2,915 matches
-
neincluse în volum, din periodice sau manuscrise, imaginea luminii este omniprezentă, chiar dacă în forme diverse ale manifestării sale. Ce dă de văzut această imagine a transparenței prin excelență și, mai ales, care sunt condițiile prederminante ale apariției sale iradiante în stofa poemului, acolo unde ea creează forma inaparentă a trupului poetal? Dar lumina nu e propriu-zis o imagine; ea face posibilă survenirea unei imagini, oferindu-i un câmp de vizibilitate. În cele mai multe cazuri, ea are densitatea materială a figurii ce definește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se reflectă în sticla paharului nu mai e lumea a cărei lumină trece prin fereastră pentru a se opri în oglinda care îi întoarce imaginea, ci parcursul oblic, imaginea secundă răsfrântă în refracția ce-i deviază apariția, o adâncește în stofa vizibilului până în pragul neobișnuit al inaparentului începător. Traseu ce înseamnă trecerea prin transparența posibilului spre netrecătorul clipei albe, acolo unde se văd "petale ce pururi palpită în vis". Trupul poetal al imaginii e "trup crescut din cleștar" sau, nevăzută, "făptura
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
între lume și cer, ca un popor de aripi înfiorate de spațiu, sunt cuvintele. O punte între materie și spirit, între lume și idei. Trepte ale abstracțiunii"12. Nu e acesta tocmai spațiul transparent al poemului, adâncul său mineral sau stofa sa aeriană unde se ivesc imaginile, aceste întrupări diafane ale semnificabilului, locul în care apare "corpul misterios al Poeziei"?13 Khôra sau ovalul inimii După Platon, există trei genuri: ceea ce devine, lumea devenirii sau a còpiilor perceptibile (sensibilul); modelul după
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vizibilă prinsă în vedere. Dacă cineva umblă în zid iar pașii săi sunt auziți, această zbatere la limită e departe de inimă, nu bate în același ritm, nu e decât vibrația imperceptibilei încrețiri a peliculei ce desparte conștiința de lume. Stofa poemului e urzită din astfel de pliuri ale imaginilor care evocă pulsiuni infrareale, zvâcniri ale inaparentului în căutarea unei forme: "Liberatoare poezie, târâtă de pământ,/ Un călăreț cioplește neliniști obosite/ Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer -/ Un demon
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îl pune în vedere. Vom întâlni în continuare câteva ipostaze ale luminii ce "taie" vederea, vibrații luminiscente ale fondului care, precum o apariție ce taie respirația, susțin întregul vizibil, saturându-l insuportabil. Sar în ochi atât de orbitor încât taie stofa vizibilului. Inaparentă în sine, lumina e starea care subîntinde ceea ce se poate vedea și înțelege, hypostasis a posibilității imaginii. În câteva din poemele lui Nichita Stănescu (atât în cele timpurii, cât și în cele târzii) actul ipostazierii se developează revelator
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
redimensionare datorită căreia noua lume nu numai se arată a fi altfel cu putință, dar se rostește în sensul noii perspective, în lumina transparenței. Reducerea realului la substrat este procedeul fenomenologic ce vizează formele organice, pentru a afla dedesubt "o stofă materială anorganică, omogenă și informă"15. Imaginația asociativă transcende datul real, situându-l într-un plan de maximă libertate, acolo unde forma e de-formată până la epura strălucitoare a informului. Aici opera de artă încă nu există, dar e deja
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
desprinsă de obiecticitatea lumii exterioare, ea e liberă până la transparență, liberă să arate "sâmburele misterios, ireductibil, al realului", adică inefabilul, inexprimabilul, indicibilul, cu un cuvânt: necunoscutul. Dar realul astfel intuit în esența sa inaparentă nu apare decât odată cu poemul, în stofa densă a plăsmuirii deja posibile; "el nu există înainte ca opera artistică să existe". Ceea ce se manifestă prin interstițiile poemului e sensul unui real mai întâi nemanifestat, încapsulat în fenomenul care îl prezintă în aparența sa mundană. Tot ce apare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
joacă un singur actor: trandafirul între pereții albi. Nu e imaginea statică a unei priveliști, natura moartă oferită vederii, căci ceea ce se arată nu are orizont, pare închis între, mărginit de chiar posibilitatea retezată a oricărei perspective. Dar albul e stofa posibilului, pragul incolor al tuturor culorilor. Prin alb se poate trece dincolo, în adâncul ascuns, predispus vederii, proiectat pe fundalul acestei imaculate transparențe. Albul nu colorează lumea, dar deschide spectrul ei multicolor. Imaginea se developează pe ecranul alb al fondului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mult mai mari în cazul intervențiilor la rece (de ex., corecția anevrismului înaintea rupturii are o mortalitate perioperatorie de 4-7 ori mai mică decât corecția în urgență). Plastia valvulară, protezele valvulare și vasculare pot fi benefice în cazuri selecționate, deși stofa vasculară și valvulară mai puțin rezistentă temperează elanul chirurgului. Depistarea precoce a anomaliilor cardiace și vasculare prin examenul ecocardiografic sistematic al pacienților diagnosticați cu rinichi polichistic apare ca o consecință logică. Extinderea investigației ecografice (abdominale și cardiace) cel puțin la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fost, oare, frică de el căpitanului? se întreba Ondine, în vreme ce, dedesubtu-i, Rică își ademenea cu cântec către sine puterile-i risipite. Viața care nu vrea să dispară și moartea care nu vrea să apară fățiș or fi ele din aceeași stofă? N-ar fi frumos dacă toate viețuitoarele s-ar reîntoarce în mare și, frecându-se tolerant unele de altele, ar eroda diferențele dintre ele până la reînfrățirea generală de protozoare? Nivelul zero al vieții, poziția de stabilitate absolută, fundul fundului, imposibilitatea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din categoria oportuniștilor care căutau un „ciolan de ros”. S au utilizat și aici metodele cunoscute: Îngrădirea chiaburilor, constrângerea prin impunerea cotelor obligatorii, impozitele Împovărătoare, sechestrarea bunurilor (un martor: „Mi-au luat hainele, mașina de cusut, costumul de haine de stofă...”). Eticheta „chiabur” În anii comunismului reprezenta o condamnare la o viață de prigoană și de dificultăți. Nu numai a celor incriminați, ci și a copiilor (eliminați din școli și facultăți), a celorlalți membri ai familiei. Până atunci termenul nu era
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dar și scăderea veniturilor provoacă o criză în industria textilă. Pînă atunci postavurile se fabricau în primul rînd în Flandra, cu lînă adusă din Anglia și erau vîndute în tîrgurile din Champagne. Pentru a face față noilor condiții, fabricile de stofe ușoare, mai ieftine și mai potrivite cu moda hainelor ajustate pe corp care încep să se poarte, se dezvoltă în Flandra dar și în regiunea Hainaut, în Brabant sau în Olanda. Anglia, Imperiul, Franța și Spania își fac, la rîndul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Flandra dar și în regiunea Hainaut, în Brabant sau în Olanda. Anglia, Imperiul, Franța și Spania își fac, la rîndul lor, propria lor industrie de lînă. Î același timp, țesături ușoare de bumbac, de in sau de cînepă, ca și stofele de mătase își fac apariția. Pentru toate aceste producții, care înlocuiesc monopolul postavurilor flamande, concurența devine regula care impune căutarea progresului tehnic. Pentru țesere, de exemplu, folosirea depanatorii, apărută la sfîrșitul secolului al XIII-lea, se generalizează și se perfecționează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
duce la dezvoltarea industriei rurale și furnizează o completare binevenită a veniturilor țăranilor. Activitatea fundamentală în domeniul meseriilor este bineînțeles producția textilă, industrie de consum prin excelență și absolut esențială pentru populație. De la începutul secolului al XV-lea, producția de stofe ușoare cunoaște o dezvoltare spectaculoasă. Piața de desfacere se extinde la noile categorii sociale fără însă să eclipseze "marea tradiție a postavului". Rezervat unei clientele bogate, aceasta rămîne apanajul Angliei, a Flandrei sau Florenței, în timp ce țesăturile mai ușoare vin din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
19. Const. Ciopraga, Personalități literare române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Nicolae Iorga, Chestiunea Dunării 23. Alain Renaut, Era individului 24. Al. Zub, Discurs istoric și tranziție 25. Michel Pastoureau, Stofa diavolului 26. J. A. Barnes, Sociologia minciunii 27. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei,I (ed. a 2-a) 28. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei,.II (ed. a 2-a) În pregătire: Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice Format 1
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky, 704 pag., 515.000 lei � Orizont �nchis, Al. Zub, 200 pag, 70.000 lei � Ra?iune ?i cultur?, Ernest Gellner, 260 pag, 91.000 lei � Sim?ul practic, Pierre Bourdieu, 504 pag., 230.000 lei � Stofă diavolului, Michel Pastoureau, 120 pag, 24.000 lei * Datele indicate �ntre paranteze ?i precedate de numele autorului trimit la lucrarea citat? �n bibliografia de la sf�r?ițul fiec?rui capitol. Referin?ele exprimate printr-un num?r pus �n parantez
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
grea lovitură economică Imperiului Stepelor din Dești-Kipciak. Acesta era cel mai important centru comercial, în care cumanii vindeau sclavi de ambele sexe, piei de vulpi, de castori, de lupi și alte animale și cumpărau, în schimb, grâne, dar mai ales stofe și articole de lux din Orient, aduse de corăbieri. Pentru a opri înaintarea mongolă, a recupera Cumania Albă și a recuceri portul pierdut, pe lângă dorința de a răzbuna pe cumanii hanului Iurie Conceac, uciși în mod perfid, în anul 1222
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu mai contează, atâta vreme cât dna Petre are pe cine da vina pentru „mlaștina de indulgență” în care băltește azi țărișoara. „Profundă” ori doar „pitorească”, România este psihanalizată de către dna Petre cu morgă de Hannah Arendt, ambiții de Indira Gandhi și stofă de Ana Pauker. Finis coronat opus, dna Petre strigă „săriți, Securitatea!” din chiar ziarul unui fost informator (dovedit) al „monstruoasei instituții”. A se scuti, Stamate... (Jurnalul Național, 5 noiembrie 2004) Cleptocratul politic „Comunismul înseamnă puterea sovietică plus electrificarea întregii țări
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
într-un ungher ceva mai ferit, pe un divan ascuns îndărătul unei draperii sau pe un fotoliu lipit de vreun perete? Își apasă brațul dezgolit pe mâneca hainei lui întunecate. Piciorul îmbrăcat în mătase ajurată freamătă nerăbdător pe perina de stofă roasă. La fiecare mișcare a evantaiului împodobit cu pene lungi și moi, bărbatul simte adierea dulce a parfumului răspândit de ea, de umerii delicați, de rochia foșnitoare, de părul ei în care licăresc nestemate. Ea îi vorbește, în atmosfera intimă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Stabilesc între ei și ceilalți invitați de la serată o distanță calculată cu dibăcie, care să-i permită oricărui observator atent să perceapă și să descifreze acele semne infime care trădează flirtul: unduirile ușoare ale evantaiului, freamătul gleznei pe perna de stofă tocită, râsul cristalin al tinerei femei, ochii scăpărători ai admiratorului său. Ca într-un spectacol de teatru, aceste efluvii subtile sunt destinate în aceeași măsură celor care asistă la jocul amoros și actorilor înșiși. De fapt, după lăsarea cortinei, "când
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pungă și atunci, ca și astăzi, mereu goală - nu-și puteau permite uniformă pe care o pretindea, altădată, școala. Eu, de exemplu, venit de la Seminarul Veniamin Costache, unde Învățasem cei trei ani de gimnaziu, măi purtăm pantalonii făcuți dintr-o stofă din lână, țesuta În urzeala de cânepă de către mama, În casă, bătută la chiua de la Frunzeasca, o localitate dincolo de Ghidigeni, mai departe chiar de Nichișenii noștri, iar peste cămașă din pânză de bumbac, țesuta În casa În patru ițe, flaneaua
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
țuică, Îndoita cu apă, de la un soldat rus care, În toamna anului 1944, Îmbarcat În trenurile marfar care se scurgeau prin gară Ghidigeni și visa să ajungă din clipă În clipa - unde? - la Berlin, reînviase...comerțul de troc. Era o stofă rară, ponosita de vreme și de Întrebuințare, dar pe care mama o Înnobilase prin boirea În frunză și coaja verde de nuc, la care adăugase și alte ingrediente, numai de ea știute, si adusă la culoarea negrului pe care-l
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu mâinile ca să nu mai audă asemenea blasfemii, și se grăbește să-și strecoare coada de coțofană prin ușa întredeschisă. Rămâne împietrită. Se trage asupra ei, prin ușa închisă. Se aude un troznet și pe culoar cad două bucăți de stofă neagră. El se întoarce fără cozile fracului, și se apucă să spintece cu un cuțit cele două suluri portocalii, astfel încât țesătura să nu mai poată fi folosită. "Uite, pentru că nu l-ați ascultat, doctorul Sinus vă ia înapoi darul. Vă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
generală 19. Const. Ciopraga, Personalități literare române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Petru Ursache, Etnoestetica 23. Alain Renaut, Era individului 24. Al. Zub, Discurs istoric și tranziție 25. Michel Pastoureau, Stofa diavolului 26. J. A. Barnes, Sociologia minciunii 27. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, . vol. I 28. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. II 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III 30. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Europei, vol. I-V Ioan Lobiuc, Lingvistică generală C. Ciopraga, Personalitatea literaturii române Z. Ornea, Medalioane Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa Petru Ursache, Etnoestetica Alain Renaut, Era individului Al. Zub, Discurs istoric și tranziție Michel Pastoureau, Stofa diavolului J. A. Barnes, Sociologia minciunii Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice, vol. I-II Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Ștefan Lupașcu, Universul psihic Alexandru Zub, Orizont închis Barbara Jelavich & Charles Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. I-II Pierre Bourdieu, Simțul practic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]