4,167 matches
-
tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 136. 111 Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 43. 112 Oswald Spengler, op. cit., p. 47. 113 Nicolae Mărgineanu definește în mod clar caracteristicile Eu-lui, Sine-lui și Supra-Eu-lui. "Sinele. El cuprinde totalitatea pornirilor libidinale din inconștient, comune tuturor indivizilor. (...) Eu-l este rezultatul organizării vieții sufletești în raport cu normele morale și sociale . Ca atare el este o sinteză a pornirilor ereditare, conduse de principiul plăcerii și a normelor morale,dirijate
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai morali" începând de mâine. Ilie Bădescu ne ajută în înțelegerea unei situații nedeslușite de mii de teoreticieni socialiști: Această protoînclinație de esență și natură spirituală pură spre pozitivul moral, nedatorată vreunui determinism genetic ori vreunei experiențe prealabile, este nucleul sinelui sau sinele latent și este sădită în persoana umană, odată cu ivirea embrionului uman, ca latență spiritual-morală a interiorității sale și ca mecanism sigur de organizare interioară și exterioară a conduitei sale. Omul se naște, iată, cu protofuncții, precum este și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
începând de mâine. Ilie Bădescu ne ajută în înțelegerea unei situații nedeslușite de mii de teoreticieni socialiști: Această protoînclinație de esență și natură spirituală pură spre pozitivul moral, nedatorată vreunui determinism genetic ori vreunei experiențe prealabile, este nucleul sinelui sau sinele latent și este sădită în persoana umană, odată cu ivirea embrionului uman, ca latență spiritual-morală a interiorității sale și ca mecanism sigur de organizare interioară și exterioară a conduitei sale. Omul se naște, iată, cu protofuncții, precum este și această protoînclinație
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
doua temă, dezvoltată cu talent epic și cu umor, vizează inserția biograficului ce dezvăluie uneori nebănuite - și neconvingătoare - veleități paideice (Să devii ceea ce ești). În fine, al treilea compartiment privește poezia, care, pe lângă dimensiunea ei estetică, implică și conexiunea cu sinele și cu realitatea cotidiană: „Nu pot crede decât într-o poezie a vieții noastre de zi cu zi, centrată pe mine, cu corpul și fantasmele mele, aici și acum, într-un timp și un loc” (Poezia - un mod de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
planul existenței monahale, ci și în acela al existenței triviale. Nu e mai mult decât o schimbare a locului în care e trăită chemarea religioasă: munca e substitutul unei "biserici". Lucrând, făcându-și treaba, individul nu caută o realizare a sinelui, ci așteaptă tot o salvare a sufletului, ca și omul medieval care se refugia în mănăstire pentru a asculta chemarea divină. Nu e nimic modern în această chemare și probabil că orice încercare de a extrapola condițiile vocației din societatea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în viața sa, ci mai degrabă una superficială. Acest lucru poate fi comparat cu cele două povești ale vieții din secțiunea a doua acapitolului 5. 2. Termenul relațional se referă la accentuarea dimensiunilor interpersonale mai degrabă decât a celor ale sinelui. Pentru clarificarea teoretică a termenului, vezi Gilligan (1982), Miller (1986) și Josselson (1992). 3. Un material excelent privind acest aspect este Rogers et al. (1999). 4. Cititorul trebuie să-și amintească de faptul că interviul cu David a fost redactat
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
spațiu emoțional destinat lor înșiși. Răspunsul la a doua întrebare este mult mai complex. Cercetările asupra analizei narative ca instrument terapeutic au sugerat faptul că „fisurile” formale ori structurale dintr-o poveste a vieții ar putea reflecta aspectele problematice ale sinelui și identității 6. Acest lucru ar implica faptul că poveștile femeilor din eșantionul nostru sunt „fisurate” în ceea ce privește criteriile structurale ale unei narațiuni corecte (având o organizare clară și logică a structurii, obiective și o anumită dinamică la nivelul intrigii; Bruner
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Doar șapte categorii au mai rămas de discutat, toate având de-a face cu identitatea personală și colectivă - aspecte proeminente pentru lumea adolescenților (Erikson, 1968). Aceste categorii nu sunt întotdeauna legate în mod direct de experiența din liceu, ci de sinele fiecăruia, care trebuia să se raporteze la clasă sau la școală, ca ansamblu. Cu toate că problemele identitare par să le fie comune tuturor adolescenților, ele apar mult mai frecvent în relatările celor care au absolvit programul experimental (categoriile 4, 5, 7
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și frații săi. Discontinuitatea dintre intervievat și contextul familial este uneori indicată prin prezentarea sa ca fiind foarte diferit de frați în ceea ce privește trăsăturile, realizările sau relația cu părinții. Nu toți intervievații au furnizat asemenea informații în poveștile vieții lor. Descrierea sinelui în termenii unicității prin comparație cu familia a fost, în orice caz, evidentă în multe narațiuni, așa cum se poate vedea în cazul Sarei, în calitatea ei de primă-născută. Acest tip de unicitate- similar prezentării altor intervievați ca fiind singurul băiat
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
acoperă întreaga arie a capacităților cognitive și, astfel, concluziile mele privind funcțiile cognitive nu pot fi generalizate pentru toate procesele de cunoaștere. Nararea unei poveștii a vieții subliniază mai cu seamă acele aspecte alegândirii care sunt verbale, au legătură cu sinele povestitorului, au încărcătură emoțională și sunt favorizate, de regulă, de comunicarea interpersonală. Abilitățile cognitive: cadru teoretic Frankenstein (1981) a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981), care se opun „gândirii eficiente”: 1. gândirea irațională este
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
viitor, ca și tranzițiile dintre ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. • Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de intensitate, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. • Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de intensitate, cum ar fi realmente și foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ea. Cu toate acestea, libertatea conștientă, "pentru-sinele", care expune omul sarcinii de neocolit a unei continue proiectări de sine, nu este o libertate abstractă, ci este întotdeauna adaptată unei situații, aruncată într-o condiție, inserată în lumea lucrurilor, a "în sinelui". Existența este conștiință și libertate, care transcende lumea, dar nu o poate transcende decât raportându-se tot timpul la aceasta. Apoi, în măsura în care existența este corp, devine lucru între lucruri, contingență absurdă între contingențe. Corpul "este forma contingentă asumată de necesitatea
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care transcende lumea, dar nu o poate transcende decât raportându-se tot timpul la aceasta. Apoi, în măsura în care existența este corp, devine lucru între lucruri, contingență absurdă între contingențe. Corpul "este forma contingentă asumată de necesitatea contingenței mele"189. Libertatea pentru- sinelui își are în contingența în-sinelui propriul termen de referință: existența, ca libertate și conștiință, nu se reduce la gratuitatea opacă a ființei corpului sau a lucrurilor, ci o neagă și o transcende în mod constant. Aceasta se realizează, în întregime
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile sunt mult mai mici96. Toate aceste diferențe intime ale limbajului dintre individul sănătos și cel cu probleme de auz dau (și) diferențele psihice și de adaptare la comunitate. Dezorganizarea limbajului duce după sine și
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este doar una dintre cele nouă funcții generale ale limbajului, așa încât ea n-are cum să acapareze întreaga definiție. De aceea, noi am propus drept definiție: "Limbajul este un mod de exprimare al gândurilor și al sentimentelor, al personalității, a sinelui, în ultimă instanță"108. Această definiție nu exclude nici celelalte funcții generale ale limbajului, dar subliniază și un fapt deosebit de important: limbajul este una dintre formele și posibilitățile cele mai importante de a-ți afirma prezența în lume. Copilul de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sunt limpezi, atât la subiecții cu autism, cât și la cei cu A.D.H.D., originea manifestările lor specifice rămâne (deocamdată) controversată. XII.1. Surdo-cecitatea Lipsa celor două simțuri care pot da handicap și care reprezintă principalele căi de relaționare cu sinele și cu mediul înconjurător, fiind obturate atât căile de acces ale informației, cât și principalele lor repere în vederea explorării și a alertelor, dar și modalități de exprimare a personalității (auzul ca cenzor al limbajului), cecitatea și cofoza opresc principalii stimuli
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
opinii 225 3. Comportamente colective și mișcări sociale 232 Bibliografie 239 tc "" Cuvânt către cititortc "Cuvânt către cititor" Prin volumul de față se încheie un gen de trilogie psihosociologică, celelalte două cărți fiind Iluzia localismului și localizarea iluziei (2000), respectiv Sinele și cunoașterea lui (2001), ambele apărute la Editura Polirom. Intenția mea este ca această trilogie să fie asamblată într-un mic tratat de psihologie socială, care, alături de alte lucrări de sinteză, cele mai multe apărute tot la Editura Polirom, să configureze un
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și tinerilor cercetători, dar și publicului larg interesat de atât de fascinantele probleme pe care le ridică realitatea nemijlocită în care trăim: grupuri, mulțimi neorganizate, dragoste și prietenie, similitudini și diferențe bărbat/femeie, reprezentări și stereotipuri sociale, inevitabila comparație a sinelui cu alții etc. Este vorba despre „aducerea la zi” în țara noastră a ceea ce se petrece pe plan mondial, în domeniul dinamic al psihologiei sociale. Un rol major pe această linie l-a avut, începând încă din anii ’70, profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei de părinții lui (Berger și Luckman, 1967, p. 131). În procesul necontenitei interacțiuni dintre individul în creștere și ceilalți (în speță, cei semnificativi) are loc și formarea eului și a identității de sine. De fapt, în mare măsură eul (sinele) reflectă atitudinile persoanelor semnificative față de individul respectiv, deși nu putem reduce autoidentificarea la o simplă copie a identificării de către ceilalți. Mai degrabă putem vorbi despre o permanentă circularitate între ele. Treptat, prin socializarea primară, copilul ajunge la transgresarea situațiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înșiși, la scară statistică, și în primul rând în cultura euroamericană, se conduc în mai mare măsură potrivit unor asemenea crezuri. Numeroase cercetări de psihologie socială arată cum accentul s-a deplasat de la nevoile instrumentale la cele expresive și de la sinele instituțional la cel intim, spontan, lucru recunoscut implicit și într-o recentă carte de psihologie comportamentivist-cognitivistă (Mynatt și Doherty, 2002). Or, aceste constatări venite din câmpul psihologiei și psihologiei sociale sunt aproape în raport de echivalențe enunțiale cu ceea ce R.
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a neobehaviorismului, care spune în esență următorul lucru: așa cum noi deducem atitudinile altora din manifestările comportamentale ale acestora (mimică, gesturi, cuvinte, acțiuni), tot la fel conceptualizăm ce atitudini avem noi prin percepția propriului comportament. Apare evident că autoanaliza și reflecția sinelui sunt mult mai mult: nu e vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin constatări asupra a ceea ce facem, ci de a ni le analiza critic și de a elabora noi poziții și puncte de vedere. Am văzut că
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a reduce disonanța rezultată din alegerea între diferite variante, în comparație cu cei canadieni. Explicația plauzibilă ar fi iradierile individualismului caracteristic culturii occidentale în planul conștiinței de sine. Individul vestic are multă responsabilitate asupra corectitudinii deciziilor individuale, în vreme ce subiectul oriental are sinele relaționat. Legat mai mult de statusul social și spațiul familial, el nu resimte cu aceeași acuratețe și responsabilitate eventualele discordanțe din deciziile și acțiunile individuale (Baron și Byrne, 2000). În principiu, centrarea pe propriul eu determină o mai accentuată preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele inițiale leagă agresivitatea de libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o represie a nevrozei ce vizează agresiunea față de sexul opus. Mai târziu, în concepția freudiană, agresivitatea rezultă din relația sinelui cu obiectele ce îl înconjoară. Dacă acestea provoacă plăcere, vom simți atracție și iubire față de ele; dacă ele produc sau sugerează amenințare, frică, neplăcere și durere, în timp scurt sau pe o perioadă mai îndelungată ni se dezvoltă sentimente de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Și să mai spunem că, din ce în ce mai mult, în literatura consacrată comunicării se vorbește și despre comunicarea intrapersonală, care se referă la dialogurile interioare ale ființei umane, la a sta de vorbă cu tine însuți, ceea ce implică plasarea discuției în arealul sinelui (eului) multiplu (vezi Iluț, 2001). Comunicarea interpersonală (în principiu, între două persoane) se petrece și în grupurile propriu-zise, dar, desigur, și între indivizi care nu aparțin aceluiași grup, iar cea grupală nu se reduce la cea interpersonală, întrucât există și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]