2,424 matches
-
se întrepătrund la diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele trei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
câte ceva din concepțiile sale de viață, din ceea ce este bine a fi urmat. Astfel se întâmplă în la fel de renumita sa lucrare, de altfel o capodoperă a nuvelei de tip psihologic din literatura română, „Moara cu noroc”. Bătrâna mamă a Anei, soacra lui Ghiță, cizmarul doritor de înavuțire care va cădea pradă patimii înrobitoare a banului și își va pierde în ochii comunității, dar mai ales ai familiei, onorabilitatea și încrederea, prevăzuse încă dintru-început că luarea în arendă a cârciumii de la Moara
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
vede sinonimă cu sărăcia: Vorbă scurtă... să rămânem aici, să cârpesc și mai departe cizmele oamenilor, care umblă toată ziua în opinci sau desculți... Nu e nimic prefăcut în dialogul lor. Dovada o constituie cea de-a doua replică a soacrei la fel de așezată ca și cea dintâi care urmează răspunsului înțepat al ginerelui: Eu zic numai ce zic eu, vă spun numai așa gândurile mele, iară voi faceți după gândul vostru, și știți prea bine că, dacă voi să duceți la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
duc să vorbesc cu arendașul. Dubla binecuvântare a bătrânei din finalul discuției purtate de cei doi: În ceas bun să fie zis și gând bun să ne dea Dumnezeu în tot ceasul! întărește ideea participării ei cu trup și suflet. Soacra e una dintre acele femei-mame înțelepte care știe să aducă și să mențină pacea în casa sa. Nu întâmplător binecuvântarea de la început este la persoana a II-a plural, iar ultima la persoana I plural. Văduva lăsase demult, odată cu moartea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
consfințește o dată în plus aceasta. Familia se mută, așadar, la Moara cu noroc. De Sfântul Gheorghe și în "ceas bun" pare-se: Dar binecuvântat era locul acesta mai ales de când veniseră cârciumarul cel nou cu nevasta lui cea tânără și soacra cea bătrână... Vorba populară: "Omul sfințește locul" nu se aplică aici. Prezența lui Ghiță, mai precis a familiei sale luată în întregimea ei, aduce consacrarea locului deja binecuvântat prin prezența celor cinci cruci ce stau înaintea morii: acolo în vale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ei se raportează la sacru. Bătrâna rămâne singura care merge în fiecare duminică la biserică, dar ea pleca întotdeuna cu inima grea, căci ea trebuia să plece singură și să-i lase pe dânșii singuri la pustietatea aceea de cârciumă. Soacra e urmărită de ostilitatea spațiului, de condiția lor de "insulari", victime supuse clar atacurilor din afară. Ea știe ceea ce Ghiță doar intuiește: deși acum bine așezată, cârciuma-casă a lui Ghiță e înconjurată de "locuri rele" și oamenii știu cine le
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se deschide cu discuția despre mutarea la Moara cu noroc pe care o poartă Bătrână și ginerele său. Nimic nu va schimba decizia lui Ghiță de a face pasul, atunci de ce capul familiei nu binevoiește, chiar formal cum procedase cu soacra sa să solicite și părerea altui membru, deloc de neglijat, al acesteia: soția sa? Răspunsul nu îl aflăm acum. El vine puțin mai târziu, atunci când, frământat de gândul eșecului deciziei inițiale, cârciumarul se vede nevoit să discute cu nevasta sa
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de cuc în cuib de cioară că nu-ți este firea pentru aceasta. Așezat în deschiderea nuvelei ar fi dat naștere la interpretări critice asemănătoare și ar fi hărăzit eroului un destin literar de aceeași natură controversată cu cel al soacrei din Moara cu noroc. Diferența principală constă în personalizarea evident mai pronunțată dată de adresarea la persoana a II-a singular. Trebuie de asemenea să ținem cont de faptul că raporturile dintre personaje sunt altele în cele două texte amintite
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aprilie 1855168. Deși, în aparență, numele nu sugerează nimic, în spatele acestui hipocoristic putem citi o adevărată legendă. Primul care a vorbit despre ea a fost Radu G. Țeposu în articolul său din 1983 Putere și trufie. În Cartea lui Ruth, soacra acesteia este cunoscută sub două nume: Noemi și Marah. Plecată din Betleem în țara Moabului din pricina foametei care bântuia țara, Noemi își pierde pe pământ străin bărbatul și cei doi fii. După zece ani se reîntoarce cu una din nurorile
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de Cherestea din Gălăuțaș. În scurt timp a ajuns activist al C.C. al P.M.R. și locuia În București pe bulevardul Magheru, vizavi de Cinematograful Patria. A murit Însă tânăr chiar În Gălăuțaș, făcând un infarct și a fost Înmormântat lângă soacra sa, Rafila. Mai târziu i s-a construit un cavou de familie chiar la intrare pe locul unde trebuia să se odihnească ctitorii bisericii, preoții și eroii. Soția sa, după ce l-a plâns o vreme, s-a recăsătorit cu cel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au dezbărat cu greu de Maria Lupului. Pe fete le-a măritat În Subcetate (Maria și Paraschiva) și În Toplița (pe Anuța). Mama mea, Țăran Paraschiva, n-a rămas prea mult timp În Subcetate, fiindcă nu s-a Înțeles cu soacra. Așa s-a Înrudit cu neamul Dobrenilor din Subcetate. În afară de Dumitru, care a murit În anul 1947, ceilalți au trăit trecând toți de optzeci de ani. Dumitru lui Simion al Diacului a murit prin anul 1945, iar soția sa, Ileana
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
apoi flăcăii mai mari care se gândeau la Însurătoare, ca și tinerii Însurăței, trebuiau să se gândească să-și ridice o casă. Celor din urmă Începeau să le vină pe lume câte un copil, doi, iar traiul dintre noră și soacră nu era Întotdeauna cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai pâine lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și tinerii Însurăței, trebuiau să se gândească să-și ridice o casă. Celor din urmă Începeau să le vină pe lume câte un copil, doi, iar traiul dintre noră și soacră nu era Întotdeauna cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai pâine lui Dumnezeu. După părerea nurorii, acesteia adesea nimic nui era pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
iar traiul dintre noră și soacră nu era Întotdeauna cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai pâine lui Dumnezeu. După părerea nurorii, acesteia adesea nimic nui era pe plac, era o scorpie rea și afurisită cu care nu se putea trăi. Deci, până la urmă era mai bine ca omul să se așeze la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
culduș! Nu știu eu cine au fost părinții lui?Da nu te dau după ăla, mai bine-ți pun capul pe butuc! Dragostea nu ține de foame, dragă! Astfel de atitudini se puteau auzi deseori În lumea satului. Alteori viitoarea soacră se afurisea la popa În sat că ea nu va primi În casă așa o noră. Până la urmă, dacă feciorul o ținea pe a lui, mama sa Își cerea dezlegare de la afurisenie și Își primea nora. Nu avea Încotro. Ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cutezanței flăcăului, fata suporta rușinea satului. Despre avorturi și anticoncepționale În acea vreme nu se știa. Totuși erau și foarte multe situații când flăcăul spăla rușinea fetei luând-o În căsătorie la timp, altfel, era socotit de sat o fleandură. Soacra ei Însă nu uita că nora a născut la doar câteva luni de la nuntă. De acum depindea care era mai tare, soacra sau nora. Tot aici cred că este necesar să amintim că În acea vreme nu se auzea despre
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
când flăcăul spăla rușinea fetei luând-o În căsătorie la timp, altfel, era socotit de sat o fleandură. Soacra ei Însă nu uita că nora a născut la doar câteva luni de la nuntă. De acum depindea care era mai tare, soacra sau nora. Tot aici cred că este necesar să amintim că În acea vreme nu se auzea despre divorțuri În lumea satului. Te-ai căsătorit, bună sau rea cum era nevasta, cu ea rămâneai să petreci Împreună și bune și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
putea să se facă decât dacă mirele le dădea acestora de băut din ploscă vinars de cel mai bun. Uneori puteau fi mai multe astfel de Închideri de drum. Odată ajunși la casa mirelui, cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de urzică / Să-ți fie gura mai mică / La grumaz Îi cu cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-ți fie gura mai mică / La grumaz Îi cu cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-am da-o pe șase boi / Nici pe șase, nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu În fața alaiului miresei În vreme ce se chiuia: Țâpă grâu, nu țâpă orz / Țam adus lucru frumos / Țâpă grâu, nu țâpă pleavă / Noi Îți dăm lucru de treabă. Soacra chiuia acum și ea, după ce a aruncat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu În fața alaiului miresei În vreme ce se chiuia: Țâpă grâu, nu țâpă orz / Țam adus lucru frumos / Țâpă grâu, nu țâpă pleavă / Noi Îți dăm lucru de treabă. Soacra chiuia acum și ea, după ce a aruncat cu grâu: Draga mamei, noră-aleasă, / Calcă rar și hai În casă, / Calcă pe treapta de sus, / Ca tine altele nu-s. În casa mirelui urmează o mică petrecere cu muzicanți și ceremonialul aducerii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Își făceau serviciul militar la Împăratul. Lunea, cam pe la amiază, nunta se termina și tinerii Însurăței Își Începeau viața ca soț și soție, de multe ori ei conviețuind În casa mirelui, acum bărbatul de nădejde al casei, Împreună cu socrul și soacra, părinții tânărului Însurățel. Și viața Își urma cursul cu bune și rele, veneau apoi pruncii, iar anii și nevoile Încet Încet Își lăsau urma pe chipul celor căsătoriți. Ca semn al unei prietenii durabile, tinerii și tinerele de odinioară, se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Creangă la Junimea și tot poetul este cel care apreciază valoarea scrierilor sale și-l îndeamnă spre ceea ce-l va consacra, spre cariera de scriitor. Astfel, în septembrie, Creangă va citi la întâlnirea Junimii din casa lui Iacob Negruzzi, povestea Soacra cu trei nurori. Aceasta va fi publicată în Convorbiri literare la 1 octombrie, apoi, cu o relativă constanță, va continua publicarea la 1 decembrie a Caprei cu trei iezi, la 1 ianuarie 1876 apare Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
structuri ce fac referire la viața ca artă, cele mai relevante, zicem noi, pentru această temă, fie că este vorba de proverbe, zicători și expresii idiomatice sau simple replici ale persoanelor și personajelor din scrierile lui Ion Creangă. * VOL. I SOACRA CU TREI NURORI ( Poveste ) p. 5, r. 16 18 : „și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori și mângăiată de viitoarele nurori” speranța de a trăi mai ușor și mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Poveste ) p. 5, r. 16 18 : „și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori și mângăiată de viitoarele nurori” speranța de a trăi mai ușor și mai bine a viitoarei soacre, dar nu fără nuanțe ironice regăsite în asocierile expresive ale cuvintelor, ce contrazic unele credințe populare potrivit cărora soacrele și nurorile se află în conflict mereu; p. 6, r. 28 30 : „o ceapă, un usturoi ș-o bucată de mămăligă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
are să fie, ajutată de feciori și mângăiată de viitoarele nurori” speranța de a trăi mai ușor și mai bine a viitoarei soacre, dar nu fără nuanțe ironice regăsite în asocierile expresive ale cuvintelor, ce contrazic unele credințe populare potrivit cărora soacrele și nurorile se află în conflict mereu; p. 6, r. 28 30 : „o ceapă, un usturoi ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine” privarea de la alimentele „mai bune” pe care o
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]