1,895 matches
-
pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care au venit în contact sau au lăsat urme după trecerea pe aceste meleaguri. În continuare sunt prezentate o mică parte din cele mai utilizate cuvinte de către bătrânii din Livadia. - baiere - șnururi de strâns rochia pe corp, - băcioni - păstori la stâne,care preparau untul și brânzeturile, - bădâni - un vas cilindric de lemn de 0,8-1m înălțime și 0,15-0,2m diametru, cu capacul găurit pentru introducerea unei tije de lemn, care avea la partea inferioară un disc cu care se ,bătea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și dăunătoare sănătății, acestea strică și bunul renume al viței românești. Fânețele și pășunile fiind acoperite cu iarbă grasă, în comună se regăsesc numeroase familii care cresc vaci și viței, pentru carne și lapte. Se regăsesc de asemeni și numeroase stâni. Pentru carne sunt crescuți în sat și alte animale și păsări de curte, cele din urmă fiind și producătoare de ouă care aduceau profit la vânzare. O altă ocupație a locuitorilor apicultura făcea ca poenile să fie pline cu stupi
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ea întinzându-se mult spre nord, cuprinzând și nordul actualei comune Gura Teghii. Comuna Goidești avea 1370 de locuitori ce trăiau în 312 case; în ea funcționau 4 mori de apă, 3 pive, 2 dârste, o cășerie la Viforâta, 4 stâne mari de oi și 2 biserici. În 1925, comuna Brăești avea aceleași trei sate, și în plus cătunul Piatra, comuna având o populație de 1798 de locuitori. În același timp, comuna Goidești avea satele Brătilești (noua reședință), Fundata, Goidești, Ivănețu
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Slănic al județului Buzău și era formată din satele Căldărești, Cernătești, Mălăești, Săpoca, Valea Puțului, și Zărneștii de Slănic, având în total 2140 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o stână, 4 biserici ortodoxe și două școli care aveau 100 de elevi (din care 4 fete). Pe teritoriul actual al comunei, în același plai, era organizate atunci și comunele Aldeni și Băești. Prima era formată din satele Aldeni, Manasia și Podeni
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
Valea Boului, cu o populație totală de 2080 de locuitori ce trăiau în 546 de case. În comună funcționau 7 mori de apă (4 pe Bâsca, 2 pe valea Colților și una pe valea Boului), o pivă, 3 fierăstraie, o stână și 4 biserici (între care și cea de la Aluniș, săpată în piatră). În 1925, comuna este consemnată în aceeași plasă, având 2307 locuitori în satele Aluniși, Călugărițele, Colții de Jos, În Poiană, Mățaru, Muscelu, Paltinu și Valea Boului. În 1950
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
era formată din satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Plescioara, Poienițele de Jos și Poienițele de Sus, având în total 2980 de locuitori ce locuiau în 647 de case. În comună funcționau 7 mori de apă, o pivă, o cășerie, două stâne, 3 biserici și două școli, frecventate de 85 de elevi (între care 20 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă Buzău, având numele de "Chiojdu" și 4450 de locuitori în satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Lera
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plășii Tohani din județul Buzău și era formată din satele Cufuritu, Florica și Glodeanu Sărat, cu o populație de 2830 de locuitori ce trăiau în 636 de case. În comună funcționau 4 stâne, 3 biserici și o școală mixtă cu 125 de elevi. În 1925, după ce satul Florica a fost trecut la comuna Mihăilești, în comuna Glodeanu Sărat, aflată acum în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, trăiau 3340 de locuitori, în satele Glodeanu
Comuna Glodeanu Sărat, Buzău () [Corola-website/Science/300817_a_302146]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău era formată din satele Bălaia, Cremenea, Gherăseni și Sudiți, cu o populație de 2220 de locuitori, ce trăiau în 426 de case. În comună funcționau o stână, o moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840 de Ioan Emanuel Gherase. În 1925, comuna este consemnată în plasa Glodeanurile din același județ, având în componență satele Cremenea, Gherăseni
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
lui Nan, Mărculești, Turburea, Valea Epei și Valea Banului, cu o populație de 2050 de locuitori, care trăiau în 521 de case. În comună funcționau 6 mori de măcinat porumb pe râul Sărățelul Bălăneștilor (din care 2 ale statului), o stână (tot a statului), 4 biserici (una la Cozienii de Jos, fost schit și metoh al Episcopiei Buzăului; și celelalte trei la Cozienii de Sus, Bălănești și Cocârceni), precum și o școală cu 58 de elevi (din care 3 fete). Pe actualul
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău, și era formată doar din satul de reședință, cu 910 locuitori ce trăiau în 145 de case. În comună funcționau o moară cu aburi, o cășerie, 2 stâne, o școală cu 24 de elevi (dintre care 4 fete) și o biserică. Comuna și satul și-au luat numele de la balta înconjurată de stuf și cu mijlocul curat. În acea perioadă, satul Caragele forma o comună de sine stătătoare
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
școală cu 68 de elevi (din care 3 fete) în satul Casota, și 3 biserici. Comuna Cotorca era formată doar din satul de reședință, având 730 de locuitori și 154 de case; în ea funcționau o moară cu aburi, o stână, o biserică și o școală cu 35 de elevi (din care o singură fată). În 1925, comuna Cotorca era deja desființată și inclusă în comuna Glodeanu-Siliștea, aflată în plasa Glodeanurile și având astfel 2846 de locuitori. Comuna Glodeanu-Cârlig se afla
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
Oradea, Aleșd, Beiuș (la tradiționalul târg de joia), la peșterile Meziad, Urșilor de la Chișcău, Vântului, Ungurului, Moanei, Lesiana sau cea de la Vadu Crișului, ultimele cinci situate în fermecătorul defileu al Crișului Repede, în stațiunile Băile Felix, Băile 1 Mai sau Stâna de Vale ori la complexul hotelier de la Lacu Leșu (Remeți). În Damiș nu sunt amenajate pensiuni agroturistice, cazarea putându-se face la localnici. Pe Valea Brătcuței și Valea Runcșorului au început să apară însă, în ultimii ani, o serie de
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
aceasta mișcă tot angrenajul morii. Roata avea cupe, rotindu-se mișca piatra care se rotea pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care își iau brânza, sare pentru oi și plata ciobanilor [sâmbria]. Gavrilă, Drăgan,[2008], Poienile Zăgrei-file de monografie-, Editura Mesagerul, Bistrița.
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
carnivore: nevăstuica ("Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea din urmă nu se vânează, fiind ocrotite de lege. Din categoria păsărilor întâlnim
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de crescătorii de animale, dar o parte din acestea s-au împădurit, nemai fiind întreținute de proprietari. În general, cei care nu mai dețin animale le închiriază celor interesați de obținerea de furaje. Pășunile sunt închiriate de către Primărie proprietarilor de stâni, care se stabilesc printr-o ședință comunală, în funcție de ofertele pe care aceștia le fac crescătorilor de animale. Satul deține un islaz pe care pășunează animalele care nu sunt date la stână. În ultimii ani aceste pășuni nu au mai fost
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
de furaje. Pășunile sunt închiriate de către Primărie proprietarilor de stâni, care se stabilesc printr-o ședință comunală, în funcție de ofertele pe care aceștia le fac crescătorilor de animale. Satul deține un islaz pe care pășunează animalele care nu sunt date la stână. În ultimii ani aceste pășuni nu au mai fost întreținute corespunzător, motiv pentru care și calitatea și cantitatea de iarbă sunt necorespunzătoare. În momentul de față în satul Tărlungeni învățământul se desfășoară în paralel și în limba română și în
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într-un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul de arendare. În ceea ce privește organizarea stânelor, aceasta se stabilește printr-o adunare cetățenească la care participă toți crescătorii de animale și unde ciobanii fac oferte pentru perioada 1 mai - 30 noiembrie, stabilindu-se cantitatea de brânză, plata pentru fiecare animal, momentul montei. În funcție de ofertele făcute, crescătorii
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
mai, când ciobanii adună animalele la marginea fiecărei localități. Tunsul oilor se face în perioada 20 martie - 3 aprilie de proprietari sau pe 20 mai de ciobani. Măsura laptelui se face în 10 iulie, când proprietarii merg de seară la stână iar animalele nu se mulg seara ci numai dimineața. În funcție de cantitatea mulsă se stabilește cantitatea de 4 kg brânză de burduf pentru o vacă și 6 kg brânză de burduf și un kg urdă pe oaie. Alesul oilor se face
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
le aduc în sat și proprietarii le recunosc după semnele particulare făcute de fiecare; în caz de oaie pierdută fără semn, proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu valoarea oii. Alesul vacilor se face între 31 octombrie - 1 noiembrie. Stâna este construită în general din lemn de brad, acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad. Are un compartiment unde se fierbe zerul și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într-un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul de arendare. În ceea ce privește organizarea stânelor, aceasta se stabilește printr-o adunare cetățenească la care participă toți crescătorii de animale și unde ciobanii fac oferte pentru perioada 1 mai - 30 noiembrie, stabilindu-se cantitatea de brânză, plata pentru fiecare animal, momentul montei. În funcție de ofertele făcute, crescătorii
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
mai, când ciobanii adună animalele la marginea fiecărei localități. Tunsul oilor se face în perioada 20 martie - 3 aprilie de proprietari sau pe 20 mai de ciobani. Măsura laptelui se face în 10 iulie, când proprietarii merg de seară la stână iar animalele nu se mulg seara ci numai dimineața. În funcție de cantitatea mulsă se stabilește cantitatea de 4 kg brânză de burduf pentru o vacă și 6 kg brânză de burduf și un kg urdă pe oaie. Alesul oilor se face
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
le aduc în sat și proprietarii le recunosc după semnele particulare făcute de fiecare; în caz de oaie pierdută fără semn, proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu valoarea oii. Alesul vacilor se face între 31 octombrie - 1 noiembrie. Stâna este construită în general din lemn de brad, acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad. Are un compartiment unde se fierbe zerul și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
o depresiune. Hotarul Moigradului este format din multe dealuri dintre care se remarcă "Măgura" (504 m), pe care se exploatează o carieră de piatră. Satul este situat la aproximativ 10 km de orașul Zalău, având hotare cu satele: Mirșid, Ortelec, Stâna, Brebi și Jac. Localitatea Moigrad a fost atestată prima oară în 1423 ("Villa olachalis Mojgrad"). De-a lungul timpului, a apărut în diverse documente sub câteva forme, apropiate între ele: "Mojgrad" (1450), "Mojgradu" (1894). La Moigrad a fost descoperit cel
Moigrad-Porolissum, Sălaj () [Corola-website/Science/301812_a_303141]