6,490 matches
-
mere, pere, gutui) Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Felii Fierberea fructelor în apă cu adaos de zahar 65 55 0,15 Rețete de fabricație pentru gem cu s.u.s min. 48 grade refractometrice tabelul 15.3. Sortimentul Rețetă de fabricație în kg pentru 100 kg gem Fructe Marc de fructe Marc de mere Zahăr Glucoză Pectina Acid citric Gem de afine 65 6 10 32 17 0,2 Gem de agrișe 60 6 10 32 17 Gem
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
10 30 17 0,15 Gem asortat (mere, pere, gutui) 60 gutui 3 pere 3 12 30 17 0,15 98 Rețete de fabricație pentru jeleuri de fructe cu s.u.s de minim 61 grade refractometrice tabelul 15.4. Sortimentul Rețete de fabricație în kg pentru 100 kg jeleu Suc de fructe Zahăr Pectina Acid citric Jeleu de căpșuni 65 kg de 6 gr.refract. 56 1 0,2 Jeleu de gutui 60 kg de 10gr.refract. 54 0,2
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
0,1 25 13 36 22,8 24 0,7 0,1 25 14 36 22,6 24 0,7 0,2 25 Rețetele de fabricație pentru paste de fructe cu s.u.s. de min. 58 gr. refractometrice tabelul 15.6. Sortimentul Rețetă de fabricație în kg pentru 100 kg produs finit Marc de fructe Zahăr Pastă de căise 80 kg marc de 10 gr refract. 51 Pastă de căpșuni 100 kg marc de 6 gr refract. 53 Pastă de cireșe 80
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
99 RAPORT DE PRODUCTIE tabelul 15.7. Fabrică Secția RAPORT DE PRODUCTIE Atelierul I. MIȘCAREA MATERIALELOR Dată Materialul U/M Stoc inițial INTRĂRI Total intrări IEȘIRE Stoc final Din magazie Altele În consum Altele Tabelul 15.8. I. PRODUCȚIA REALIZATĂ Sortimentul și greutatea/buc Stoc inițial INTRĂRI IEȘIRI Stoc Din fabricație/schimb Altele Total I ÎI III Livrări Altele Total 100 GLOSAR DE TERMENI Pasteurizare metodă de conservare prin tratare termică a produselor alimentare la temperaturi mai mici de 100 0
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
tabele se alege conținutul de sustanță uscată solubilă în funcție de densitate : la o densitate de 1,0587 corespunde 75,05% su . FIȘA DE LUCRU NR.4 LUCRAREA 5 ANALIZA CIOCOLATEI 1. Analiza senzorială a ciocolatei 2. Reguli pentru verificarea calității la sortimentele de ciocolată 3. Caracteristici fizico-chimice la ciocolată Analiza senzorială la ciocolată în prelucrarea boabelor de cacao cu zahăr cu sau fără adaosuri în masă. Aceste adaosuri pot fi : lapte, cafea, alune, migdale, stafide, arahide, sâmburi de caise, fructe zaharate sau
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
senzorială la ciocolată în prelucrarea boabelor de cacao cu zahăr cu sau fără adaosuri în masă. Aceste adaosuri pot fi : lapte, cafea, alune, migdale, stafide, arahide, sâmburi de caise, fructe zaharate sau conservate în alcool. Ciocolată fără umplutură prezintă următoarele sortimente: ciocolată amăruie; ciocolată cu vanilie; ciocolată cu lapte; ciocolată cuvertură; 2.Reguli pentru verificarea calității sortimentelor de ciocolată Verificarea calității ciocolatei se face pe loturi. Prin lot se înțelege o cantitate de maximum 2000 kg ciocolată de același tip având
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Aceste adaosuri pot fi : lapte, cafea, alune, migdale, stafide, arahide, sâmburi de caise, fructe zaharate sau conservate în alcool. Ciocolată fără umplutură prezintă următoarele sortimente: ciocolată amăruie; ciocolată cu vanilie; ciocolată cu lapte; ciocolată cuvertură; 2.Reguli pentru verificarea calității sortimentelor de ciocolată Verificarea calității ciocolatei se face pe loturi. Prin lot se înțelege o cantitate de maximum 2000 kg ciocolată de același tip având aceeași dată de fabricație. Verificarea calității se face prin : examinarea marcării și ambalării, examenul organoleptic, analiza
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Retețe tehnologice pentru ciocolată Notă : Pierderile tehnologice de fabricație sunt de 15% din totalul materiilor prime folosite. Notă: Pierderile tehnologice de fabricație sunt de 15% din totalul materiilor prime folosite. Pentru calculul consumurilor specifice sunt necesare rețetele de fabricație, pentru sortimentele de produse zaharoase fabricate, cu ajutorul cărora se va determina cantitatea de materii prime și auxiliare care s-au consumat conform rețetei de fabricație. În urma calculelor efectuate consumurile specifice se înscriu în tabelul cu decontarea producției după care se însumează consumurile
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
rahatului Rahatul este produsul alimentar preparat prin fierberea cu apă până la gelificare a unui amestec de zahăr și amidon. În afară de materiile prime menționate mai sus, la prepararea rahatului se mai întrebuințează: glucoză, arome, coloranți alimentari, acizi organici(acidul citric). La sortimentele de rahat cu adaosuri se mai pot folosi : cacao, miez de nucă, sâmburi de caise, fructe confiate. Culoarea rahatului este corespunzătoare aromei folosite. Ustensile necesare vas emailat cu capacitate de 1l; lopățică de lemn de esență tare; bec de gaz
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
-M - masa fiolei cu nisip și baghetă, g. FIȘA DE LUCRU NR.8 Nota : completarea tabelelor se va face cu rezultatele determinărilor , consuntând standardele de calitate ale produselor finit. LUCRAREA 9 ANALIZA ULEIURILOR COMESTIBILE 1.Analiza uleiurilor comestibile 2.Analiza sortimentelor de margarină 1.Analiza uleiurilor comestibile 1.1.Principiul metodei Probele destinate analizei senzoriale se păstrează la frigider. Probele se analizează în condițiile descrise în standardele de calitate și se evaluează caracteristicile senzoriale prin folosirea scării de punctaj de cinci
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
HACCP, alcătuită din specialiști cu practică în igienă, tehnologia și controlul uleiului, ca produs finit. Specialiștii în cauză trebuie să provină atât din exterior, cât și din interiorul fabricii, ultimii fiind mai familiarizați cu variabilitatea și limitele operaționale specifice fiecărui sortiment sau grupe de sortimente. De asemenea, echipa va putea elabora diagrama fluxului de fabricație, cu prezentarea clară a procesului de fabricație. Diagrama va trebui verificată de echipa HACCP la fața locului, pe fluxul tehnologic, aducându-i-se eventuale îmbunătățiri în raport cu
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
cu practică în igienă, tehnologia și controlul uleiului, ca produs finit. Specialiștii în cauză trebuie să provină atât din exterior, cât și din interiorul fabricii, ultimii fiind mai familiarizați cu variabilitatea și limitele operaționale specifice fiecărui sortiment sau grupe de sortimente. De asemenea, echipa va putea elabora diagrama fluxului de fabricație, cu prezentarea clară a procesului de fabricație. Diagrama va trebui verificată de echipa HACCP la fața locului, pe fluxul tehnologic, aducându-i-se eventuale îmbunătățiri în raport cu condițiile specifice și concrete
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
apărute în timpul procesului de fabricație ; -de natură fizică, determinate de contaminări sau de proaste practici în etapele de aprovizionare, în timpul procesării sau ulterior (porțiuni mici de oase, fragmente de sârma, de sticlă, cuie, murdărie). Analiza riscurilor trebuie realizată pentru fiecare sortiment, grupe de sortimente asemănătoare sau produse noi. De asemenea, analiza trebuie efectuată periodic și ori de câte ori intervin schimbări în aprovizionarea cu materii prime și auxiliare în procesul de producție,la ambalare, depozitare și distribuire, la sanitație și starea de sănătate a
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
de fabricație ; -de natură fizică, determinate de contaminări sau de proaste practici în etapele de aprovizionare, în timpul procesării sau ulterior (porțiuni mici de oase, fragmente de sârma, de sticlă, cuie, murdărie). Analiza riscurilor trebuie realizată pentru fiecare sortiment, grupe de sortimente asemănătoare sau produse noi. De asemenea, analiza trebuie efectuată periodic și ori de câte ori intervin schimbări în aprovizionarea cu materii prime și auxiliare în procesul de producție,la ambalare, depozitare și distribuire, la sanitație și starea de sănătate a personalului sau modificări
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
de aprovizionare tehnico-materială; programe calendaristic pentru principalele acțiuni; programul de exploatare a aparaturii și mașinilor fitosanitare; programul privind asigurarea și repartizarea forței de muncă, planuri financiare, precum și stabilirea suprafețelor prognozate a se trata și a numărului mediu de tratamente. * Stabilirea sortimentului și cantităților de fungicide necesare. Pe baza cunoașterii modului de acțiune a fungicidelor disponibile, se stabilesc cantitățile de produse necesare, în funcție de acțiunea specifică asupra agenților patogeni prognozați în zonă și de suprafețele prevăzute a se trata. * Determinarea necesarului de forță
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
regulă mai multe impurități organice. I.2.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE Alți parametrii fizico-chimici ai zahărului care se verifică în mod obișnuit: conținutul de apa,(maxim 0,1 %) conținutul de substanțe insolubile in apă (între 10 si 300 mg/kg), în funcție de sortiment. I.3. MIEREA DE ALBINE Mierea de albine este un produs natural complex produs de albine din nectarul floral al plantelor. I.3.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Culoarea se examinează prin aprecierea vizuală la lumina zilei, pe fond alb, a unei
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
sunt mai ușor digerabile. Prin procedee de pasteurizare, fierbere, preparare a brînzei, se pierd aceste calități esențiale a laptelui, organismul depunînd un efort deosebit în metabolizarea acestor preparate. Industrializarea grîului. Cu cîteva mii de ani în urmă era cultivată un sortiment de grîu numit EINKORN, nemodificată genetic, ce este mult mai benefică pentru organism. Utilizarea în industria de panificație a unui grîu inferior, cu un conținut ridicat de gluten, greu tolerat de către organism din cauza productivității ridicate nu are o justificare. O
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
a deveni pierderi în cadrul contractului de construcție, acestea trebuie recunoscute imediat, ca și cheltuieli ale perioadei contabile în care ele apar ca probabile. 1. Metoda „costului mediu ponderat” (CMP) Această metodă se aplică în cazul intrărilor de stocuri (din același sortiment), cu prețuri variate și constă în determinarea costului unitar în două variante: a) metoda costului mediu ponderat determinat în principiu la sfârșitul lunii și evaluarea tuturor ieșirilor la acest cost (CMUP T ); b) metoda costului unitar mediu ponderat, determinat după
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de calculație formează costul unitar. Pentru evidențierea principiului procedeului indicilor de echivalență considerăm următoarele date pe care le înregistrează o unitate patrimonială: *procesul de producție este organizat în două secții de producție ),( 21 SS , rezultatul producției fiind materializat în trei sortimente de produs ),,( CBA ; *cheltuielile de producție ocazionate sunt prezentate în tabelul 30. Varianta indicilor (coeficienților) de echivalență complecși 1. Calculul indicilor de echivalență prin utilizarea ca parametri (caracteristici) consumul de materii prime și materiale directe, precum și timpul unitar de prelucrare
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în unități de măsură convenționale cu ajutorul indicilor de echivalență totali pe unitatea de produs, conform relației: å = ×= p x xxe qGPtQ 1 , în care: Qe reprezintă cantitatea totală de producție echivalentă; q reprezintă cantitatea de producție din fiecare produs sau sortiment; GPt reprezintă numărul total de G.P.-uri pe unitatea de produs; x reprezintă felul produselor. Calculul costului pe unitatea G.P. respectiv a cheltuielilor de prelucrare a unui G.P. ( Ct / G.P. ), conform relației matematice: în care y reprezintă felul cheltuielilor de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de aprovizionare tehnico-materială; programe calendaristic pentru principalele acțiuni; programul de exploatare a aparaturii și mașinilor fitosanitare; programul privind asigurarea și repartizarea forței de muncă, planuri financiare, precum și stabilirea suprafețelor prognozate a se trata și a numărului mediu de tratamente. - Stabilirea sortimentului și cantităților de fungicide necesare. Pe baza cunoașterii modului de acțiune a fungicidelor disponibile, se stabilesc cantitățile de produse necesare, în funcție de acțiunea specifică asupra agenților patogeni prognozați în zonă și de suprafețele prevăzute a se trata. - Determinarea necesarului de forță
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de coordonare a acțiunilor științifice, tehnice, economice și de stabilire a legislației în domeniul vitivinicol. Dintre măsurile mai importante luate de OIV în domeniul ampelografic au fost: întocmirea de fiecare țară, a unei ampelografii naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema ampelografică a OIV-ului pentru descrierea soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
statului român unitar s-au format vechile podgoriile românești Odobești, Nicorești, Huși, Cotnari, Dealu Mare și Drăgășani, podgorii care au fost menționate și de Dimitrie Cantemir în opera sa "Descriptio Moldaviae" (1716). Tot în această perioadă se formează și statornicesc sortimentele de soiuri pe baza experienței îndelungate a unor viticultori pricepuți și anonimi și nu pe criterii științifice. Ion Ionescu de la Brad a fost primul specialist din țară, care s-a ocupat de soiurile românești de viță de vie, de sortimentele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sortimentele de soiuri pe baza experienței îndelungate a unor viticultori pricepuți și anonimi și nu pe criterii științifice. Ion Ionescu de la Brad a fost primul specialist din țară, care s-a ocupat de soiurile românești de viță de vie, de sortimentele de struguri de masă, de producerea vinului șampanizat și a propus înființarea școlii de viticultură (Gh. Ionescu Sisești, 1955; A Vasiliu, 1967). În monografiile sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]