5,507 matches
-
forfetar pentru IMM-uri, mărirea CAS-ului etc.) și astfel veniturile la buget normal că se reduc (prea multă impozitare distruge impozitarea), cu toate avatarurile suportate pe cale de consecință de cei din sectorul bugetar, conflicte sociale etc. Nu acordăm nici un stimul economiei reale, nici de natură fiscală, nici monetară, nu știu unde sunt investițiile și lucrările de infrastructură promise, singura mare realizare a guvernului fiind triplarea datoriei publice a țării, printr-un mult trîmbițat acord cu F.M.I. și U.E. lansare de obligațiuni. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dar în lipsa competitivității, a performanțelor econo-miei reale, a creșterii exporturilor, noi nu vom mai putea continua să consumăm fără să producem și să importăm fără să exportăm. Scadența va veni și va fi dureros. Și atunci mă întreb, unde sunt stimulii necesari relansării noastre economice? Nu văd nici stimuli monetari (în primul rînd, dobînzi mici), nici bugetari (reduceri de taxe, cheltuieli publice în mari lucrări de investiții ș. a). Iar pen-tru aceasta trebuie să răspundă atît Guvernul, cît și Banca Națională
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
creșterii exporturilor, noi nu vom mai putea continua să consumăm fără să producem și să importăm fără să exportăm. Scadența va veni și va fi dureros. Și atunci mă întreb, unde sunt stimulii necesari relansării noastre economice? Nu văd nici stimuli monetari (în primul rînd, dobînzi mici), nici bugetari (reduceri de taxe, cheltuieli publice în mari lucrări de investiții ș. a). Iar pen-tru aceasta trebuie să răspundă atît Guvernul, cît și Banca Națională. Avem în continuare un potențial mare de depreciere
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bunului-simț economic". Nu știu de ce (probabil acel animal spirit despre care vorbea Keynes e de vină), dar eu nu cred că va fi atît de ușor și cred că prudența băncii centrale e prea mare, că ea nu oferă economiei stimuli reali în sprijinul relansării, că mai mult supraveghează și gestionează împrumuturi. Nu mai vorbesc despre comportamentul vicios al băncilor comerciale și dezastruos al Guvernului. Altădată. Iar ca să închei, îl voi cita tot pe laureatul nostru Guvernator: "E greu fără bani
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
continuă drumul. Ea este sistematic exprimată, cu mai multă sau mai puțină violență, în presă, în cadrul curentelor antipublicitare, în mișcările New Age, de către intelectualii consumofobi: ea a devenit mai ales un reflex intelectual care se declanșează cvasiautomat la contactul cu stimulul „societate de consum”. Este măcar adevărată? Și până unde? Este adevărat că hiperconsumatorul e condamnat, asemenea lui Tantal, să suporte la nesfârșit supliciul bucuriilor furate, să trăiască într-o stare de frustrare de nelecuit? Să ne ferim de beția conceptelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reprezintă unitățile de bază, începând cu firmele, gospodăriile, băncile comerciale ș.a. Acești agenți sunt diferiți între ei, deci există o varietate mare de agenți, dată de proprietățile și comportamentele lor diferite. În consecință, agenții vor reacționa în mod diferit la stimulii aplicați de alți agenți sau de mediul înconjurător. Agenții interacționează unul cu altul, formând o rețea complexă de conexiuni și dependențe, ce reprezintă, de fapt, mediul în care aceștia evoluează. Niciun agent nu poate exista în afara acestei rețele de interacțiuni
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
agenți interdependenți și conectați, care prezintă comportamente de grup emergente, dobândite în urma agregării comportamentelor individuale ale acestor agenți. Agregarea acestor comportamente individuale face ca sistemul să acționeze unitar în ,,punctele critice”, deci schimbările mari apar ca rezultat al acumulărilor unor stimuli reduși ca intensitate, dar care, în momentul declanșării, se propagă sub formă de avalanșă. Agenții dintr-un sistem adaptiv complex își culeg informația din mediul înconjurător, o combină cu propriile lor interacțiuni cu mediul și, de aici, rezultă propriile decizii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ne confuzionează și în privința poziționării față de timp, în sensul că procedăm la înțelegerea peridiocității (a ciclurilor) ca expresie confirmată de sursele primare ale cunoașterii, prin ajutorul simțurilor, care ne configurează semnificația așteptării în timp limitat, sub forma reacției concrete la stimulul exterior procesat de simțuri. Adică, folosind limbajul comun, noi, ca oameni, ne așteptăm ca ciclul producției sau reproducției să se întâmple cât mai repede, chiar instantaneu, în felul acesta ciclicitatea ținând de o cadență naturală, a nevoilor primare chiar. În
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Rossi au privit „implicarea” ca fiind esența dinamicii sugestiei deoarece nu este important ce spune terapeutul ci ceea ce face pacientul cu ceea ce spune terapeutul. Atunci când se formulează implicații psihologice este important de realizat faptul că terapeutul furnizează nu doar un stimul; ascultătorul crează aspectele hipnotice ale implicațiilor psihologice la nivel inconștient. Erickson a explicat că abordarea sa este naturalistă în sensul că observă foarte atent comportamentul natural al pacientului și utilizează continuu propriul său limbaj, vederile sale asupra lumii și resursele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
decât o privește adultul și înțelegerea lor experiențială este limitată și destul de diferită de a adultului. În consecință nu diferă terapia ci doar modul de administrare al terapiei. ...Copiii au o nevoie constantă de a învăța și descoperi și fiecare stimul constituie pentru ei o ocazie posibilă de a răspunde într-o modalitate nouă. Deoarece transa hipnotică poate fi definită, pentru scopul conceptualizării, ca stare de conștientizare crescută și responsivitate la idei, hipnoza oferă copilului o zonă nouă gata pentru a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pentru copii în termeni de propriile învățături. (p.26Ă. ...o tehnică hipnotică bună este aceea care oferă pacienților, indiferent dacă sunt adulți sau copii, ocazia de a-și satisface în mod adecvat nevoile de moment, oportunitatea de a răspunde la stimuli și idei și de asemenea ocazia de a experienția staisfacția unor noi învățări și achiziții. (p.29Ă. Bernheim, cu peste 100 de ani în urmă, spunea copilului să închidă ochii și apoi spunea „Dormi” în manieră încrezătoare și autoritară. Este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
corpus filosofic. La fel ca pe un șantier de săpături, sunt cercetate operele ce au supraviețuit, cu creionul în mână, în așteptarea apariției frazei, cuvântului, ideii, expresiei, a fragmentului de paragraf sau a orice altceva care să acționeze ca un stimul pentru arheolog: fragmentul plecând de la care se extrapolează o totalitate, o formă completă. Astfel, citindu-i pe Platon, pe Epicur sau pe Aristotel - marele furnizor de doxografie -, dar și consultând compilațiile - Antologia palatină, Suda, considerată multă vreme opera unui inexistent
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
realizat, am pus la punct o programă pentru clasele a V-a și a VI-a (Șt. Liușnea, 2008) De altfel, raportată la calitățile motrice de bază pentru clasa a V a, programa insistă asupra: dezvoltării vitezei de reacție la stimuli vizuali (calitate ce reprezintă unul din obiectivele exercițiilor din sporturile de luptă), dezvoltării vitezei de execuție în acțiuni motrice individuale, coordonării segmentelor față de corp, în condiții de precizie și echilibru, forței dinamice și segmentare, forței segmentare în regim de rezistență
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
Capacitatea de percepere a constanței formei și a detaliilor obiectelor și de discriminare figură - fond. 6. Abilități funcționărești Capacitatea de a identifica și corecta detalii verbale și numerice din textele scrise. 7. Rapiditatea în reacții Capacitatea de reacție motorie la stimuli și rapiditatea procesării informației. 8. Capacitatea decizională Abilitatea de a lua decizii corecte, cât mai raționale. Denumirile aptitudinilor au fost, pe cât posibil, preluate din COR și Profilurile Ocupaționale (PO), dar, acolo unde a fost nevoie, s-a păstrat terminologia consacrată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mai eficient cunoștințe și abilități de muncă. Abilitățile cognitive generale sunt în legătură cu performanțele în muncă în diferite contexte. Deoarece luarea deciziei este o sarcină cognitivă care necesită reprezentare mentală și manipularea informațiilor provenite din memoria pe termen lung și din stimulii de mediu, abilitățile cognitive generale sunt corelate cu performanța decizională (Taylor, Dunnette, 1974). Niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale cresc capacitatea individului de a procesa informații disparate și de a lua decizii corecte. Abilitățile cognitive generale sunt legate mai puternic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
devină autonom și independent (varianta negativă, ca Părintele Salvator). Verbul caracteristic este a ajuta. Starea eului Adult este trăită ca un raport obiectiv cu lumea exterioară, bazat pe o probă independentă a realității care îi permite subiectului să distingă între stimulii interni și cei proveniți din afara sa și să prevină confuzia posibilă între ceea ce percepe și ceea ce își reprezintă doar (Laplanche, Pontalis, 1994). Se preocupă de realitatea terestră a vieții, pe care o evaluează corect și nuanțat, colectează informații, le interpretează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ceilalți părinți. Deci, în aceeași situație de stres, un grup a prezentat o reacție mai puternică a, stresului decât altul, în funcție de modul în care era interpretată situația. Studiul complet al „stresului” impune, prin urmare, un interes egal atât față de investigarea „stimulului”, cât și al „reacției” (respectiv a „cauzei” și a „efectului”), chiar dacă, din motive practice, oamenii de știință se pot ocupa, uneori, mai mult de situațiile care provoacă reacția iar, alteori, în special de natura reacției. Mai mult chiar, înțelesul fenomenului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se pot ocupa, uneori, mai mult de situațiile care provoacă reacția iar, alteori, în special de natura reacției. Mai mult chiar, înțelesul fenomenului de „stres” se va întregi dacă acordăm atenție și conceptualizării clare a proceselor psihologice care intervin între stimul și reacție (cum ar fi, de exemplu, procesul psihic al „evaluării”, prin care subiectul stabilește semnificația stimulului). Acest deziderat i-a determinat, de altfel, pe unii cercetători să releve mai mult aspectele psihologice ale stresului, deosebindu-se astfel de cei
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacției. Mai mult chiar, înțelesul fenomenului de „stres” se va întregi dacă acordăm atenție și conceptualizării clare a proceselor psihologice care intervin între stimul și reacție (cum ar fi, de exemplu, procesul psihic al „evaluării”, prin care subiectul stabilește semnificația stimulului). Acest deziderat i-a determinat, de altfel, pe unii cercetători să releve mai mult aspectele psihologice ale stresului, deosebindu-se astfel de cei care abordează mai ales aspectele fiziologice ale fenomenului. Pentru aceștia din urmă, adică, pentru fiziologi, stresul desemnează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai mult aspectele psihologice ale stresului, deosebindu-se astfel de cei care abordează mai ales aspectele fiziologice ale fenomenului. Pentru aceștia din urmă, adică, pentru fiziologi, stresul desemnează tulburarea structurii sau sistemului de funcționare a țesutului, ca rezultat al acțiunii stimulilor nocivi (cum ar fi: căldura excesivă, gerul, microorganismele etc.). H. Selye, creatorul conceptului de „stres fizic logic”, a promovat ideea că împotriva stimulilor specifici nocivi (ex. rană, infecție, asalt psihologic etc.), organismul răspunde cu același tip de reacție (care va
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
adică, pentru fiziologi, stresul desemnează tulburarea structurii sau sistemului de funcționare a țesutului, ca rezultat al acțiunii stimulilor nocivi (cum ar fi: căldura excesivă, gerul, microorganismele etc.). H. Selye, creatorul conceptului de „stres fizic logic”, a promovat ideea că împotriva stimulilor specifici nocivi (ex. rană, infecție, asalt psihologic etc.), organismul răspunde cu același tip de reacție (care va constitui modul obișnuit de apărare a corpului). Apărarea organismului împotriva unui „stresor” este denumită de către H. Selye „sindrom general de adaptare”, care constă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vulnerabilitatea și sensibilitatea față de eșec, defecte personale, de sarcini excesive, de exigențe externe sau de nivelul de aspirații superioare, de incongruențe între eul real și cel dorit”. („Din viața sentimentelor..., p. 54). Cercetările lui H. Selye asupra efectelor fiziologice ale stimulilor nocivi au jucat un rol important în înțelegerea mai clară a funcțiilor unor hormoni ai corpului, în tratamentul unor „boli ale adaptării” etc. Dar, atât H. Selye cât și colaboratorii săi au rămas la viziunea predominant fiziologică, de interpretare a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
superior, cum ar fi de exemplu cel al „anticipării” pericolului, sau cel al „evaluării” (interpretării), prin care se stabilește stimului gradul de nocivitate/de periculozitate. Cu toate că multe efecte fiziologice ale acestor procese sunt similare acelora care survin ca răspuns la stimulii nocivi fizici, „stresul psihologic” desemnează o realitate mult mai complexă, ale cărei aspecte psihologice trebuie cercetate cu mijloace de investigație speciale și pe baza unei terminologii adecvate. I.L. Shannon și G.M. Issbell au făcut un experiment prin care au demonstrat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
injecția fără ca țesutul să fie atins. Shannon și Isabell au putut constata, prin măsurarea hidrocortizonului din sânge, că din pura anticipare a durerii, provoacă anterior de injecție, au rezultat reacții specifice „stresului fiziologic” (așa cum acestea apar, de obicei, sub influenta stimulilor nocivi ai injecției). Importanta anticipării în producerea reacțiilor fiziologice ale stresului a fost relevată experimental și de către Asher Koriat, Rachel Malkman, James R. Averil, R.S. Lazarus, care și-au propus să determine „cât” stres este produs atunci când un stimul dureros
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
influenta stimulilor nocivi ai injecției). Importanta anticipării în producerea reacțiilor fiziologice ale stresului a fost relevată experimental și de către Asher Koriat, Rachel Malkman, James R. Averil, R.S. Lazarus, care și-au propus să determine „cât” stres este produs atunci când un stimul dureros apare fără a exista posibilitatea de a-l prevedea, comparativ cu situația când el poate fi anticipat cu câteva secunde. În acest scop, ei au prezentat unor subiecți, în trei versiuni, cu durată diferită de expunere, un film care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]