3,752 matches
-
utile pentru inducție și gestionarea unei game largi de probleme legate de stres și de asemeena subliniază importanța metaforelor și poveștilor în terapie, pentru că ele pot facilita alianța terapeutică, pot stimula activitatea inconștientă și pot permite persoanei să își dezvolte stima de sine și confortul personal. Cele șase studii de caz și bogăția de tehnici din carte sunt de interes special deoarece reprezintă abordări terapeutice diferite ale unor probleme specifice și oferă clinicianului multe idei pentru gestionarea întăririi eului și încurajarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
abordările Ericksoniene. Sugestia directă și auto-hipnoza Hartland folosea întărirea eului cu pacienții care erau pe lista de așteptare pentru tratament hipnoanalitic. Sugestiile lui erau autoritare, directive, orientate spre viitor și suportive. Scopul lui Hartland a fost acela de creștere a stimei de sine și a încrederii pacientului, precum și de îmbunătățire a abilităților de coping și de minimalizare a anxietății și îngrijorării. El susținea că puțini pacienți renunță la simptome înainte de a se simți suficient de stăpâni pe sine și de puternici
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
-te sprea ea și devino acea persoană. Știi că acest lucru se întâmplă, chiar dacă nu poți realiza pe deplin asta acum. Abordările Ericksoniene Metaforele și poveștile pot fi prezentate ca modalitate de a ajuta pacientul să dezvolte o mai mare stimă de sine și o mai mare încredere prin comunicarea acestui lucru minții sale inconștiente (Erickson și Rossi, 1979; Zeig, 1980; Lankton, 1980; Yapko, 1990b; Kopp, 1995Ă. Lankton și Lankton (1986Ă definesc metafora terapeutică ca „Poveste cu însușiri dramatice care captează
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
reevaluare. Acest aspect va fi discutat în detaliu în capitolul următor. Odată cu abordările descrise mai sus, clinicianul trebuie de asemenea să ajute pacientul la crearea unui sentiment al valori sinelui prin validarea sa ca ființă umană. Această acceptare permite creșterea stimei de sine și a încrederii și atunci când acest lucru se întâmplă pacientul devine mai relaxat și se descurcă mai bine cu rezolvarea de probleme. De exemplu ar putea exista situația în care pacientul pretinde că nu are resursele interioare sau
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
altă casetă deoarece cea veche era uzată. Interesându-mă în legătură cu cazul am aflat că îi dădusem caseta cu aproximativ 15 ani în urmă! Helen Watkins furnizează casete pentru întărirea eului cu scopul de a-și ajuta pacienții să își crească stima de sine (1990aă. O reflecție speologică Cum odată am fost speolog și geolog știu că este important să te pregătești adecvat înainte de a coborî într-o peșteră. În primul rând este esențial să aduni cât de multe informații posibil despre
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Dacă pacientul aude vocea terapeutului și este atins reasigurator își va aminti că se află în cabinet. În mod paradoxal, prin utilizarea acestor abordări pozitive pacientul este de asemenea încurajat să exploreze tensiunile dialectice, de exemplu experiențele negative, sentimentele de stimă de sine scăzută și așa mai departe. Dacă regresia spontană și abreacția apar, terapeutul trebuie să fie pregătit adecvat și să fie încrezător pentru a gestiona situația. În aceste situații cea mai bună politică este aceea de a încuraja pacientul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dureri cât de curând posibil în programul de tratament, deoarece pacientul dobândește astfel sentimentul controlului care adesea lipsește la pacienții cu durere cronică. Întărirea eului poate fi de asemenea valoroasă pentru pacienții cu durere cronică care adesea dezvoltă sentimente de stimă de sine scăzută și valoare scăzută a sinelui. O altă rezervă importantă se referă la aceea că o anumită experiență senzorială trebuie să rămână întotdeauna, cu excepția unui mic număr de situații, cum sunt anestezia dentară, nașterea, durerea din cancer, durerea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
completă a bolii Crohn. Tehnicile de hipnoză folosite au inclus vizualizarea, sugestiile și metaforele împreună cu explorarea regresivă pentru insight și înțelegere, implicând rezoluția emoțiilor negative. În plus au fost utilizate întărirea eului, sugestii pentru sănătate în general și pentru creșterea stimei de sine. Abela (1999Ă concluzionează că hipnoterapia este indicată ca și terapie complementară pentru boala Crohn împreună cu tratamentele medicale; de exemplu terapia cu corticosteroizi. Colita ulcerativă O altă formă comună de SCI este colita ulcreativă (CUĂ. Deși în etiologia CU
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
academice În copilăria mică și mijlocie copiii ajung să se afle sub o presiune academică în creștere, cu cereri tot mai mari de performanță prin nesfârșite teste și examene, care adesea produc stres. Acesta poate duce la o scădere a stimei de sine, dificultăți de somn și alte probleme comportamentale și psihosomatice. În afară de intervențiile realizate cu copilul este util să implicăm părinții și școala. Nath și Warren (1995Ă descriu un program educațional implementat în patru școli generale care au ajutat elevii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
așteptau cu plăcere să meargă la școală. Probleme dermatologice Stresul a fost implicat ca factor de exacerbare în eczemele copiiilor (Koblenzer, 1988Ă. Boala de piele însăși poate genera stres considerabil ca rezultat al rușinii, grijilor legate de propria imagine, scăderii stimei de sine, anxietății, dificultăților de adormire și posibil izolării sociale (Daud, Garralda și David, 1993; Morgan, McCreedy, Simpson și Hay, 1997Ă. Există puține studii asupra rolului hipnozei în tratamentul eczemei. Sokel, Lansdown, Atherton, Glover și Knibbs (1993Ă au comparat hipnoterapia
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
piele a fost redusă cu ajutorul hipnozei și biofeedback-ului, cele mai bune rezultate fiind obținute la fete, cu ajutorul hipnozei. Datorită problemelor sociale și emoționale care rezultă din eczeme, este adecvată folosirea tehnicilor de întărire a eului astfel încât să crească încrederea copilului, stima de sine și sentimentele de control și autonomie. Aceasta se poate realiza prin folosirea metaforelor și poveștilor. De exemplu, Mantle (2002Ă a folosit povestea Bunului Rege Wencelas după cum urmează: Pacienta suferă de eczemă, dar în ciuda acestui fapt ea este aleasă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cere și presupune muncă, efort, suferință, chin; e vorba așadar de a viza țeluri înalte: a înfăptui isprăvi nobile și mărețe, a-i cinsti pe zei pentru a le obține favorurile, a merita afecțiunea prietenilor prin fapte adecvate, a câștiga stima cetății prin acte de bravură, a trudi pentru a merita niște recompense, a deprinde arta războiului pentru a avea dreptul la libertate, a-ți căli trupul pentru ca el să te asculte. Muncă, familie, patrie* - și merit! Nu-l vedem pe
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
materialelor de studiat. Una dintre strategiile cele mai importante este cea a colaborării cu alți colegi. Pentru mulți studenți, cooperarea constituie o strategie de adaptare atât în plan emoțional (grupul, relațiile interpersonale securizează afectiv, răspund trebuințelor de afiliere, sociabilitate, recunoaștere, stimă), în plan cognitiv (schimbul de informații, cunoștințe, materiale are avantajul că se asociază cu economisirea de efort, resurse și, mai ales, facilitează reușita performanțială), cât și în plan comportamental (prin susținerea deprinderilor de relaționare, comunicare, întrajutorare). Așadar, colaborarea, cooperarea au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
un număr semnificativ de subiecți (63%) au probleme în a-și accepta propria imagine. Reperele pe care le promovează societatea sunt foarte severe pentru majoritatea fetelor, iar raportarea la acestea le pune într-o poziție de inferioritate, cu repercursiuni asupra stimei și încrederii în propria persoană. Dorința fetelor de a-și îmbunătăți aspectul fizic este un punct în favoarea disciplinei noastre, care trebuie valorificat în direcția motivării pentru participarea ritmică și consecventă la orele de educație fizică, precum și la practicarea independentă a
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste forme de agresiune vor fi mai puțin frecvente, mai puțin intense ori chiar absente, cu atât stima de sine a muncitorilor va fi mai înaltă. Hopper (1965) constata că studiile realizate în SUA până la acea dată nu au reușit să detecteze diferențe semnificative în evoluția relației dintre stilul de supervizare și productivitatea în muncă (datorate, eventual, statusurilor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în raporturile cu cei din jur. În schimb, o motivație întemeiată pe trebuințe de ordin social — cum ar fi, de exemplu, nevoia resimțită de a avea bune relații sociale, de a te identifica cu grupul căreia aparții, de a câștiga stima și respectul semenilor, de a te realiza ca persoană, trebuința de creație, de prestigiu etc. — sporește exigența față de sine însuși, întărește spiritul de colaborare și întrajutorare colegială, facilitează actul de reconsiderare mai profundă a raportului între interesele individuale și cele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
provoace elevului, în cazul neîndeplinirii sarcinilor ce-i revin, sentimentul de jenă față de ceilalți colegi și dorința de a se reabilita, iar în cazul îndeplinirii în bune condiții, un sentiment de satisfacție și ambiție de autodepășire. Dorința de a merita stima colegilor, de a obține atât el cât și colegii, numai rezultate bune și foarte bune, îl stimulează pe elev în activitatea școlară. Când, dimpotrivă, elevul este animat în activitatea de învățare de motive reprimatoare, cum ar fi teama de pedeapsă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
capătă o coloratură specifică, care merită să fie relevată, fie și numai sub forma unor considerații succinte. Delirul megalomanic, sau de grandoare. În mod curent, se apreciază că în dezvoltarea normală a personalității, nevoia de expansiune a „Eului” propriu, de stimă de sine, de recunoaștere de către ceilalți a valorii proprii, de realizare socio-profesională, reprezintă aspecte motivaționale normale, ce se manifestă pe tot parcursul vieții. Fără un nivel de aspirație corespunzătoare, care să stimuleze „personalitatea”, nu există într-adevăr valorificare de sine
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
decît la succesiunea Episcopului Pius, În 143. A stat la Roma pînă la Începutul pontificatului lui Anicet (154-165). Potrivit lui Epifaniu din Salamis (sfîrșitului secolului al IV-lea), s-ar fi stabilit ulterior pe insula Cipru. În ciuda unor tentative demne de stimă, doctrina originară a lui Valentin nu poate fi reconstituită pe baza celor cîtorva fragmente păstrate. Din Învățătura acestuia au luat naștere două școli: școala apuseană a lui Ptolemeu (contemporan cu Irineu) și Heracleon, precum și școala răsăriteană sau anatolică, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și Lege devine fundamentul exegezei biblice a lui Marcion. Însă mai este ceva. În conflictul de autoritate care Îl opune pe Pavel Bisericii-mame din Ierusalim, Marcion vede opoziția dintre apostolul adevărat și falșii apostoli (pseudapostoloi)50, față de care nu are stimă deloc - și mai ales față de Petru 51. Cei doisprezece au ignorat cu ostentație Adevărul. Pavel a fost singurul apostol al lui Isus Cristos, iar mesajul său - singura evanghelie veritabilă. Însă falșii creștini Încropiseră celelalte evanghelii și o adulteraseră chiar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile individuale ale ascultătorului Ascultarea este un proces complex implicând mai multe module interconectate: abilități individuale legate de capacitatea individului de a înțelege și decodifica diverse patternuri de structurare a informației, inteligența de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
persoanele din afara lui (engl. outgroup), să se bazeze pe stereotipuri rigide și să construiască atribute (caracterizări) negative pentru cei din afara grupului. b) Identificarea este procesul psihologic prin care individul se include într-un anumit grup ca formă de sporire a stimei de sine. Individul tinde să se asocieze grupurilor pe care le percepe pozitiv. c) Pentru comparație, indivizii observă două sau mai multe grupuri diferite, având tendința de a interpreta favorabil grupul la care aparțin. Compararea credințelor, obiceiurile, valorilor, acțiunilor duce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limbii în procesul de negociere a identității culturale este influențată de vitalitatea etnolingvistică (Giles, Bourhis, Taylor, 1977). Vitalitatea etnolingvistică este determinată de: a) aspecte obiective care influențează comportamentul lingvistic al unui grup etnic și asigură supraviețuirea lui: statutul (puterea economică, stima de sine, mândria istorică, recunoașterea și respectul internațional), baza demografică (concentrarea demografică, căsătorii în cadrul grupului, rata scăzută de emigrare, rata crescută a natalității), sprijinul instituțional (reprezentarea limbii în cadrul instituțiilor) și b) percepția subiectivă a vitalității. Competența de comunicare interculturală se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai securizante autoidentificările unui individ, cu atât mai mare este stima de sine; (10) cu cât stima de sine a individului este mai mare, cu atât este mai mare eficiența lui în gestionarea situațiilor de comunicare interculturală; (11) cu cât stima apartenenței la grup a individului este mai mare, cu atât mai mare este eficiența lui în gestionarea situațiilor de comunicare interculturală; (12) gradul de motivare a individului de a comunica cu străini influențează gradul de inventivitate în căutarea resurselor comunicative
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
faptul că receptorul alege singur canalul de radio sau televizor, ziarul sau revista, după criterii incontrolabile de emițător la momentul emiterii mesajului; emițătorul nu are mijloace de control real asupra coparticipării receptorului la actul de comunicare în momentul emiterii mesajului. Stima de sine reflectă corespondența dintre eul social perceput și eul ideal (ca urmare a valorizărilor pozitive percepute la cei pe care îi luăm ca model de interacțiune socială). Prezentarea comportamentelor comunicative a fost preluată din Andra Vasilescu (2005), „Dialogul” în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]