3,585 matches
-
care are un aspect US de masă mică protruzivă sau de material hipoecogen intraluminal, asemănător sedimentului biliar care se însoțește de dilatarea CBP [1, 23]. În diagnosticul stenozelor maligne ale CBP medii, ecografia are o sensibilitate ridicată (81%). În cazul stenozelor intrinseci, US reușește vizualizarea tumorii în 70% din cazuri, permițând și precizarea tipului tumoral (infiltrativ, exofitic sau polipoid), precum și extinderea ei. Dintre tipurile morfologice tumorale, cel infiltrativ (aspect ecografic de umeri tumorali) este cel mai frecvent întâlnit, în jur de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
cazuri, permițând și precizarea tipului tumoral (infiltrativ, exofitic sau polipoid), precum și extinderea ei. Dintre tipurile morfologice tumorale, cel infiltrativ (aspect ecografic de umeri tumorali) este cel mai frecvent întâlnit, în jur de 50% în majoritatea studiilor [22]. Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne coledociene medii se face în funcție de aspectul ecografic. Leziunile fără o masă vizibilă intracoledocian, dar cu modificări ale pereților (îngroșare, neregularități) trebuie diferențiate de:stenozele produse prin invazie externă -aceste stenoze sunt, de obicei, corect diagnosticate ecografic, prin evidențierea invaziei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
cel mai frecvent întâlnit, în jur de 50% în majoritatea studiilor [22]. Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne coledociene medii se face în funcție de aspectul ecografic. Leziunile fără o masă vizibilă intracoledocian, dar cu modificări ale pereților (îngroșare, neregularități) trebuie diferențiate de:stenozele produse prin invazie externă -aceste stenoze sunt, de obicei, corect diagnosticate ecografic, prin evidențierea invaziei CBP de către tumora de vecinătate (gastrică, colecistică) sau de unele adenopatii. Vizualizarea legăturii dintre tumora colecistică, gastrică sau colică cu CBP la locul obstrucției stabilește
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
de 50% în majoritatea studiilor [22]. Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne coledociene medii se face în funcție de aspectul ecografic. Leziunile fără o masă vizibilă intracoledocian, dar cu modificări ale pereților (îngroșare, neregularități) trebuie diferențiate de:stenozele produse prin invazie externă -aceste stenoze sunt, de obicei, corect diagnosticate ecografic, prin evidențierea invaziei CBP de către tumora de vecinătate (gastrică, colecistică) sau de unele adenopatii. Vizualizarea legăturii dintre tumora colecistică, gastrică sau colică cu CBP la locul obstrucției stabilește diagnosticul. Uneori însă, stabilirea apartenenței unei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
colecistică) sau de unele adenopatii. Vizualizarea legăturii dintre tumora colecistică, gastrică sau colică cu CBP la locul obstrucției stabilește diagnosticul. Uneori însă, stabilirea apartenenței unei tumori ce produce o obstrucție biliară la unul din organele din jur nu este posibilă;stenozele benigne inflamatorii (colangită sclerozantă, purulentă sau cea din SIDA), postoperatorii și clipajul coledocian accidental din colecistectomiile laparoscopice; diferențierea este foarte dificilă, necesitând în multe cazuri investigații suplimentare (EUS, CT, MRCP și chiar ecografie intraductală). Leziunile ce prezintă o masă intracoledociană
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
de contrast. Căile biliare în amonte sunt dilatate. Acest tip de tumoră se localizează foarte rar intrahepatic periferic, dar tipul de creștere infiltrativ periductal reprezintă majoritatea colangiocarcinoamelor perihilare [19,20]. În cazul colangiocarcinomului infiltrativ periductal diagnosticul diferențial trebuie făcut cu stenozele benigne, care afectează de obicei un segment scurt, cu margini regulate, stenoza este simetrică, nu se constată captare patologică a produsului de contrast la nivelul pereților căii biliare, fără masă tumorală periductală și fără adenopatii. Diagnosticul diferențial mai trebuie făcut
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
se localizează foarte rar intrahepatic periferic, dar tipul de creștere infiltrativ periductal reprezintă majoritatea colangiocarcinoamelor perihilare [19,20]. În cazul colangiocarcinomului infiltrativ periductal diagnosticul diferențial trebuie făcut cu stenozele benigne, care afectează de obicei un segment scurt, cu margini regulate, stenoza este simetrică, nu se constată captare patologică a produsului de contrast la nivelul pereților căii biliare, fără masă tumorală periductală și fără adenopatii. Diagnosticul diferențial mai trebuie făcut cu metastazele limfangitice periportale în cazul diverselor tumori extrahepatice [21] care afectează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
vasculară, atrofia lobului hepatic, patologie hepatică preexistentă, prezența metastazelor limfoganglionare sau la distanță [38]. Și aceste clasificări sunt însă greoaie și nu și-au dovedit în totalitate valoarea prognostică [3]. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinomului hilar trebuie făcut în principal cu stenozele biliare benigne și se bazează pe evidențierea semnelor de malignitate: stenoză lungă și asimetrică, cu margini neregulate, captare a produsului de contrast la nivelul ductului afectat și prezența adenopatiilor sau evidențierea unei mase tumorale periductale [39]. Colangiocarcinomul extrahepatic distal Această
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
la distanță [38]. Și aceste clasificări sunt însă greoaie și nu și-au dovedit în totalitate valoarea prognostică [3]. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinomului hilar trebuie făcut în principal cu stenozele biliare benigne și se bazează pe evidențierea semnelor de malignitate: stenoză lungă și asimetrică, cu margini neregulate, captare a produsului de contrast la nivelul ductului afectat și prezența adenopatiilor sau evidențierea unei mase tumorale periductale [39]. Colangiocarcinomul extrahepatic distal Această localizare se întâlnește în 20-30% din cazuri [13,15]. Include tumorile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
stabilit radioimagistic, chiar cu tehnici de înaltă rezoluție. Tumorile maligne primare pot fi corect diagnosticate pe baza datelor imagistice [40]. Tomografia computerizată, ca și IRM, pot ajuta la diferențierea colangiocarcinomului intrahepatic de hepatocarcinom. Acuratețea diagnosticului diferențial între leziunile maligne și stenozele benigne ale arborelui biliar este de peste 90% [41]. STADIALIZAREA Stadializarea colangiocarcinomului se face conform criteriilor TNM stabilite de AJCC (American Joint Committee on Cancer) [42] prezentate în tabelul 88. Stadializarea extinderii locale a tumorii (T) Stadializarea în funcție de criteriul T se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
Tratamentul paliativ endoscopic se adresează în exclusivitate pacienților cu tumori nerezecabile. POSIBILITĂȚI Tumorile distale și ale canalului hepatic comun pot fi protezate endoscopic mai ușor decât tumorile de la nivelul hilului hepatic. Protezarea se realizează clasic. Pentru început se efectuează cateterizarea stenozei cu firul ghid. În prealabil, se realizează o sfincterotomie endoscopică pentru a facilita protezarea. Proteze de plastic au avantajul că sunt ieftine, dar dezavantajul lor este că necesită schimbarea sistematică la 3 luni [1]. În schimb, protezele metalice sunt preferate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
hepatic protezarea endoscopică poate fi mai dificilă. În acest caz se pune problema drenajului tuturor ramurilor biliare intrahepatice obstruate tumoral. Cu cât tumora este mai îndepărtată de papilă, cu atât dificultatea și eșecul palierii endoscopice sunt mai frecvente. În cazul stenozelor de hil, cu extensie intrahepatică (neoplasmul de hil Bismuth II, III și IV) eșecul protezării endoscopice poate să fie mai mare de 10 % [4-10]. La acești pacienți se recomandă abordul percutan, sub control ecografic sau radiologic. După cateterizarea percutană a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
care se cateterizează stenoza biliară spre papilă. Pe acest fir ghid, după o dilatare prealabilă a traiectului percutan și intrahepatic, se poate monta o proteză biliară transstenotic și transpapilar. Noi folosim adesea această metodă atunci când anumite căi biliare intrahepatice au stenoze dificil de cateterizat pe cale endoscopică, dar a căror drenaj corect ameliorează semnificativ calitatea vieții și supraviețuirea [6,7,11] (fig. 177, 178). O altă metodă de paliere, în special a căilor intrahepatice stângi este puncționarea ecoendoscopică a căilor biliare dilatate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
și trecerea unui fir ghid transstenotic până la nivelul papilei. Aici firul ghid poate fi retras în canalul operator al ecoendoscopului sau acesta poate fi înlocuit cu duodenoscopul și proteza poate fi montată transpapilar. Aceasta este metoda rendez-vous. Drenajul pacienților cu stenoze de hil se poate efectua doar pentru un singur lob, cu o singură proteză. Această paliere, din punct de vedere tehnic este mai simplă și mai puțin costisitoare, dar este grevată de riscul apariției angiocolitei repetitive a lobului nedrenat (fig
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
metalice și expandarea acesteia, progresia celei de a doua proteze este mai dificilă, fiind jenată de frecarea cu prima proteză. Există acum pe piață proteze metalice cu sistem de montare de doar 6 Fr, care pot fi poziționate ambele în stenoze și expandate ulterior, evitând astfel riscul imposibilității trecerii celei de a doua proteză pe lângă prima expandată. Acest drenaj bilateral este ușor superior drenajului unilateral, dar necesită endoscopiști cu experiență și implică costuri mult mai ridicate. Un alt sistem ingenios de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
un canal hepatic. Această proteză are prevăzut în mijlocul ei o zonă cu plasă mult mai rară. Această zonă trebuie poziționată în dreptul hilului. Cel de al doilea canal hepatic se va cateteriza după expandarea ei prin plasele mai rarefiate. După cateterizarea stenozei, prin prima proteză metalică expandată se trece o a doua proteză metalică obișnuită care se va expanda în celălalt canal hepatic. Expandarea ei este permisă de plasele laxe ale primei proteze la nivelul hilului. Astfel, la nivelul canalului hepatic comun
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
Această complicație impune retransplantarea precoce. tromboza portală (2% cazuri) care se traduce prin hipertensiune portală frecvent fără insuficiență hepatocelulară; în funcție de situație pot fi rezolvate prin trombectomie chirurgicală, derivație porto-sistemică, scleroterapie sau reținerea de la orice gest terapeutic.Uneori este necesară retransplantarea. Stenozele anastomozei portale pot beneficia de dilatare retrogradă transjugulară. b. biliare (10-15%): stenozele anastomotice, stenozele neanastomotice, fistulele anastomotice, complicații ale drenajului biliar extern; tratamentul este chirurgical convențional (frecvent anastomoză coledoco coledociană), endoscopic instrumental sau prin metode de radiologie intervențională. Stenozele biliare
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
prin hipertensiune portală frecvent fără insuficiență hepatocelulară; în funcție de situație pot fi rezolvate prin trombectomie chirurgicală, derivație porto-sistemică, scleroterapie sau reținerea de la orice gest terapeutic.Uneori este necesară retransplantarea. Stenozele anastomozei portale pot beneficia de dilatare retrogradă transjugulară. b. biliare (10-15%): stenozele anastomotice, stenozele neanastomotice, fistulele anastomotice, complicații ale drenajului biliar extern; tratamentul este chirurgical convențional (frecvent anastomoză coledoco coledociană), endoscopic instrumental sau prin metode de radiologie intervențională. Stenozele biliare difuze ale căilor intrahepatice sunt secundare unei ischemii prelungite a grefonului. O
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
portală frecvent fără insuficiență hepatocelulară; în funcție de situație pot fi rezolvate prin trombectomie chirurgicală, derivație porto-sistemică, scleroterapie sau reținerea de la orice gest terapeutic.Uneori este necesară retransplantarea. Stenozele anastomozei portale pot beneficia de dilatare retrogradă transjugulară. b. biliare (10-15%): stenozele anastomotice, stenozele neanastomotice, fistulele anastomotice, complicații ale drenajului biliar extern; tratamentul este chirurgical convențional (frecvent anastomoză coledoco coledociană), endoscopic instrumental sau prin metode de radiologie intervențională. Stenozele biliare difuze ale căilor intrahepatice sunt secundare unei ischemii prelungite a grefonului. O altă complicație
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
retransplantarea. Stenozele anastomozei portale pot beneficia de dilatare retrogradă transjugulară. b. biliare (10-15%): stenozele anastomotice, stenozele neanastomotice, fistulele anastomotice, complicații ale drenajului biliar extern; tratamentul este chirurgical convențional (frecvent anastomoză coledoco coledociană), endoscopic instrumental sau prin metode de radiologie intervențională. Stenozele biliare difuze ale căilor intrahepatice sunt secundare unei ischemii prelungite a grefonului. O altă complicație de o considerabilă importanță este recidiva bolii inițiale pe transplantul hepatic. Pentru cancerul hepatic indicația cea mai bună o are stadiul II din clasificarea TNM
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Prevenție și Diagnostic precoce în bolile neurologice Medicamentele vor fi prescrise la indicația specialistului neurolog în următoarele situații clinice: AVC recurent sub Acid acetylsalicilic, AVC cu intoleranță la Acid acetylsalicilic, AVC cu sindrom coronarian acut în ultimul an, AVC cu stenoza de arteră carotida semnificativă, AVC cu intervenție percutana carotidiana. G. 5. HEPATITELE CRONICE DE ETIOLOGIE VIRALĂ (cu HBV, HCV), cu probe biologice de activitate, markeri de replicare virală, criterii histologice și vârsta sub 65 ani, fiind necesară îndeplinirea tuturor criteriilor
CONTRACT-CADRU din 13 ianuarie 2005 (*actualizat*) privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164642_a_165971]
-
Scleroza în plăci 76. Malformații congenitale ale piramidei nazale 77. Sclerom nazal 78. Sindroame vestibulare 79. Sarcoidoza 80. Granulom malign 81. Malformații faringiene 82. Tumori faringiene 83. Tumori laringiene 84. Tumori auriculare 85. Faringite specifice 86. Papilomatoza laringiana recidivanta 87. Stenoza de conduct auditiv extern 88. Traumatisme grave cu afectarea auzului și echilibrului 89. Tumori și stenoze traheobronsice 90. Esofagite cronice specifice 91. Miopie mai mare de 5 dioptrii; miopii cu coroidoza miopigena 92. Ptoza palpebrala I-II, pterigion avansat 93
NORME TEHNICE din 24 aprilie 2003 privind controlul medical al Sportivilor, asistenţa medico-Sportivă în complexurile Sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicală la bazele Sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149646_a_150975]
-
Sarcoidoza 80. Granulom malign 81. Malformații faringiene 82. Tumori faringiene 83. Tumori laringiene 84. Tumori auriculare 85. Faringite specifice 86. Papilomatoza laringiana recidivanta 87. Stenoza de conduct auditiv extern 88. Traumatisme grave cu afectarea auzului și echilibrului 89. Tumori și stenoze traheobronsice 90. Esofagite cronice specifice 91. Miopie mai mare de 5 dioptrii; miopii cu coroidoza miopigena 92. Ptoza palpebrala I-II, pterigion avansat 93. Keratoconus 94. Glaucom 95. Cataractă congenitala sau avansată 96. Strabism convergent cu unghi strabic mai mare
NORME TEHNICE din 24 aprilie 2003 privind controlul medical al Sportivilor, asistenţa medico-Sportivă în complexurile Sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicală la bazele Sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149646_a_150975]
-
efectuează sterilizarea. Prin contact: oxidul de etilena poate provoca reacții de iritație și apariția de vezicule pe piele și mucoase la personalul care efectuează sterilizarea. Pe cale parenterala: materialul supus insuficient tratamentului de desorbție utilizat la bolnavi poate cauza fenomene hemolitice, stenoze traheale, colaps cardiovascular și fenomene alergice. Prin reacție cu diferiți compuși chimici: Echipamentul medical constituit din părți de PVC (policlorura de vinil) sterilizat inițial cu radiații ionizante sau raze gamma nu va fi resterilizat cu oxid de etilena, deoarece PVC
NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii dispozitivelor materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150073_a_151402]
-
cu AVC, pentru o durată de cel mult 9 luni, la indicația medicului specialist neurolog, în următoarele situații clinice: - AVC recurent sub acid acetylsalicilic; - AVC cu intoleranță la acid acetylsalicilic; - AVC cu sindrom coronarian acut în ultimul an; - AVC cu stenoză de arteră carotidă semnificativă; - AVC cu intervenție percutană carotidiană. Indicatori specifici: Indicatori fizici: - număr de bolnavi cu scleroză multiplă tratați - 900; - număr de bolnavi cu AVC tratați - 3.000. Indicatori de eficiență: - cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat/an
ORDIN nr. 342 din 7 aprilie 2005 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului săn��tăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 55/42/2005 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166607_a_167936]