2,695 matches
-
că existând sub o natură comună?“, ar trebui să întrebăm: Ce anume înseamnă recunoașterea individualelor că existând sub o natură comună? Ce înseamnă, așadar, aceasta recunoas tere? Are ea loc întotdeauna? Putem observa anumite implicații ale sale la nivelul cunoașterii speculative? Poate da ea seama de mult disputată problemă a cunoașterii individualelor, pe care exegeți importanți precum Henrik Lagerlund o considera de nerezolvat în cazul lui Toma din Aquino? Vorbeam în subcapitolul ÎI.3.2.2. despre diferite tipuri de ordine
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciile inteligibile, așa cum se spune în De anima III. Așadar, în felul acesta înțelege direct, prin specia inteligibila, universalul însuși și indirect, singularele, a căror [reprezentări] sunt imaginile. În acest mod formează el propoziția: „Socrate este om“. În procesul cunoașterii speculative puterea cogitativa își exercită influență îndeplinind mai multe funcții: a direcționând atenția; a fundamentând memoria, pentru că orice percepere a individualului implică o coordonată temporală; a având de-a face cu elementele concrete ale timpului și mișcării implicate în fiecare acțiune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai multe funcții: a direcționând atenția; a fundamentând memoria, pentru că orice percepere a individualului implică o coordonată temporală; a având de-a face cu elementele concrete ale timpului și mișcării implicate în fiecare acțiune, în ceea ce privește judecățile. Așadar, referitor la cunoașterea speculativa, intelectul cu noaste obiectele individuale, dar nu într-o manieră direc ta, cum sunt ele percepute de către simțuri, ci indirect, printr-un proces de cvasi-reflectie, de întoarcere către imaginile sensibile, puse la dispoziție de către puterea cogitativa, de unde abstrage o anumita
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universală, care este judecată minții, premisa minoră este percepția rațiunii particulare, iar concluzia este alegerea unei acțiuni singulare, cum re iese din De anima III. În cunoașterea de tip practic puterea cogitativa joacă un rol mai important decât în cunoașterea speculativa, deoarece prima implică raportarea la acțiuni, deci formarea unor judecați ce privesc obiectele individuale a acțiunile ce se formează plecând de la sau în jurul lor. Intelectul nu poate cunoaște singularele în mod direct, în lipsa unui mijlocitor pe care îl găsește în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Ancient and Medieval Theories of Intentionality, Brill, Leiden, 2001 CASEY, Gerard, „Immateriality and Intentionality“, în Fran O’ROURKE (ed.), At the Heart of the Real, Irish Academic Press, Dublin, 1992 CLARK, Ralph W., „Aquinas on Intentions“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 40, nr. 2, 1976, pp. 303-310 COHEN, Sheldon M., „St. Thomas Aquinas on the Immaterial Recep tion of Sensible Forms“, în The Philosophical Review, vol. 91, nr. 2, 1982, pp. 193-209 CRANE, Tim, „Intentionality“, în Routledge Encyclopedia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Topics, vol. 13, nr. 2, 1985, pp. 155-163 EMERY, Gilles, The Trinitarian Theology of Thomas Aquinas, trad. de Francesca Aran Murphy, Oxford University Press, Oxford, 2007 FOSTER, David Ruel, „Aquinas on the Immateriality of the Intellect“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 55, 1991, pp. 415-438 GORIS, Harm, „Theology and the Theory of the Word în Aquinas“, în Aquinas the Augustinian, Michael DAUPHIANAIS, Barry DAVID și Matthew LEVERING (eds.), Catholic University American Press, Washington, D. C., 2007 HALDANE, John
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
representation medieval/ LISSKA, Anthony J., „Thomas Aquinas on Phantasia: Rooted în But Transcending Aristotle’s De anima“, în Timothy SMITH (ed.), Aquinas’ Sources, St. Augustine Press, South Bend, Indiană, 2001 LISSKA, Anthony J., „Aquinas on Phantasia“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 40, 1979, pp. 249-302 LONERGAN, Bernard, Verbum: Word and Idea în Aquinas, University of Toronto Press, Toronto, 1997 MAKKINON, Edward M., „Understanding according to Bernard Lonergan“, part I, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 28
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 40, 1979, pp. 249-302 LONERGAN, Bernard, Verbum: Word and Idea în Aquinas, University of Toronto Press, Toronto, 1997 MAKKINON, Edward M., „Understanding according to Bernard Lonergan“, part I, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 28, nr. 2, 1964, pp. 338-372 MEIXNER, Uwe, „Abstraktion und Universalie bei Thomas von Aquin“, în Philosophisches Jahrbuch der Görres-Gesellschaft, Karl Alber Verlag, Freiburg, 1994, pp. 22-37 OZON, Marc Eugene, The Emergence of Theories of Mental Language
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
77, nr. 904, 1996, pp. 215 223 Routledge Encyclopedia of Philosophy, Version 1.0, Routledge, London and New York, 1998 REYNA, Ruth, „On the Soul: A Philosophical Exploration of the Active Intellect în Averroes, Aristotle, and Aquinas“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 36, 1972, pp. 131-149 Sancti Aurelii AUGUSTINI, De Trinitate, în Opera Omnia, tomus quin tus, pârș altera, Edițio Parisiana altera, emendata et aucta, Parisiis, Bibliopolas, 1838 SCHÜTZ, L., Thomas-Lexikon, Sammlung, Übersetzung und Erklärung der în sämtlichen Werken
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
s-a plâns nu o dată de greșelile fratelui său în această privință (în cea administrativă), iar criticii i au reproșat Sfântului Grigorie de Nyssa stilul, adeseori greu de înțeles, retoric și supraîncărcat cu imagistică. Sfera sa era cea a teologiei speculative și sistematice, care introduce pretutindeni logica și ordinea. A fost influențat de spiritul lui Origen. Influența acestui mare maestru nu a fost întotdeauna una fericită, totuși nu a împiedicat autoritatea doctrinară a Sfântului Grigorie de la a deveni una decisivă<footnote
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
pentru o entitate economică, durabile, respectiv: imobilizări legate de exploatare, imobilizări În afara exploatării. Se apreciază, de asemenea, că În economia de piață, investiția constituie plasament de capital În active diverse, indiferent de durata și scopul deținerii lor, inclusiv În scop speculativ. Economistul P. Masse prin investiție desemnează toate actele de transformare a mijloacelor financiare În bunuri concrete și rezultatele acestor acțiuni. In această concepție noțiunea de investiții se delimitează prin următoarele elemente: subiect, adică persoana (fizică sau juridică) care investește; obiect
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cu caracter global sunt regăsite În sectorul bancar prin expansiunea teritorială a băncilor comerciale străine cum sunt Gruppo Venetto Banca din Italia și banca Societe Generale din Franța. Însă, aspectul global al finanțelor, datorită caracteristicilor sale pozitive, conduce la posibilitățle speculative, reorientînd astfel caracterul potențial lucrativ al finanțelor. Adică, În locul unei investiții Într-o activitate de producere cu posibilitatea de creare a noilor locuri de muncă, finanțele sunt implicate În operațiuni speculative pe piețile mobiliare internaționale (avantajele speculației fiind evidente obținerea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
al finanțelor, datorită caracteristicilor sale pozitive, conduce la posibilitățle speculative, reorientînd astfel caracterul potențial lucrativ al finanțelor. Adică, În locul unei investiții Într-o activitate de producere cu posibilitatea de creare a noilor locuri de muncă, finanțele sunt implicate În operațiuni speculative pe piețile mobiliare internaționale (avantajele speculației fiind evidente obținerea unor cîștiguri mari și rapide, decade necesitatea zondării pieților de consum naționale și regionale, a preferințelor populațieii, dispare necesitatea de atragere a managerilor calificați Într-un anumit domeniu, ). Procesul globalizării este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În urmă cu dezvoltarea În domeniile științei, tehnicii și tehnologiilor. În scopul diminuării aspectelor negative ale atragerii capitalului antreprenorial străin este necesară implicarea statului În procesul de atragere a acestora. În baza marketingului teritoriului bine gestionat este posibilă Înlăturarea scopurilor speculative ale investitorilor străini. Este optimă situația În care investitorii străini intenționează plasarea capitalului său antreprenorial pe teritoriul țării gazdă În scopul inițierii unei noi afaceri bazate pe construcția unui nou potențial de producere și nu pe achiziția unor spații productive
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
traiană) în zona grecească, la sud de Dunăre, inclusiv în presupusa patrie primitivă a lor, pentru a încheia cu afirmația că acesta este adevărul istoric în care trebuie să credem. În realitate, întreaga operă a filologului ieșean este o construcție speculativă în care romanitatea orientală, ca și întreaga istorie a sud-estului european, este contrafăcută și amputată pentru a face loc grecizării. În acest sens el afirmă că atunci „când au luat în stăpânire romanii neamurile din peninsula balcanică, mare parte din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fonetice, de a căror existență nu se îndoiește, dar punând baza fiziologică și etimologia populară, adică baza psihologică, drept cauză unică a trecerii latinei în română, rezultă că și legile fonetice acționează prin aceeași bază psihofiziologică. Exprimându-se contradictoriu și speculativ, Philippide își reafirmă poziția în legătură cu etimologia populară întrebându-se: „Și cum avem să putem elucida acest nămol de etimologie populară?”. Răspunsul îl dă tot el în manieră pur neogramatică: „Prin logica noastră individuală”, după care continuă dezolant: „Dar este oare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
scris-o maestrul său de la Leipzig, Wilhelm Wundt, intitulată Grundzüge der Physiologischen Psychologie, vierte umgearbeitete Auflage, 1893 (Principii de psihologie fiziologică). În această lucrare, termenul de fiziologic are sensul de "bine fundamentat din punct de vedere științific", adică opus psihologiei speculative, metafizice. Contribuțiile psihologului român referitoare la asociațiile dintre cuvinte și culori sunt trecute la pagina 579, alături de acelea ale psihiatrului elvețian, creatorul termenilor de schizofrenie și autism, Eugen Bleuler și al lui Alfred Georg Ludvig Lehmann, profesor la Universitatea din
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
fiul (1577 - 1657), care, ca și Gui Patin, decanul Facultății de Medicină din Paris, sau Marcelo Malpighi și atâția alții, îl atacă, uneori satiric, pe Harvey. Ryolan publicase în 1607 Anatomia și era cunoscut și ca botanist. Harvey nu este speculativ, ci metodic, deductiv. El explică funcțional, atât traseele cât și circulația sanguină mică și mare (periferică). Pentru o mai bună înțelegere folosește metafora pompei musculare cu efect hidraulic, mișcare constantă (contracție musculară) în condiții de normalitate, asigurând sângelui un sens
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca o echilibrare ideatică, în acest veac materialist prin excelență, apare, în 1710, Tratatul asupra principiilor cunoașterii omenești al olandezului Berkeley, episcop și filosof care „tulbură raționalismul excesiv și speculativ, prin spiritualismul lui esse est percipi a fi, înseamnă a percepe în care spiritul cristalizează senzațiile în idei și se situează deasupra existenței tangibile. Acest debut al secolului arată complexitatea sa și poziția distinctă și laborioasă a Medicinei. Este un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
decât oricare altul. Dar acesta nu poate fi. Fiecare crede că are dreptate. Curentele se încrucișează stimulativ. Unele își dau mâna, altele se resping. Dubito ul cartezian este încă operant. Entuziasmul e pândit de scepticism. Absolutizarea, alimentată de cultul rațiunii speculative, creează riscuri, uneori deziluzii. Invocarea eticului, omului, poporului, de către advocații secolului, în alertă istorică, are ecou mai mult în marginea societății. Adevărata morală nu se lasă la cheremul speculațiilor. Ea are valoare de lege, totdeauna și oriunde valabilă. Bunul simț
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
-i pe stahlieni, germanul Johann Cristian Reil, consideră enigmatică această forță numită imaginativ fluid vital dar că ea este unitară cu materia organismului care o generează și că va fi elucidată de chimie. Acești medici vitaliști ilustrează o fiziologie generală speculativă în consens cu o anume direcție a secolului. Dar în acest veac atracția pentru fiziologie este mare, preocupările numeroase și rezultatele inegale. DOI FIZIOLOGI MODERNI: HALLER ȘI SPALLANZANI De la anatomia descriptivă la cea funcțională, drumul nu a fost scurt și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
deguste în timpul liber povești cu vampiri, operând cu ipoteze care presupun din capul locului un parteneriat tacit cu cititorul în privința regulilor lecturii). Mai mult, chiar și construcțiile mentale "raționale" sunt, până la un punct (sau mai degrabă de la un punct), imaginare, speculative, dacă nu de-a dreptul fantastice (mai cu seamă că adevărurile lor se dovedesc de fiecare dată incomplete, parțiale, dacă nu chiar false)497. De altfel, existența altor lumi a fost inițial o speculație filozofică, mai ales din 1277, când
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
țintă, eminamente tânăr, dar și datorită suportului vizual și static, eficient, al mesajelor și al lozincilor), banda desenată a fost întotdeauna un canal privilegiat de transmitere a unor impulsuri culturale, sociale, filozofice, artistice și chiar politice. Benzile desenate sunt "ficțiuni speculative despre trecut, prezent și viitor, cu viziuni utopice despre schimbarea socială, sunt documente istorice care pot dezvălui multe despre contextul în care au fost produse" (chiar dacă prin ele familiarul este prezentat drept neobișnuit).798 Ideologia comics se pliază pe cea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
general în obligațiuni garantate 100% și bonuri de trezorerie (pe care poți să te bazezi oricând), și restul în cine știe ce fond cu efect de pârghie prin care să-și poată dubla câștigul. Și dacă avea să piardă câte ceva în tranzacții speculative, asta e. Și-o putea permite pentru că avea investiții diversificate, iar câștigurile aveau să compenseze pierderile. Max Christie o învățase treaba cu investițiile multiple. Max Christie o învățase cum să ajungă bogată la doar câteva luni după ce o numise asistenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
i se păruse. Nu-i venea să creadă că Jugomax, căreia îi dedicase ore-n șir încercând să găsească un plan bun de afaceri și care mai avea și produse adevărate de vânzare, se năruise la fel ca atâtea companii speculative de pe internet care nu aveau nici o fundație solidă. Fusese înspăimântată de această prăbușire bruscă, de rapiditatea cu care băncile își retrăseseră sprijinul și de stadiul jalnic în care ajunsese Jugomax, cât ai zice pește. La început, încercase să fie nepăsătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]