1,822 matches
-
mai frecvente, scorul GRACE fiind direct proporțional cu vârsta (14-16). Ascultația cordului obiectivează zgomotul 1 frecvent diminuat, expresie a disfuncției sistolice globale. Zgomotele 3 și 4 apar mai frecvent, consecința disfuncției ventriculare stângi preexistente sau instalate acut. Prezența unui suflu sistolic sau a frecăturii pericardice, expresia complicațiilor infarctului de miocard, se obiectivează cu o frecvență asemănătoare la vârstnic față de pacientul tânăr cu STEMI (14,17). Electrocardiograma (ECG) are atât rol diagnostic, cât și în estimarea cantității de miocard la risc. Undele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
venoasă pulmonară, cardiomegalie). Având în vedere frecvența ridicată a comorbidităților la vârstnici, radiografia cord-plămân are rol important în diagnosticul diferențial (pericardită lichidiană, disecție de aortă, tromboembolism pulmonar) (13,14). Ecocardiografia. În faza acută a STEMI, permite evaluarea atât a funcției sistolice segmentare, cât și globale. La vârstnic se întâlnesc tulburări de kinetică segmentară mai întinse comparativ cu pacientul tânăr, cu repercusiuni importante asupra funcției sistolice globale. La pacienții cu vârsta peste 60 de ani se obiectivează mult mai frecvent o fracție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
aortă, tromboembolism pulmonar) (13,14). Ecocardiografia. În faza acută a STEMI, permite evaluarea atât a funcției sistolice segmentare, cât și globale. La vârstnic se întâlnesc tulburări de kinetică segmentară mai întinse comparativ cu pacientul tânăr, cu repercusiuni importante asupra funcției sistolice globale. La pacienții cu vârsta peste 60 de ani se obiectivează mult mai frecvent o fracție de ejecție ventriculară stângă (FEVS) < 55%, iar FEVS < 35% reprezintă un factor de prognostic negativ independent pentru mortalitatea pe termen scurt și mediu (14
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
este indicată (clasă IIb A). Nitrații pot fi administrați pentru controlul anginei pectorale la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă, sau în cazul în care este limitată utilizarea betablocantelor sau IECA (14,20). Administrarea nitraților trebuie evitată la pacienții cu TA sistolică mai mică de 90 mmHg sau cu o scădere mai mare de 30 mmHg, bradicardie, tahicardie, infarct de ventricul drept sau în asociere cu inhibitori de fosfodiesterază 5 (23). 18.4.7. Statinele Există puține studii referitoare la utilizarea statinelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
statinelor în prevenția secundară la această categorie de vârstă (20). Blocantele canalelor de calciu, magneziul și soluția glucoză-insulină-potasiu nu s-au dovedit eficiente în faza acută a STEMI (21). 18.5. Complicațiile STEMI la vârstnici Insuficiența cardiacă prin disfuncție diastolică, sistolică sau mixtă complică frecvent IMA. Severitatea tabloului este influențată de mărimea zonei de necroză, iar unele complicații mecanice, cum ar fi ruptura de sept interventricular sau insuficiența mitrală acută prin ruptură de pilier, determină caracterul acut al manifestărilor clinice - edemul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
Evaluarea se referă la funcția sistolică și diastolică, funcția globală și regională iar evaluarea este calitativă sau cantitativă. Criterii WHO/ISFC pentru definirea CMD R Fracția de scurtare a VS (FSVS) < 25% FSVS = (DTDVS-DTSVS/DTDVS) x 100, normal 25-45% DTDVS - diametrul telediastolic al ventriculului stâng; DTSVS
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1110]
-
și persistența acestuia sub tratament. aspect pseudonormal al fluxului diastolic transmitral. apariția incizurii B pe panta A-C de închidere a valvei mitrale (eco M-mod). Funcția VD dilatarea importantă a VD cu egalizarea dimensiunilor celor doi ventriculi. viteza fluxului sistolic transtricuspidian > 3 m/s. prezența hipertensiunii pulmonare.
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1110]
-
etc.). 7.1.1. Hipertensiunea arterială S-a constatat că între tensiunea arterială și greutatea corporală există o relație cauzală directă, progesivă, dependentă de sex, vârstă și rasă, un exces ponderal de 10% însoțindu-se de o creștere medie tensională sistolică cu 6 mmHg. Incidența HTA este mai mare la femei, rasa neagră și vârste sub 55 ani, fiind de trei ori mai mare la indivizii cu surplus ponderal de 10% (56). Studiul Framingham a obiectivat prezența unui risc dublu a
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
Framingham a obiectivat prezența unui risc dublu a indivizilor hipertensivi de a deveni obezi, susținând ipoteza unei relații cauzale în dublu sens. În același timp, studiul Urziceni a pus în evidență o relație pozitivă între IMC și tensiunea arterială atât sistolică, cât și diastolică (fig.2). Semnificația fiziopatologică a acestei relații este discutată în capitolul „Sindromul insulinorezistenței”. 7.1.2. Cardiopatia ischemică Studii numeroase efectuate începând din anii 60 au certificat o prevalență crescută a infarctului miocardic, anginei pectorale și morții
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
La persoanele obeze, insuficiența cardiacă este secundară bolilor asociate: HTA, cardiopatia ischemică și insuficiența respiratorie; excesul ponderal crește de două ori riscul de insuficiență cardiacă, predominent la sexul masculin. Excesul ponderal determină creșterea debitului cardiac (prin creșterea volumului de ejecție sistolic) și expansiune volemică, conducând la hipertrofia și dilatația ventricului stâng cu apariția unui tablou de insuficiență cardiacă stângă (20). Hipertrofia ventriculară stângă se însoțește de agravarea ischemiei miocardice și creșterea frecvenței/gravității tulburărilor de ritm, și implicit a morții subite
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
palmei se ascultă suflul este de gradul IV, dar ascultarea suflului cu stetoscopul aplicat pe treimea distală a antebrațului clasifică suflul în gradul V, iar cu stetoscopul depărtat de torace ascultarea unui suflu îl încadrează în gradul VI. Pentru suflurile sistolice se va căuta iradierea pe carotide și aorta abdominală. · Odată terminată explorarea toracelui anterior se invită pacientul să-și acopere toracele și se începe examinarea abdomenului prin inspecție, palpare, percuție și auscultație insistându-se asupra manevrelor, care aduc informații real
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
evidenția tulburări de vedere solicitând citirea de pe optotipul de pe peretele opus. · Ambulatoriu se poate efectua testarea clinică a gradului de insuficiență a miocardului. La subiectul normal, efectuarea unui efort fizic controlat, determină creșterea frecvenței pulsului și ulterior a presiunii arteriale sistolice, care după încetarea efortului încep să scadă. În caz de insuficiență cardiacă tensiunea arterială crește modest, iar la cei cu insuficiență severă apare o scădere a valorilor tensionale (metoda Gräupner). Întreruperea prin garou a circulației unui membru superior sau a
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206796_a_208125]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206363_a_207692]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206782_a_208111]
-
precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația optimă necesară. B. Hipertensiune arterială (HTA) Pentru stadiul 3 de HTA (TA sistolică >180 mmHg și diastolică > 110 mmHg ) beneficiul potențial de amânare a operației pentru optimizarea efectelor medicației antihipertensive trebuie cântărit față de riscul amânării procedurii chirurgicale. Cu agenți de acțiune rapidă administrați intravenos, TA poate fi controlată în câteva ore. Absența unor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
casă cu o fiică și un fiu (în cadrul unui complex de locuințe, având propria locuință), este îngrijită de către o persoană străină. Clinic la internare: 47 kg, 1,55 m, tegumente palid-icterice, limbă depapilată, eritematoasă, țesut adipos slab reprezentat, cardiac - suflu sistolic pluriorificial, pulmonar - raluri crepitante bazal bilateral, tranzit intestinal încetinit, s-a montat sonda urinară pentru monitorizarea diurezei cu evacuare a 500 ml urină normocromă, limpede. Paraclinic: Hb 4,1 g/dl, trombocite 48.000/mm 3, vit. B12 83 pg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
echilibrat prin dietă și fibrilație atrială permanentă. Locuiește singură. Are ca tratament la domiciliu Alpha D3. Clinic la internare: 41 kg și 1,50 m, purpură și edem la nivelul gambelor bilateral, torace cifotic, raluri crepitante bazal bilateral, cardiac - suflu sistolic de intensitate III/VI apexian cu iradiere în axilă. Mersul este încetinit, preferă mai mult să stea în pat decât să se plimbe. Paraclinic: sindrom anemic hipocrom microcitar, proteina C reactivă - 10,12 mg/dl, sumar de urină patologic cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica lovirii peretelui toracic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mm Hg; se dezumflă manșeta încet, cu un ritm de 2-3 mm Hg pe secundă, ascultând zgomotele Korotkoff, urmărind concomitent ceasul tensiometrului sau înălțimea coloanei de mercur în cazul utilizării tensiometrului cu mercur; primul zgomot apărut reprezintă valoarea tensiunii arteriale sistolice, iar ultimul reprezintă valoarea tensiunii arteriale diastolice; pentru siguranța măsurării tensiunii arteriale, se repetă procedura după 5 minute; tensiunea arterială se determină la ambele brațe, măcar odată. normal, există o diferență de 5-10 mm Hg.; la a doua oară măsurare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atenția asupra posibilei existențe a unei disecții de aortă. Tensiunea arterială și frecvența cardiacă trebuie cuantificate în 2 (două) poziții: clinostatism (culcat), după repaus de minim 10 minute și ortostatism (în picioare) după 3 minute. În mod normal, tensiunea arterială sistolică rămâne neschimbată sau scade cu maxim 20 mm Hg la modificarea poziției. Scăderea tensiunii arteriale sistolice peste această valoare, însoțită de tahicardie semnifică hipotensiune ortostatică (posturală). Acest diagnostic mai poate fi determinat de scăderea cu mai mult de 10 mmHg
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în 2 (două) poziții: clinostatism (culcat), după repaus de minim 10 minute și ortostatism (în picioare) după 3 minute. În mod normal, tensiunea arterială sistolică rămâne neschimbată sau scade cu maxim 20 mm Hg la modificarea poziției. Scăderea tensiunii arteriale sistolice peste această valoare, însoțită de tahicardie semnifică hipotensiune ortostatică (posturală). Acest diagnostic mai poate fi determinat de scăderea cu mai mult de 10 mmHg a tensiunii arteriale diastolice, în primele 3 minute de la trecerea din clinostatism în ortostatism. Hipotensiunea ortostatică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și faptul că hipertrofia focală afectează mai puțin de 3 cm din lungimea septului bazal anterior, că diametrul telediastolic VS rămâne normal și că nu sunt decelabile alte trăsături asociate frecvent cu cardiomiopatia hipertrofică (2-5). 13.1.1.2. Funcția sistolică a ventriculului stâng Funcția sistolică globală VS, evaluată în repaus, nu prezintă modificări asociate înaintării în vârstă. Studii care au utilizat ecocardiografia pentru estimarea fracției de ejecție și de scurtare a VS, precum și a debitului cardiac la subiecți vârstnici sănătoși
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]