2,989 matches
-
desfășura Prusia în această perioadă. Lăsând să se înțeleagă, încă de la începutul lunii martie, în cadrul unei întrevederi cu Benedetti, reprezentantul Franței la Berlin, că Prusia nu dorea decât menținerea păcii în Orient, Bismarck, departe de a fi deranjat de ideea situării unui prinț german sub suzeranitatea otomană, dorea să producă impresia că întreaga "afacere" rămânea una asumată doar de Napoleon 387. Printr-o atitudine precum cea amintită, statul prusac urmărea evitarea unor posibile neînțelegeri cu Rusia, a cărei adversitate față de ideea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care respinge astfel punctul de vedere al opiniei comune adverse (PdV1). Ansamblul acestei argumentații se sprijină pe disocierea noțiunii de "schior extrem" în două puncte de vedere antagoniste (PdV1 și PdV2). Faptul de a începe printr-o negație [e2] permite situarea reformulării noțiunii de "schior extrem" în capul mișcării și identificarea concluziei C pe care trebuie s-o tragă interpretantul din DESIGUR [e3]. Ceea ce se situează la sfîrșit în dinamica schemei 13 est plasat la început în enunțul-text: Schema 13 În
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asupra americanului-yankeu într-o BD care pune în joc stilul intertextual legat de celebra serie Blake și Mortimer de Edgar P. Jacobs. • c. Operațiuni de relaționare Această macro-operație regrupează alte două operații: - c1. Relație de vecinătate: punerea în situație temporală [situarea obiectului discursului într-un timp istoric sau individual = pd R-Tmp] sau spațială (relație de vecinătate a obiectului discursului cu alte obiecte susceptibile de a deveni, la rîndul lor, centrul (tematizarea) unei proceduri descriptive, sau de vecinătate cu diferitele părți considerate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o tendință spre principiul unei descentralizări, implicit spre principiul federal. În același timp, institutele culturale naționale se repoziționează prin raportare la contextul european, ceea ce înseamnă ideea unui dialog între culturi, adică interculturalitate, însă statele își promovează cultura națională în scopul situării în contextul european, neexistând în cadrul lor decât percepția de la nivel european a dialogului și a schimbului intercultural, fenomen care nu atinge și o nuanță mai profundă de care este nevoie în demersul unei Europe unite sub orice formă. Astfel că
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
transpusă, la care ajung fără să știu. Oricum ar fi, ideea, îmbogățită astfel, nu mai este o simplă schemă fără conținut. Să mai adaug că despre liceul în care am intrat prima dată țin minte mai mult decît numele și situarea sa. Mergeam acolo zilnic în acea vreme, iar de atunci l-am revăzut de mai multe ori. Chiar dacă nu l-aș fi revăzut, am cunoscut alte licee, la unele i-am condus pe copiii mei. Îmi amintesc multe trăsături ale
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
legi, abstracție făcînd de condițiile locale în care acestea se aplică. Ea este legată mai degrabă de aceste condiții. Numai că acestea sînt foarte diverse, deoarece, prin uniformizarea regulilor, nu s-a reușit același lucru și în ceea ce privește condiția pămînturilor și situarea persoanelor. De aceea, în special la țară, o diferență de situare spațială păstrează o oarecare semnificație juridică. În mintea unui notar de țară sau a primarului dintr-un sat, pășunile, cîmpurile, pădurile, fermele, casele trimit la drepturile de proprietate, la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Ea este legată mai degrabă de aceste condiții. Numai că acestea sînt foarte diverse, deoarece, prin uniformizarea regulilor, nu s-a reușit același lucru și în ceea ce privește condiția pămînturilor și situarea persoanelor. De aceea, în special la țară, o diferență de situare spațială păstrează o oarecare semnificație juridică. În mintea unui notar de țară sau a primarului dintr-un sat, pășunile, cîmpurile, pădurile, fermele, casele trimit la drepturile de proprietate, la contractele de vînzare, la servituți, ipoteci, arende, parcelări, adică o întreagă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de servicii etc. Ajunge să stabilim că această memorie se sprijină pe imaginea anumitor locuri 172 la cei la care se manifestă cel mai puternic, ca să putem presupune că se întîmplă la fel173 cu toți membrii grupului. Diversele obiecte și situările diferite în spațiu au pentru ei o semnificație legată de drept și de obligațiile aferente, de aceea nu ies174 din respectivul cerc material și rămîn totodată închiși într-o lume definită de raporturi juridice formate în trecut, dar mereu prezente
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
În general, istoria nu începe decît din momentul în care încetează tradiția, cînd dispare sau se descompune memoria socială" (p. 130). Cum de sînt posibile acest prim caracter al istoriei, de substitut al memoriilor colective și al memoriei sociale, precum și situarea exterioară față de aria deja descrisă a memoriilor colective savante și a memoriilor sociale? Sînt posibile deoarece istoria ca știință este elaborată tocmai de un grup (societatea savantă a istoricilor): această istorie ar mai fi putut avea o bază trăită dacă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
judecată de valoare: estetică (frumos, strălucitor), morală (cinstit, viclean), intelectuală (subtil, inteligent) și adjectivele afective ce traduc o reacție emoțională (enervant, trist, vesel, plicticos). În limba franceză, plasarea adjectivului după substantiv tinde să atenueze încărcătura sa subiectivă, tot așa cum, dimpotrivă, situarea sa în fața substantivului îl încarcă de subiectivitate. Histrionicul personaj baudelairian Samuel Cramer "produsul contradictoriu al unui german palid și al unei chiliene brunete" îl condamnă astfel pe Walter Scott: "O, ce scriitor plictisitor! Un șoarece de bibliotecă prăfuit, care dezgroapă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
obiectului nu este alta decât fraza care conține prima menționare prin un + Substantiv. Printr-o modalitate indirectă, articolul hotărât face ca obiectul în cauză să fie un obiect prin care se verifică o anumită proprietate. În schimb, demonstrativul operează o situare imediată, legând grupul nominal de un element prezent în situația de enunțare. Această diferență este bine ilustrată prin impersonalele existențiale. După Era odată o regină, putem cu greu adăuga imediat Regina... Mai degrabă ar trebui să spunem Această regină... În
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Maingueneau, Dictionnaire d'analyse du discours, Seuil, Paris, 2002, articolul contexte de Catherine Kerbrat-Orecchioni, p. 135. 5 Catherine Kerbrat-Orecchioni, L'énonciation. De la subjectivité dans le langage, Paris, Armand Colin, 1980, p. 32. 6 Ibid., pp. 30 31. 7 Poziționarea desemnează situarea locutorului într-un spațiu conflictual prin opțiunile pentru un anume vocabular, registru de limbă sau discurs. Se definește astfel o identitate enunțiativă (dar și socială și ideologică) puternică sau "de slabă consistență doctrinală", ce se reconfigurează neîncetat prin "interdiscurs". 8
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unele părți ale sale se atinge cu literatura veche, iar în altele cu cea nouă“; Heliade, ca și alți poeți de tranziție, îmbină romantismul cu clasicismul; prin epocă, influențe, structură afectivă, Alexandrescu se integrează aceleiași familii. Regăsim unele din aceste situări la D. Popovici (Romantismul românesc), pentru care Gh. Asachi este un „poet de tranziție de la o lume la alta“, și tot astfel Mumuleanu și Iancu Văcărescu. Ar fi locul să ne întrebăm: care dintre scriitorii vremii n-a oglindit trecerea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pînă la căutările de azi, s-a putut sesiza acest balans între deschidere și închidere, între universalismul culturii și pathosul local, descriind o ritmică semnificativă a evoluției noastre 30. S-a conchis, în timpul acestor discuții, că e nevoie de o situare perspectivică a problemei pentru a defini naționalismul. În cazul nostru, analiza ar trebui să includă cel puțin perioada de după 1821, cu direcțiile, dezbaterile și realitățile afine 31. Tablourile descrise de analiștii români diferă destul de mult față de cele zugrăvite în afară
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
formând feocromocitul. La 12 săptămâni apar, la nivelul medulosuprarenalei, granulele de stocare. Feocromocitele (celulele cromafine) se găsesc și în alte părți ale sistemului nervos simpatic, formând paraganglioame (latero-aortic), organul lui Zukerkandl (anterior arterei mezenterice), plexuri simpatice abdominale. Anatomie Structura macroscopică: situare în mijlocul corticosuprarenalei, între cele două structuri neexistând o demarcație clară; greutate ambele MSR cântăresc cca 1 g (10% din totalul suprarenalelor); inervație fibrele paraganglionare ale sistemului nervos simpatic mediație colinergică; vascularizație: arterială derivată din arterele adrenale superioară (ram al arterei
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
intenția de a le compara, un mod de raportare propagandistică, așa cum s-a regăsit acesta în cazul totalitarismului comunist, ca și în cazul altor regimuri de orientare totalitară sau autoritară, și un mod de raportare integratoare, exemplificat prin trimitere la situarea ideatică pe care un intelectual precum Adrian Marino a expus-o în perioada postcomunistă. Constituind o întreprindere singulară în spațiul academic românesc, volumul de față reușește să concentreze, într-o manieră interdisciplinară, pe coordonatele istoriei, teoriei și criticii literare și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
era prezent în niciunul dintre acele momente-cheie ale istoriei României; dimpotrivă, prin măsurile luate, PCdR se manifesta împotriva statului național în perioada în care România înregistra ca o victorie nesperată alipirea ultimelor provincii românești, Transilvania, Basarabia și Bucovina. Toate aceste situări defectuoase, toate aceste razne, asimetrii, inaderențe la cursul istoriei erau răscumpărate însă de victoria servită pe tavă de Armata Roșie și de strategia politică a lui Stalin pentru Europa de Est, care urma să fie incorporată sferei de influență sovietice. Cel de-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
comunicare decât cu ceilalți amici ai săi scriitori (în fața cărora își desfășura, proteic, jocul, schimbând măștile în funcție de spectator, de împrejurări), o comunicare autentică, deschisă, sinceră, având ca substanță existența, în toate aspectele ei majore sau mărunte, esențiale însă pentru înțelegerea situării omului în lume. Scrisorile către Deliu Petroiu, publicate în volumul Iarna bolnavă de cancer, ilustrează, cum observa Cornel Ungureanu (îngrijitorul ediției), față de "romanul epistolar" I. Negoițescu - Radu Stanca, o "altă față a Cercului Literar"5. În corespondența aceasta nu mai
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să gândească realitatea politică prin prisma "perspectivei totale", care care consta în interpretarea ideologiilor fără intenția de a-i acuza sau a-i condamna pe cei ce le susțin, ci doar cu scopul de a-i înțelege mai bine. Nu situarea într-un loc ideologic privilegiat îi deosebea pe intelectuali de ceilalți, ci educația și specificul preocupării lor, ce le permiteau dobândirea aptitudinilor de "înțelegere interpretativă". Oricine poate, căzând în capcana lui Benda, să se imagineze într-un privilegiat, dar iluzoriu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
oameni ai muncii" din care făceam parte nu era singurul grup de referință. În aceeași perioadă începuse să se vorbească despre un "grup" literar și intelectual în jurul revistelor studențești 14. Principala lui caracteristică era informalitatea, fiind de obicei identificat prin situarea lui geografică ("grupul de la Iași"). Cam în același timp a primit însă și un nume de cod din partea Securității, "Cameleonii", într-un DUI ("dosar de urmărire informativă") care îi atribuia astfel și o culoare politică. Porecla securistă Cameleonii pare destul de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
servituții voluntare"3, să îi transforme pe cei mai mulți și pe unii dintre cei mai importanți intelectuali români în prelați ideologici. Se înțelege de la sine că mă detașez total de iluzia unui, fie acesta și negativ, "excepționalism" românesc, câtă vreme asemenea situări ale intelectualilor pot fi identificabile în variate alte contexte istorice și spații socio-culturale, în regimuri politice similare cu cel existent în România între 1947 și 1989 ori în alte regimuri dezvoltate sub marca totalitarismului sau sub aceea a autoritarismului. Așa cum
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
valabile, încă și astăzi, variatele sale accepțiuni semantice. Dintre acestea se detașează, totuși, cea de sorginte marxistă, chiar intelectuali a căror principală preocupare este critica marxismului ori a efectelor aplicării acestuia în practica politică fiind prizonierii "capcanei lui Marx". Această situare nu-i face, desigur, marxiști, dar demersul lor contribuie la ceea ce am numit, într-un alt loc, procesul de marginalizare conceptuală a ideologiei, desfășurat pe două coordonate: îngustarea semantică și contaminarea semantică 15. În primul caz, semnificația ideologiei este redusă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fie una construită după tipar occidental. Disputele dintre naționaliști și occidentaliști au avut nenumărate ecouri, atât în lumea intelectuală, cât și în cea politică, cunoscând diferite variante: de la aceea a poziționării sămănătoriștilor prin opoziție față de europeniști și până la aceea a situării protocronitilor împotriva sincroniștilor. Ecourile maniheismului intelectual și politic nu au dispărut nici astăzi, iar de-a lungul timpului ele au cunoscut și variațiuni extreme, de la aceea legionară la cea național-comunistă. La fel cum legionarii, care au avut propriii lor propagandiști
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fie un "director de conștiință", ci militând pentru spiritul liber, pentru dezbaterea critică a ideilor și pentru competiția proprie unei societăți deschise, Adrian Marino nu poate fi asimilat păguboasei tradiții intelectuale ale cărei remanențe puternice se regăsesc și în prezent. Situarea sa este, de fapt, una ce respinge ab initio poziționările extreme, ca produse directe ale conștiinței totalitare: "(...) nu cred că idealul culturii române este cultura de tip inițiatic, de grup închis, de confrerie spirituală. Nu cred deloc în secte, loje
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și român (idiomatic)"36. Iată, așadar, o formă de "ninism" care mediază între alternativele "nici, nici" și care reușește, cel puțin în plan normativ, depășirea exclusivismului ca notă esențială a maniheismului structural al spațiului intelectual și politic românesc. Că această situare incomodă, cumva "între scaune", nu poate fi decât apanajul unui adept al libertății de gândire și de acțiune devine limpede în momentul în care revenim la ideea marginalității ideologului, fapt despre care, cum am specificat mai sus, cărturarul este pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]