimius Severus, piatră pe care apare scris numele unui evreu despre care se presupune că ar fi fost conducătorul comunității evreiești din regiune sau cel puțin șeful sinagogii construită aici de o populație de origine iudaică. Spun aceasta fiindcă fiecare om are dreptul să se înalțe spre Divinitate în acord cu propriile sale convingeri. În fond e vorba de un unu, așadar comunicarea nu reprezintă decât forma, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evreului în vechea societate românească. Vezi și Andrei Pippidi, „The Mirror and Behind it. The Image of the Jew in the Romanian Society”, în Liviu Rotman Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe, 16, Tel Aviv, 1993, pp. 73-84. Despre demolarea sinagogii: „In oltre fece demolire (principele Ștefan Cantacuzino, n.n.) la sinagoga degli Ebrei, benchè fusse in sito rimoto, comandando espressamente che non potessero più radunarsi insieme per far le loro orazioni. Certe apparenti dimostrazioni di zelo verso la religione soglione per
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Mirror and Behind it. The Image of the Jew in the Romanian Society”, în Liviu Rotman Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe, 16, Tel Aviv, 1993, pp. 73-84. Despre demolarea sinagogii: „In oltre fece demolire (principele Ștefan Cantacuzino, n.n.) la sinagoga degli Ebrei, benchè fusse in sito rimoto, comandando espressamente che non potessero più radunarsi insieme per far le loro orazioni. Certe apparenti dimostrazioni di zelo verso la religione soglione per lo più produr sentimenti di edificazione nella mente degli nomini
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un miracol mă poate salva. Toate speranțele mele sunt legate de această unică salvare. Am aprins cincizeci de lumânări la St. Thomas, încă cincizeci la St. Patrick’s, mi-am trecut chiar și numele pe o listă de rugăciuni de la sinagoga de pe strada 65 și am oferit flori zeiței hinduse Ganesh. În plus, un grup de persoane din Ohio pe care l-am găsit pe internet se roagă din răsputeri pentru mine. Bine, ei se roagă să-mi găsesc fericirea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Rosen"Rosen. Trebuie spus că denumirea de xe "Rosen"Rosen este improprie, căci documentele sunt, În fapt, ale Federației. În ciuda complicatei Împărțiri, acest fond este foarte important, fiind singurul care ne dă informații privind interiorul vieții comunitare. Avem știri despre sinagogi, Învățământul Thalmud-Thora, cimitire, mikve, viața de zi cu zi a comunității, În fapt, despre supraviețuirea acesteia În perioada comunistă. În arhivă găsim documente legate de activitatea Joint, O.R.T., a diverse alte organizații evreiești. Foarte importantă este corespondența rabinului xe
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
R.T., a diverse alte organizații evreiești. Foarte importantă este corespondența rabinului xe "Rosen"Rosen cu autorități de stat, În primul rând cu Departamentul Cultelor, dar și cu alte instanțe. De o importanță deosebită sunt reclamațiile Împotriva profanărilor sistematice ale unor sinagogi sau cimitire, fenomen ce a luat o amploare specială În anii 60 și 70. Sinteza informațiilor din toate aceste surse documentare poate clarifica imaginea unei perioade foarte complexe și greu de descifrat - o perioadă În care informația nu circula liber
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
stalinizare a societății românești. Comunitățile evreiești, ce au oferit Întotdeauna o relativă protecție populației evreiești, erau acum golite de substanță, fiind transformate Într-un soi de „Întreprinderi de cult” și de propagandă În spiritul politicii partidului. S-a ajuns ca sinagoga - singurul spațiu public ce i-a rămas populației evreiești - să devină și ea un „centru de propagandă” al puterii, dublat de un „centru de supraveghere”. Delegați ai conducerii Comunității, sau În unele cazuri ai Federației, participau la slujbă și citeau
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
arbitrare Împiedicau exercitarea liberă a dreptului la credință, atât pentru populația majoritară, cât și pentru minorități. În ceea ce Îi privește pe evrei, a existat un control politic extrem de accentuat asupra lăcașurilor de cult, datorită faptului că puterea a realizat că sinagoga nu era numai un spațiu religios, ci și o agora, un loc de Întâlnire și dezbatere. Mai mult decât atât, puterea, prin intermediul Comitetului Democratic Evreiesc sau al conducerilor Comunităților, Încerca să folosească sinagoga ca centru de propagandă, În general anti-aliya
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
datorită faptului că puterea a realizat că sinagoga nu era numai un spațiu religios, ci și o agora, un loc de Întâlnire și dezbatere. Mai mult decât atât, puterea, prin intermediul Comitetului Democratic Evreiesc sau al conducerilor Comunităților, Încerca să folosească sinagoga ca centru de propagandă, În general anti-aliya. Devenise frecventă lipirea de caricaturi antisioniste și antiisraeliene pe pereții acesteia, după cum la fel de frecventă era reacția anonimă a publicului, care rupea aceste caricaturi. Această presiune propagandistică va scădea după 1953, fără a se
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de caricaturi antisioniste și antiisraeliene pe pereții acesteia, după cum la fel de frecventă era reacția anonimă a publicului, care rupea aceste caricaturi. Această presiune propagandistică va scădea după 1953, fără a se renunța la controlul asupra a tot ce se Întâmpla În sinagogă. Acesta este preluat tot mai mult de organele „specializate”, de Securitate. Se pare că era o practică recrutarea din rândul clerului sau al eforilor de informatori, care aveau dublul rol de a provoca și apoi de a raporta reacția publică
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
orașe; b) 2.000 de orfani Întorși din xe "Transnistria"Transnistria, din care majoritatea au emigrat În xe "Palestina"Palestina. Joint aechipat complet sau parțial 51.000 de evrei pauperi, a sprijinit pentru diverse necesități 89 de comunități (reparații de sinagogi, băi rituale, cantine, azile etc.), a furnizat fonduri pentru conservarea bunurilor deportaților, a ajutat 20 de spitale și dispensare, a distribuit medicamente, a susținut și echipat diverse ateliere de școli profesionale, din care prima școală agricolă din România - la Colentina
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Ea se impunea, În condițiile În care a existat un puternic proces de erodare a comunității, În primul rând din cauza legislației și a măsurilor evident anti-comunitate ale guvernării Antonescu. Profitând de această situație, o serie de organisme comunitare, ca unele sinagogi cimitire, au Încercat să se autonomizeze și să-și retragă parțial sau total sprijinul pe care În mod tradițional Îl datorau comunității. După cum se poate observa, este vorba de acele organisme care sunt principalele surse de venituri comunitare, care pot
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
venituri comunitare, care pot și trebuie să finanțeze activitățile educative și de asistență socială și sanitară. Acest conflict este mai evident Într-o mare comunitate cum era cea din xe "București"București. Aici, În 1945, funcționau 37 de temple și sinagogi, ale căror bugete nu erau controlate de comunitate. Aceasta Începe un adevărat război pentru subordonarea instituțiilor de cult, acțiune inițiată la nivelul Comunității xe "București"București de rabinul Moses xe "Rosen"Rosen, viitorul lider al vieții evreiești, În acel moment
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
inițiată la nivelul Comunității xe "București"București de rabinul Moses xe "Rosen"Rosen, viitorul lider al vieții evreiești, În acel moment șeful Secției Cultului din Comunitatea xe "București"București. Într-o scrisoare către conducerea Comunității, el subliniază că „templele și sinagogile prevalându-se de o așa-zisă «autonomie» sfidau orișice inițiativă sau dispozițiune a obștei, singura depozitară a autonomiei existente”; apoi sunt relevate toate aspectele care scapă controlului religios și financiar al Comunității: sinagogile ce nu-și declară veniturile, cei 36
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
conducerea Comunității, el subliniază că „templele și sinagogile prevalându-se de o așa-zisă «autonomie» sfidau orișice inițiativă sau dispozițiune a obștei, singura depozitară a autonomiei existente”; apoi sunt relevate toate aspectele care scapă controlului religios și financiar al Comunității: sinagogile ce nu-și declară veniturile, cei 36 de hahami, din care doar patru sunt recunoscuți, nici unul neplătind un impozit comunității pentru exercițiul funcțiunii sale, cei zece mohalim nerecunoscuți 1 etc. Reconstrucția comunităților impusă de realitatea dureroasă a lumii evreiești post-Shoah
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de altă natură aflate la comunitate, și scoaterea din inventare a cărților cu ștampile Joint. 2. Se vor distruge ambalajele, cutii, cartoane, hârtii, etichete purtând inscripții de tipul celor amintite. 3. Se vor scoate plăcile aplicate pe clădirile instituțiilor comunitare, sinagogi cu inscripții sioniste. 4. Se vor schimba numele unor sinagogi ca: Or Zion, Agudas xe "Israel"Israel, Col xe "Israel"Israel Haverim, Beth xe "Israel"Israel etc.” 1. Instituția comunitară era percepută ca un loc suspect, În ciuda comunizării ei, fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a cărților cu ștampile Joint. 2. Se vor distruge ambalajele, cutii, cartoane, hârtii, etichete purtând inscripții de tipul celor amintite. 3. Se vor scoate plăcile aplicate pe clădirile instituțiilor comunitare, sinagogi cu inscripții sioniste. 4. Se vor schimba numele unor sinagogi ca: Or Zion, Agudas xe "Israel"Israel, Col xe "Israel"Israel Haverim, Beth xe "Israel"Israel etc.” 1. Instituția comunitară era percepută ca un loc suspect, În ciuda comunizării ei, fapt ce explică faptul că devine „obiectiv” informativ al organelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de rezistență: bătăi din picioare sau tuse neîntreruptă când trimișii Puterii Încercau să ducă „muncă de lămurie”. O altă formă de rezistență era ruperea caricaturilor antisioniste și antiisraeliene pe care oamenii C.D.E.-ului le puneau pe pereții comunității sau ai sinagogilor 2. Acest lucru nu i-a scăpat Puterii, care a luat, În repetate rânduri, măsuri Împotriva structurilor evreiești. La 14 ianuarie 1953, Într-un moment de maxim Îngheț politic, În cel mai Înalt for al Puterii - Biroul Politic - se cere
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]