2,733 matches
-
puterea de stat și conducerea partidului „au fost uzurpate de un mic grup de oameni a caror înfățișare morală este extrem de caracteristică pentru orice clica guvernanță fascista: informatori ai poliției, provocatori mari și mici, agenți plătiți ai serviciilor străine de spionaj, declasați, renegați, transfugi, șoviniști furibunzi”. Tito este asemănat în acest context cu Hitler sau Goering, iar Moșe Pjade cu Goebbels. Legăturile dintre liderii iugoslavi și serviciile secrete anglo-americane ar fi fost dublate de relații directe cu fasciștii germani. Aflăm că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
urma să fie amplasată o bombă la tribuna mausoleului lui Gheorghi Dimitrov, „pentru a asasina conducătorii sovietici și bulgari”. S-a stabilit, „pe bază de documente”, că misiunile diplomatice iugoslave din țările socialiste au fost transformate în adevărate „centre de spionaj”. La granițele cu aceste state se pun la cale provocări, devenind fenomene obișnuite: perchezițiile, batjocorirea, asasinarea grănicerilor și a locuitorilor pașnici etc. Sub pretextul consolidării păcii în Balcani, regimul iugoslav a inițiat axa „Belgrad-Atena”, ce valorifica episodul Caimaccialan, unde în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ascuțit grav, cînd în lumea capitalista există 45 milioane de șomeri”. Un alt fruntaș comunist maghiar, Gabor Peter, membru al Comitetului Central, oferă opiniei publice din țara noastră materialul intitulat „Gestapoul Tito-Rankovici”, unde se insistă pe rolul de agenție de spionaj jucat de O.Z.N.A. (Secția de apărare a poporului), instituție creată de Tito încă din anii războiului „cu ajutorul mârșavelor metode folosite de vechea poliție regală sârbă, de serviciile de spionaj ale imperialiștilor din Occident și de Gestapo”. În comandamentul fiecărei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Gestapoul Tito-Rankovici”, unde se insistă pe rolul de agenție de spionaj jucat de O.Z.N.A. (Secția de apărare a poporului), instituție creată de Tito încă din anii războiului „cu ajutorul mârșavelor metode folosite de vechea poliție regală sârbă, de serviciile de spionaj ale imperialiștilor din Occident și de Gestapo”. În comandamentul fiecărei unități militare sar fi aflat ofițeri care „aveau că una din sarcini să înlăture, să lichideze pe iugoslavii credincioși poporului, prieteni ai Uniunii Sovietice”. Un exemplu în susținerea acestei afirmații
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ar fi recunoscut „în mod deschis și cinic, ca în timpul luptei de eliberare națională a popoarelor iugoslave, el împreună cu clica să, îndărătul unor lozinci demagogice cu privire la prietenia cu Uniunea Sovietică, duceau o politică antisovietica consecventă”. Despre colaborarea cu agenturile de spionaj străine, relevate și de presă Gorjului în anii precedenți, lucrarea susține că „există azi dovezi” conform cărora Tito ar fi avut legături încă din 1936 cu Intelligence-Service. Chiar dacă aceste relații au fost permanent camuflate, anumiți „conducători clarvăzători și devotați clasei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și din robia imperialista”. Interesantă ni se pare „Postfața” semnată de editură din România, care s-a îngrijit de apariția lucrării. Se amintește procesul „spionilor și trădătorilor titoiști” de la București, din august 1950, unde a fost demascata activitatea „rețelei de spionaj organizată pe teritoriul țării noastre de Iuda-Tito încă din septembrie 1944, cănd glorioasa armata sovietică dădea lovituri nimicitoare forțelor hitleriste și când trupele române luptau alături de armată sovietică împotriva fascismului”. În vederea recrutării spionilor, cu deosebire pentru regiunea Banatului, pe teritoriul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
multe centre. Unul dintre acuzați, Radosavlevici Svetomir, confirmase că imediat după eliberare României, la Timișoara, ar fi fost instalată o agentura, aflată într-o permanentă legătură cu ambasada iugoslavă, „care adăpostea un cuib de spioni veninoși”. Pe langă activitățile de spionaj, rețeaua avea misiunea de a pregăti „actul mârșav de anexare a Banatului românesc la Iugoslavia, că dorința pornită din partea locuitorilor de etnie sârbă”. Semnalul urma a fi dat de Congresul Frontului Antifascist Slav din 9 mai 1945, interzis însă de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ar fi transformat „într-un depozit de arme și muniții destinat înarmării unor bande teroriste din Banat.” Activitatea complotista a fost descoperită la timp, urmând un proces în care vinovații au fost pedepsiți. Acțiunile antiromânești au continuat pe linie de spionaj militar și economic. Se urmărea producția diferitelor fabrici din Timișoara și Reșița, cotele de colectare a țărânilor, activitatea organizațiilor de partid, situația din gospodăriile agricole colective, numărul grănicerilor etc. Una din sarcinile prioritare ale agenților titoiști ar fi fost învrăjbirea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui „grup de spioni și trădători aflați în slujba serviciului de spionaj al clicii fasciste titoiste de la Belgrad”. Grupul era format din 11 persoane de la ambasada Iugoslaviei, care s-au făcut vinovate de „acte de înaltă trădare și de spionaj împotriva R.P.R.”, căutând să culeagă o serie de date referitoare la situația
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
procesul unui „grup de spioni și trădători aflați în slujba serviciului de spionaj al clicii fasciste titoiste de la Belgrad”. Grupul era format din 11 persoane de la ambasada Iugoslaviei, care s-au făcut vinovate de „acte de înaltă trădare și de spionaj împotriva R.P.R.”, căutând să culeagă o serie de date referitoare la situația din România și „să ațâțe populația sârbească ca să ia atitudine ostilă contra regimului nostru de democrație populară”. Încă din 1944 au avut asemenea preocupări pregătind memorii pe care
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au cerut ca să se aplice acestor bandiți pedeapsa cea mai gravă”. La 7 august 1950, Tribunalul Militar București a condamnat la moarte sau la ani grei de temnița un grup de 11 cetățeni români de origine sârbă, sub acuzația de spionaj în favoarea Iugoslaviei și a „puterilor imperialiste”. Aceste sentințe, consemna publicația gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline de otravă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și suspiciunea creau o atmosferă de autentică teroare. Mai mult, prin H.C.M. nr. 1154 din 26 octombrie 1950, în zona de frontieră cu Iugoslavia, pe o adâncime de 25 km se introduceau restricții severe privitoare la stabilirea domiciliului. Acuzați de spionaj în favoarea serviciilor secrete iugoslave și de simpatii „titoiste”, cei mai multi și-au pierdut în chip nedrept agoniseală de o viață. V. Crăciunoiu, fost colonel de securitate, relata: „Au fost dislocate familii cărora nici prin cap nu le trecea să simpatizeze cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
octombrie 1950 avem cunoștință de judecarea și condamnarea gorjeanului Aureliu Băltănoiu, de către Tribunalul Militar București, la 15 ani muncă silnica și confiscarea tuturor bunurilor, „pentru un motiv foarte confuz și anume, că ar fi fost în legătură cu ambasada Iugoslaviei, făcând astfel spionaj și complotând împotriva ordinii de stat”. În ultima zi a anului 1950 este preluat un articol din presa sovietică, semnat de un anume V. Kirsanov, unde se fac dezvăluiri cu privire la solicitarea lui Tito, formulată încă din 1949, de a considera
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a extermina toate elementele cu adevarat revoluționare care au ridicat masele populare la lupta împotriva cotropitorilor”. Activitatea sa în anii celei de-a doua conflagrații mondiale „nu a fost decât un sabotaj ticluit în amănunțime și dictat de serviciile de spionaj străine.” Eliminând „elementele cu adevarat revoluționare” s-a grăbit să preia comanda detașamentelor de partizani „ce luau ființă în mod spontan în întreaga țară”, organizând sub comanda sa „un stat major general” și însușindu-și titlul de „comandant suprem” al
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mod spontan în întreaga țară”, organizând sub comanda sa „un stat major general” și însușindu-și titlul de „comandant suprem” al armatei populare de eliberare. Aidoma altor confrați, autorul sovietic îl suspectează pe conducătorul iugoslav de complicitate cu serviciile de spionaj din ambele tabere: Germania, Italia, S.U.A. și Marea Britanie. Prima rețea secretă ce ar fi beneficiat de susținerea să ar fi fost Gestapoul, care a trimis în 1941 în Iugoslavia peste 150 spioni. Apoi a stabilit contacte cu S.U.A. în 1944
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ar fi fost Gestapoul, care a trimis în 1941 în Iugoslavia peste 150 spioni. Apoi a stabilit contacte cu S.U.A. în 1944, prin intermediul reprezentantului său special în Elveția, Misa Lompar, aflat în legături strânse cu Allan Dulles. De aici înainte „spionajul și diversiunea politică executate de serviciul de spionaj iugoslav din ordinul Washingtonului și Londrei au luat un caracter larg, organizat și sistematic”. După război s-ar afla în fruntea unei rețele de spioni iugoslavi, care „duc o activitate de subminare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
1941 în Iugoslavia peste 150 spioni. Apoi a stabilit contacte cu S.U.A. în 1944, prin intermediul reprezentantului său special în Elveția, Misa Lompar, aflat în legături strânse cu Allan Dulles. De aici înainte „spionajul și diversiunea politică executate de serviciul de spionaj iugoslav din ordinul Washingtonului și Londrei au luat un caracter larg, organizat și sistematic”. După război s-ar afla în fruntea unei rețele de spioni iugoslavi, care „duc o activitate de subminare împotriva țărilor de democrație populară”. Și aici avem
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de atunci. Serviciile secrete de la Moscova au pus în aplicare un plan, susținut cu tărie de Ungaria, Bulgaria și Albania, ce urmărea concentrări de trupe și incidente de-a lungul frontierelor cu Iugoslavia, consolidarea blocadei economice și încurajarea acțiunilor subversive. Spionajul american avea argumente să creadă că Stalin va încerca să-l intimideze pe Tito prin intensificarea manevrelor militare, sabotaje, presiuni economice permanente și exploatarea problemelor etnice. Pe acest fond tensionat, la 9 septembrie 1951, în orașul Turnu-Severin s-a derulat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
indivizi care refuză înregimentarea în structurile SRI și care vor să aibă o carieră infracțională pe cont propriu. Atît în România, cît și în Bulgaria, Moldova, Ucraina și Rusia, furturile de pe Internet sînt în realitate dezincriminate și intrate în sfera spionajului, devenind astfel un aspect important din aria de preocupări a serviciilor secrete. Studiul inițiat în cadrul Biroul de Cercetări Sociale cu tema: Hackerii români ne convinge că, oricît de mult ar fura toți românii posesori de calculatoare de pe Internet programe pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu totul alte justificări decît punerea în practică a unei teorii reformiste formulate de Michel Foucault. Unii angajați ai direcției centrale consideră că această hotărîre ar fi urmărit înlăturarea definitivă din sistem a elementelor sovietice, a persoanelor bănuite că făceau spionaj pentru KGB. În fața creșterii infracționalității, s-au repus în funcțiune în anii următori tot mai multe închisori (încă 18 pînă în 1983), proporțional cu o sporire a efectivelor de personal (preponderent tineri milițieni cu studii medii și superioare). Decretul nr.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
10 secții de detenție exterioare și ulterior și Penitenciarul București, numărul mediu anual de deținuți recalculîndu-se la 25.000-30.000. Unii lideri comuniști au considerat 269 că închisorile și în special direcția centrală au fost ținta unui interes deosebit al spionajului sovietic, care și-a recrutat permanent oameni cu putere de decizie, în scopul creării unei stări de nemulțumire a populației față de regimul lui Ceaușescu. Aceștia au înăsprit regimul de detenție, au ridicat baraje multiple de sîrmă ghimpată în jurul închisorilor, urîțindu-le
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ponto, Constanța, 1999. 269 Ilie Verdeț, fost prim-ministru, într-un interviu publicat în mai 1991, în serial, în România liberă ("Am apărat independența României"). Opinia lui a fost confirmată și de Nicolae Pleșiță, fost șef al serviciilor externe de spionaj, într-un interviu la OTV în vara anului 2004. 270 Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura Științifică, București, 1976, pp. 66-68. 271 Gary Becker, "Crime and Punishment", în Journal of Political Economy, nr. 76 (2) din 1968, p. 201. 272
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
familiei. Dar nu numai acolo, dacă mergi pe stradă din cinci femei pe care le întâlnești, trei sunt frumoase, atractive, cu vinoncoace pentru bărbați. Pentru acest motiv țara noastră nu a fost ocolită de șacalii, care pe lângă alte acțiuni de spionaj, sabotaj, diversiune și alte sarcini, aveau și aceste preocupări de trafic cu carne vie. Ei recrutau agenți speciali pentru aceste afaceri, pe care-i plăteau cu sume mari în dolari și le racolau pe cele mai frumoase și naive fete
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
În martie 1933, Bruno Selestzki, reprezentantul firmei Skoda în România, a fost arestat și acuzat pentru vina de a fi desfăcut sigiliile și distrus documente aflate la sediul din România al firmei, care dovedeau că el desfășurase o activitate de spionaj în țară. S-a constatat că firma nu își plătise integral impozitele, că modul de realizare al contractului, în martie 1930, fusese deficitar, defavorizând net statul român. Camarila și regele au folosit afacerea Skoda pentru discreditarea lui Iuliu Maniu și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
puternice. și în condițiile în care, în decembrie 1989, timișorenii erau mai conectați ca oricând la posturile de radio străine și chiar luând în calcul teoriile privind contribuția la revoltă a unor agenți provocatori plasați în România de structuri de spionaj din afara țării, e foarte probabil că vestea privind manifestația de susținere a lui László Tőkés s-a răspândit printre timișoreni cu precădere prin viu grai. E greu de spus câți erau la curent, în restul țării, cu desfășurarea evenimentelor de la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]