2,969 matches
-
să-i spună că el avea ape mai bune în patria sa, în care se scufundase de multe ori, dar niciodată nu se curățise de lepră. Chemat din nou acolo, nu asculta de povețele profetului; dar, la îndemnul și stăruințele slugilor, a consimțit și s-a scufundat. Și fiind curățit din aceasta, a înțeles că faptul de a se curăți cineva nu stă în puterea apelor, ci a Harului. Cunoaște acum cine este acea fată mai tânără printre prinșii de război
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
copilului plecat în vacanță. Sânt de vină cei din birou pentru zelul lor amintitor și vestitor de cult? Sau de vină e premierul nostru pentru că, mai mult sau mai puțin discret, încurajează în oamenii care îl înconjoară pornirea lor de slugi? Desigur, portretul lui Năstase este mai prietenos decât cel al lui Ceaușescu. Dar dacă într-o bună zi, în alt ceas al Istoriei, îi vine și lui ideea să coboare în stradă, să se cațăre pe umerii oamenilor sau să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cancelariile gem de practicanți fără plată, și în schimbul vechei clase boierești avem o nouă clasă, care n-o compensează de fel pe cea veche, clasa scribilor. Această clasă se îmflă rânduri, rânduri, recrutându - și membrii din fiii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însemnătate pozitivă. în stat, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și în schimbul vechei clase boierești avem o nouă clasă, care n-o compensează de fel pe cea veche, clasa scribilor. Această clasă se îmflă rânduri, rânduri, recrutându - și membrii din fiii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însemnătate pozitivă. în stat, fără nici o însemnătate pentru nație, o clasă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e afară de casă, pune să-i aștearnă un covor la pământ și-și face rugăciunile înaintea norodului. Dar i se 'ntîmplă, ceea ce prorocul oprește espres, că se lasă stingherit în evlavia lui, ba o întrerupe chiar pentru a da porunci slugilor sau a saluta pe vrun cunoscut. Când locuia încă în micul său palat de la Kiahat-Hodne, ținea un soi de popă de casă, pe care-l trata ca pe un caraghioz, îl îmbraca cu fel de fel de straie pestrițe și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stârpitura grecului modern, care e tot atât de șiret, dar mai corupt decât evreul de rând. Prin urmare clasa înaltă a societății noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toată lenea, tot bizantinismul, se lasă ușor înădușită de ciocoimea ei, de foastele ei slugi, cari, fără nici o muncă meritoasă pentru societate, se urcă repede în locul vechei aristocrații, ce dedese așa de tare îndărăt. Se va găsi că lenea este caracteristică românului "ridicat", pentru că s-au și ridicat din clase leneșe, din privilegiați mici. Rămânea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
merge, cancelariile gem de practicanți fără plată - și în schimbul vechei clase boierești avem o nouă clasă, care n-o compensază de fel pe cea veche - clasa scribilor. Această clasă se îmflă rânduri, rânduri, recrutîndu-și membrii din fii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însămnătate pozitivă în stat, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plată - și în schimbul vechei clase boierești avem o nouă clasă, care n-o compensază de fel pe cea veche - clasa scribilor. Această clasă se îmflă rânduri, rânduri, recrutîndu-și membrii din fii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însămnătate pozitivă în stat, fără nici o însămnătate pentru nație, o clasă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
categorie. Face notă discordantă față de această opinie Alex. I. Gonța. El nu vede după „întemeierea statului feudal ca și mai târziu decât: 1- sate puse sub administrația ocoalelor domnești; 2- sate încredințate boierilor, indiferent dacă boierii sunt pani sau simpli slugi, puse sub administrația ținuturilor; 3- sate mănăstirești sau episcopale și; 4 - slobozii, numai mănăstirești, la început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești, către sfârșitul celui de-al XVI-lea și în secolele următoare”. Autorul citat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit drept și credincios”, motiv pentru care continuă Vodă - „le-am dat și le-am întărit de la noi în țara noastră Moldova, un sat la Dimaci, anume Țigăneii”, hotarul continuând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâniri, elemente sociale ce intensifică și grăbesc procesul de disoluție și diferențiere social-economică din satele noastre. Spre convingere, venim cu câteva exemple umbrăreștene, pentru care s-au păstrat documente. La 20 februarie 1635, domnitorul Gheorghe Ștefan dă carte la mâna slugii sale, „lui Dumitru din Umbrărești spre aceea ca să fie tare și puternic a-și ține și apăra un helesteu din Brudurești”, la care stăpânire să nu se amestece alți oameni. Vedem că Dumitru era din Umbrărești, probabil de la vest de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedere economic, cât și demografic, ca apoi, un an mai târziu, să apară cu un infim număr de birnici, 16, o diferență de 134 familii față de realitatea arătată pentru anul anterior. În catagrafia din 1831, la Drăgănești găsim înscrise „40 slugi scutite” la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi scutite” și abia „13 birnici” la un număr de 95 familii înscrise ca locuind în numitul sat de clăcași (de fapt erau trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi scutite” și abia „13 birnici” la un număr de 95 familii înscrise ca locuind în numitul sat de clăcași (de fapt erau trei: Siliștea, Tămășeni și Boziești, căci acestea alcătuiau unitatea fiscală numită Slobozia-Umbrărești), discrepanța fiind evidentă. Asemenea situații sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la dijmă și zile de clacă, birul către stat fiind același pentru ambele categorii sociale. La Umbrărești mai este de adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre aceștia dăm numele celor mai importanți și anume: Darie, slugă dumisali logofetesei Manolăchioae; Antohi Vacăneagră, volintiriu; popa Sandul (Serghie) și popa Ion Pleșcan; Alecsandru Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1776, nu se arată existența sau nu a morilor de la Umbrărești și Boziești; credem că ele existau și făceau parte integrantă din moșiile și satele aferente, deoarece, la puțin timp după ce Gavril Conachi intră în stăpânirea averii soției sale, sluga lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anterioară. Spre exemplu, pe 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dă mănăstirii Bistrița ctitoria sa, două sate printr-un act în care scrie că și „mănăstirea Bohotin va asculta de această mănăstire” (Bistrița). În 1437 martie 12, Ilie voievod dă slugii și boierului său, Ion Țolici, „Văratecul lui Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierului său, Ion Țolici, „Văratecul lui Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie 1460 slugii sale credincioase, pan Ivul Voinescu, „ocina sa și satul Voineștii și cu mănăstirea să-i fie de la noi uric și cu tot venitul, oricât ascultă de acest sat și de această mănăstire”. Textul din document lasă de înțeles că, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noiembrie 1632, emis de Alexandru Ilieș voievod, nepotul lui Petru Rareș, prin care se adresează „la toți oamenii den sat den Trohănești, de ținutul Tecuciului”, făcându-le știre că „acel sat au lăsat cu limbă de moarte să fiți a slugei domniei mele, a lui Panaiut [...], iar voi să aveți a asculta de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Satul Trohănești, actualmente Barcea, se afla situat pe hotarul de nord al Umbrăreștilor, deci în vecinătatea unei mari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
venit, în nici unul din acte nu face referire la starea locuitorilor din sat, așa cum observăm că se procedează în satele cu vecini. Iată doar două exemple ce se circumscriu acestei din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784. Poate vor fi existând și alte nume prin documente pe care noi nu le-am văzut, dar fenomenul la care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este un efect al imaginarului masculin. Astfel, frumusețea trupului nu este valorizată pentru ceea ce este doar din punct de vedere estetic, ci funcțional, ca potențial relațional erotic. În spațiul privat, o ipostază prezentă ca stereotip asociat femeilor este cea de slugă de casă a bărbatului, iar o alta de soție isterică, cicălitoare, ca soacră scorpie (Grünberg, 2005, p. 103). Stereotipurile de gen sunt replici funcționale social care reiau dualitatea masculinității și feminității clasice. Astfel, El este independent, activ, puternic, tăcut, erou
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o imagine respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei pare a restabili pozițiile fiecărui grup în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem, p. 24. 156 Ibidem. 157 Ibidem. 158 Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dacă ea a fost aceea ce s-a rugat de vreun bărbat, el n-a vrut s-o asculte.”193 Uzând de un șiretlic, el o compromite pe virtuoasa femeie, care, pedepsită de soț cu moartea, reușește, prin bunăvoința unei slugi, să fugă și să-și înceapă aventura în tărâmuri îndepărtate. Deghizată în marinar, va ajunge la curtea sultanului căruia îi câștigă încrederea. Reprezintă o femeie în lumea bărbaților și se impune în tot ce întreprinde, mai ales în activitățile comerciale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dezvăluind o strategie perfectă de apărare, acuzatul devine acuzator, nu suportă nici o formă de îngrădire a propriei libertăți, dorește să evadeze din spațiul căminului, nu acceptă să fie cicălită. Se vrea lăudată, admirată, cinstită chiar și prin banchete, își vrea slugile remunerate și familia din care provine respectată. Proclamă sus și tare o egalitate în drepturi, căci nu se lasă dominată sau exploatată. Pentru această donna demonicata lucrurile sunt foarte clare: își poate oferi ori „trupușorul” ori „banii”376. Ne punem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]