5,095 matches
-
sfera raționalități”. Epistola către Pisoni a lui Horațiu, alături de Poetica lui Aristotel sunt cele două texte fundamentale care fixează pe lângă unele principii de estetică generală, expresia unei structuri artistice specifice. Horațiu oferă îndrumări generale în arta scrisului, dar fixează și specificitatea genurilor și speciilor literare cu aplicare la genul dramatic și sfaturi și informații referitoare la talent, meșteșug și critică. Însă pentru a înțelege exact metamorfozele semantice ale conceptului de literatură e nevoie să ne întoarcem la originile sale. Indiscutabil punctul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
poeziei în genere. Putem vorbi de o încercare de autonomizare relativă prin însăși demarcația sacru/profan, pe de altă parte prin disocierea de expresia orală și de cea pictografică, autonomizarea implicită față de cântec. În ceea ce privește disputa pe marginea problemei finalității și specificității artelor, literatura rămâne prin definiție o artă liberală, definită în termenii săi clasici de ordinul lui dulci, nu ai lui utili, iar emoția care o definește este plăcerea, delectarea. Plăcerea medievală cuprinde, de altfel, o gamă largă de emoții. Literatura
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
judecată (), formulase conceptul de „finalitate fără scop” a artei, afirmând astfel gratuitatea fundamentală a acesteia. Accepțiile tradiționale nu au ieșit complet din circulație, dar se observă reconversiunea progresivă a accepțiilor „clasice” în sens tot mai estetizant, o considerabilă deschidere spre specificitate și poetic. Trecerea de la litere frumoase la literatura frumoasă exprimă cel mai bine desprinderea de conținutul pur cultural al literaturii și orientarea spre domeniul estetic. Ideea se regăsește la Doamna de Staël, Fr. Schlegel și va fi îmbrățișată de toți
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o anulare prin dislocare, o absorbire și identificare esențială. Toate problemele literaturii trec asupra poeziei începând cu a calității, esenței și specificului estetic”. Prin preluarea sensului estetic de către poezie, aceasta din urmă se consolidează, se intensifică, dobândește un maximum de specificitate. Aspectul creator al literaturii devine poetic prin definiție. Dacă literatura frumoasă este prima specificizare și autonomizare precis definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Va exista o literatură care exprimă și apără interesele clasei muncitoare. Un rezultat al acestor împărțiri este stratificarea și ierarhizarea literaturii pe criterii de clasă (proletară, burgheză). Se constată însă și o rezistență împotriva ideologiei politice în literatură, din perspectiva specificității și autonomiei artei la Goethe, Stendhal, Baudelaire și mulți alții. Într-o epocă de puternică industrializare și dezvoltare capitalistă, trebuie avut în vedere și apariția criteriului economic în definirea ideii de literatură. Apare o nouă mentalitate economico literară. Se consolidează
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
științifice ale analizei conversaționale și analizei discursului, care, pe de o parte, extind aria conceptului de discurs, și, pe de altă parte, îl analizează în calitatea acestuia de ansamblu text-context. Pornind de aici, cercetarea aceasta încearcă să nu neglijeze nici specificitatea textului, nici pe cea a contextului discursiv. Maniera sintetică abordată în construcția conceptelor de discurs jurnalistic și manipulare este completată cu abordarea analitică prin care se identifică și se ilustrează tehnicile de influență ilegitimă. Metodologia de cercetare se bazează, astfel
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
superior și pe cele ale enunțurilor, iar apoi, pe un alt palier, un text devine discurs atunci când se repliază într-un anumit context enunțiativ care să îi confere sens. În aceste condiții, discursul este un sistem de reguli care definesc specificitatea unei enunțări 14. În sfârșit, discursul este prins într-un interdiscurs. El nu primește sens decât în interiorul unui spațiu ce cuprinde și alte discursuri, prin raportare la care își constituie o identitate. Astfel, un discurs citează sau este citat, ironizează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unei memorii interne și, după caz, a unei memorii externe a interacțiunilor discursive. În genere, când vorbim de discurs politic, discurs jurnalistic sau discurs publicitar, înțelegem că acestea sunt tipuri de discurs, care funcționează în cadrul unui univers de discurs particular. Specificitatea unui tip de discurs constă în domeniul căruia i se aplică (domeniul politic, domeniul jurnalistic, domeniul publicitar) și în scopul său general (pentru discursul politic, scopul este legitimarea unor idei, a unor grupări, a unor personaje sau/și a unor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a cerințelor de ordin statutar, legate de statutul și rolul actorilor implicați și de contractul de comunicare dintre aceștia. Identificăm de exemplu, pentru tipul de discurs jurnalistic, genul talk-show, având condiții specifice de producere. În sfârșit, orice discurs își manifestă specificitatea și la nivelul textului, prin caracteristici proprii, determinate pe două direcții: formă și conținut. În aceste condiții, relațiile dintre conceptele introduse sunt reprezentate în schema de mai jos. Schema 1: Schema de funcționare a universului de discurs În concluzie, capitolul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
scriituri "Apel către lichele", Liiceanu a parazitat Bugetul de stat. (...)" (Pomeni către Liiceanu, Ziua, 17 martie 2007) Raționalitatea presupune, așadar, utilizarea unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului, care, pe linia conținutului, trimite la teme interesante
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o utilizare adecvată a mijloacelor specifice, discursul jurnalistic poate deveni unul extrem de seducător. În concluzie, analiza impactului strategiilor de credibilizare și de seducție ne-a condus la evidențierea caracteristicilor acestui tip de discurs pe dimensiunea text. Pentru a-și păstra specificitatea, acesta trebuie să fie unul obiectiv și rațional, să prezinte interes pentru public și să aibă o formă atractivă. Obiectivitatea trimite, în cazul informațiilor, la prezentarea unor evenimente existente în realitate și în corespondență cu aceasta și, în cazul opiniilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discursului într-o instituție comercială preface discursul jurnalistic în discurs publicitar mascat. Situarea creării discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media nu conduce automat la îndeplinirea tuturor factorilor determinanți ai unui limbaj obiectiv, dar este una din condițiile necesare pentru ca specificitatea discursului jurnalistic să se păstreze. O instituție media este, pe piață, o organizație ca oricare alta, în sensul că își propune să echilibreze veniturile și cheltuielile astfel încât să obțină un profit 75. Pentru apariția unei astfel de "afaceri", este necesar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se desfășoară discursul jurnalistic. Interactivitatea, globalizarea, reducerea costurilor de producție și distribuție, precum și posibilitatea de personalizare a serviciilor fac din internet mediul propice pentru extinderea afacerilor media. Fiecare dintre suporturile discursului jurnalistic presupune anumite cerințe de ordin comunicațional, care influențează specificitatea discursului jurnalistic. Aceste cerințe sunt legate în primul rând de posibilitățile perceptive ale publicului și implică respectarea unor reguli care să ofere o bună recepție a discursului. Spre exemplu, în cazul radioului, este necesară reglarea vitezei emiterii de cuvinte, care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cu autoritate publică. Acesta constă în prezentarea unei opinii sincere, argumentate și acceptabile despre o situație de interes public. Așadar, studiul condițiilor de producere a evidențiat diversitatea factorilor care intervin în procesul de realizare a discursului jurnalistic. Numărul instituțiilor implicate, specificitatea suportului, diversitatea actorilor și genurilor discursive determină o vulnerabilitate a discursului jurnalistic: dacă una dintre verigile implicate se abate de la rolul specific, tot discursul poate suferi transformări de substanță. II.4. Universul de producere a discursului jurnalistic Cercetarea își propune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
joc de roluri care transferă spre opiniile politice ale lui Adrian Năstase aura și exigențele editorialului. Nu este interzis și nici imoral ca un om politic să se manifeste și în publicații jurnalistice, însă nu la categoria editorial, care are specificitatea sa, ci, poate, la o categorie aparte, opinii politice. Altfel, prezentarea unui material politic ca fiind unul jurnalistic induce în eroare publicul, care chiar poate crede că nu este vorba de Adrian Năstase, fost prim-ministru și membru al Partidului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Capacitatea reală de acțiune a întreprinderii se exprimă sintetic în productivitatea acesteia, în randamentul ei economic, în procesul de convertire a resurselor umane, materiale, financiare și organizaționale în produse și servicii vandabile profitabil pe piață. Marketingul serviciilor. Serviciile au o specificitate care le diferențiază de bunurile materiale și care generează anumite trăsături deosebite ale marketingului. Serviciul este rezultatul unor activități desfășurate la interfața prestator / client sau al unor activități interne ale prestatorului în scopul satisfacerii unor necesități ale clientului. Prestatorul și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice meșteșugarilor și negustorilor, în timp ce progeniturile nobilimii erau pregătite educațional pentru o carieră de funcționari, administratori sau ofițeri (Pascu et al., 1983, pp. 239-240). O altă specificitate a legislației din 1777 față de Regulamentul școlar general din 1774 a constat în menționarea faptului că educația pe teritoriul ungar trebuia să fie făcută în limba maternă. Fiecare "națiune" era împuternicită să organizeze învățământul în limba proprie, introducându-se pe lângă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de greutate al învățământului pe educația istorică și geografică, autoritățile statale române lansează proiectul general de convertire a țăranilor creștini în cetățeni naționali, a patrioților în naționaliști. Cazul învățământului românesc transilvănean, desfășurându-se sub jurisdicția statalității maghiare, comportă note de specificitate, motiv pentru care este imperativă o tratare a acestuia într-un registru separat. În același timp în care în Principatele Unite se făceau progrese majore în vederea instituționalizării învățământului primar public de masă, în Transilvania educația românească suferă un recul. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
programul ofensiv-afirmator al dacismului. Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea românilor în rândul popoarelor europene la un nivel de paritate etnico- națională, dacismul s-a manifestat ca idee delimitatoare prin intermediul căreia românii au dorit să își sublinieze specificitatea și originalitatea în cadrul concertului popoarelor în cadrul cărora își făcuse cu greu loc (Babu-Buznea, 1979, pp. 38-39). După ce terenul este brăzdat de Mihail Kogălniceanu cu a sa faimoasă denunțare a romanomaniei, răscolit de Alecu Russo și însămânțat de Cezar Bolliac (autor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se numărau Iuliu Maniu, Vasile Godiș și Onisifor Ghibu). Autonomia provizorie negociată de transilvăneni a luat sfârșit în 1920, când guvernul condus de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a face istorie, recluziunea într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost posibilă salvarea duhului etnic românesc de suflul distructiv al istoriei. Sub aceste auspicii s-a precipitat fondul etnic românesc, a cărui specificitate a dat-o reticența categorică de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologice, face însă ca lupta de clasă purtată de masele populare să fie îndreptată înspre "libertate și dreptate socială", cât și "pentru apărarea ființei naționale" (!) (p. 29). Această împletire a năzuințelor de justiție socială și împlinire națională creează nota de specificitate a "felului de a fi și de a gîndi a poporului român", marcând "destinul său istoric" caracterizat prin lupta "plină de sacrificii pentru libertate și unitate, pentru dreptul de a fi stăpîn în propria țară" (p. 29). În lipsa existenței proletariatului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de statele ieșite din comunism, odată desprinse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a) Explicație (b) Represiune (c) Integrare (d) Motivare (e) Legitimare 6. Motivația (a) Bazată pe interese (b) Lipsită de interese (c) Non-expedientă (fără interese pe termen scurt) 7. Structura cognitivă/afectivă (a) Coerență (internă) (b) Contrast (extern) (c) Abstracție (d) Specificitate (e) Ierarhie (f) Stabilitate (g) Cunoaștere (h) Sofisticare (i) Facticitate (j) Simplitate (k) Distorsiune (l) Convingere (m) Nesinceritate (n) Dogmatism (o) Conștientă (p) Inconștientă Sursa: John Gerring, "Ideology: a definitional analysis," în Political Research Quarterly (vol. 50, no. 4, December
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]