2,070 matches
-
Am zguduit de umăr fantoma aia Încotoșmămată care adormise În post. O figură de androgin cu ochi cârpiți de oboseală se ivi din pătură. - Hei! Ce faci? Ce naiba faci? De-o juma’ de an te tot caut! - Hai că!... Se strâmbă, abținându-se parcă din nou să-mi spună tot ce nu reușise să dea afară din ea astă vară. Nu se trezise Însă bine și fără Îndoială că nu mă recunoscuse, n-aveam decât să cred asta. - Ortansa, dragostea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Trebuia să mă cauți, Ortansa. Am avut atâta nevoie de tine, nici nu-ți Închipui cât de mult... Cât m-am chinuit și-am suferit, Ortansa... - Hai că... Rămase cu gura Întredeschisă și pentru o secundă am văzut-o iarăși strâmbându-se, copleșită de-o oroare de necuprins În vorbe. Nu-mi dădeam seama ce mă oprește să o scuip Între ochi, exact la rădăcina nasului, și să văd flegma curgându-i pe obraji ca niște lacrimi de coptură și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o mâncărică de cartofi pentru diseară când ne Întoarcem cu dom’ maior, că fasolica s-a terminat. Hai, țuțule, mișcă! Hai, mâncați-aș flocii tăi ăia ca mătasea de porumb. - Ți-am spus să nu mai zici așa! Neli se strâmbă amenințător, scuturând brațul stâng și schițând un croșeu: Măi țâgane! - Hai, țuțule, că te-a scăpat țâganu’ de nămol. De mâine ies cu văru’ Relu pe plajă. Această veste Îi spori veselia. Râdea În hohote ce-i urcau sângele În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bifurcată care-i conveni, se instală confortabil pe ea și Începu să mestece o frunză. Nu-și dădu seama de prezența noastră decât În momentul În care l-am strigat, dar negăsindu-ne interesanți, nu făcu altceva decât să-și strâmbe năsucul lui nostim și continuă să-și 277 mestece frunza cu o expresie distrată În privirea lui blândă de Moș Martin”431. Insula găzduiește, În octombrie-noiembrie, Grand Prix-ul australian de motociclete, de 500 cm3, principal eveniment internațional, În amintirea primului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Nicolae și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 72488 Sigmaringen, Zimmeracker str. 10/2, cu ultimul domiciliu din România, Pitești, Str. Petrochimiștilor, bl. B5A, sc. C, ap. 15, județul Argeș. 11. Matei Petra, născută la 1 septembrie 1950 în localitatea Strâmba Calugareni, județul Giurgiu, România, fiica lui Vasilescu Silvian și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 72488 Sigmaringen, Zimmeracker str. 10/2, cu ultimul domiciliu din România, Pitești, Str. Petrochimiștilor, bl. B5A, sc. C, ap. 15, județul Argeș. 12. Krammer Liliana-Magda
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
nu cădea în megalomanie. Îl puteți voi condamna că voia ceva deosebit pentru țara lui și că i-a pus pe toți, muncitori, ingineri, arhitecți, la treabă? Asta înseamnă că depășise faza barbariei în care am căzut după 1989. Degeaba strâmbi din nas, nu-ți convine, dar așa este. „Barbaria, după cum spunea Alexandru Paleologu, aristocrat al gândirii și boier de lume în purtări, are printre altele, o instinctivă pornire împotriva creației, are un fel de simț obscur al valorilor și, de câte ori
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avem timp? Și s-a uitat la ceas. Era ora 16. Ar fi, și să dormim la noapte acolo. Dar pe această variantă 5-6 kilometri trebuie să-i parcurgem pe poteca de picior până la baraca de cazare. De ce?, întreabă inspectorul strâmbându-se. Din cauza pantei abrupte. Numai calul și piciorul pot urca poteca. Inspectorul a rămas pe gânduri. Apoi a zis șoferului: Încearcă să mergi în marșarier până mai e lumină. Cu respirația întretăiată de năduf au ieșit din Cheile Gălzii unde
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ton calm, prefăcut, a spus că-i pare bine că mi-am mărturisit poziția în felul acesta, știind dinainte cu cine are de-a face. Mi-a cerut Sfânta Scriptură, „Ia dă-mi cartea aia”, și, urmărind paragraful citit, se strâmba mirându-se. Întorcând pagina, a găsit o scrisoare uitată acolo pe care voiam s-o trimit părinților prin moș Dumitrache. Le făceam cunoscut parinților și fraților locul și starea în care mă aflam și-i încredințam că Dumnezeu îmi va
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
casa, nevasta și copiii în curte. Casa lui era lângă închisoare, în cartierul din spatele Mânăstirii Văcărești. În simplitatea sufletului lui, durerea a întrecut rațiunea și a încercat să evadeze. A fost surprins de milițian după ce desfăcuse plasa și încerca să strâmbe zăbrelele. Milițianul care a dat alarma nu l-a putut reține, căci parlagiul, după ce cu un singur pumn l-a făcut grămadă, a vrut să fugă în curte. Dar ușa fiind încuiată s-a refugiat în salon. L-a rugat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-mi răspundă la salut: Ce faci toată ziua în celulă? Mă rog, i-am răspuns fără ezitare. I-ai adus în celulă pe Hristos și pe Fecioara Maria?, a întrebat ironic. Nu I-am adus eu. Dumnezeu este omniprezent! A strâmbat din nas. Apoi a încercat să mă umilească intelectual. Mulți anchetatori se distrau că la vârsta mea eram de profesie elev. Tu nu vezi, mă, că ești nerealizat? Un rămas în urmă față de societate și viață? („Asta din cauza încăpătânării tale
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
las pe treptele casei. Am apăsat pe soneria cu ding-dong și am așteptat. Lătratul sălbatic se porni din nou. L-am auzit pe Ben strigând: „Taci dracului, diavol împelițat!“. După o clipă îmi deschise ușa. Masca inexpresivă se evaporase. Se strâmbă la mine de ură. Simțeam că ceea ce făceam era un gest frivol, și totuși trebuia să-l fac. Eram totodată conștient că întrerupsesem o scenă. Ușa dormitorului era acum deschisă. Am întins sacoșa: — Astea-i aparțin. Regret că am uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ne mai trimitea și în alte colonii... La Salcia făceam digul de împrejmuire a terenului pentru inundații, să se facă agricultura, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și eram trimiși ba la Stoenești, ba la Strâmba, dar pentru puțină vreme, că sediul de bază era la Salcia. Ei, și la Salcia, cum zic, lucram la diguri, până-ntr-o bună zi când se selecționează niște constructori, că se făceau locuințe pentru personalul de pază... Și printre
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
muncă. Pe ceilalți îi scotea să culeagă cioturile de la cocenii de porumb, să elibereze terenul. Era, totuși, umed, era noroi... Eu am rămas și o lună de zile am stat acolo, până ne-au îmbarcat și ne-au dus la Strâmba, o altă colonie din Balta Brăilei. Acolo a fost, poate, cea mai bună colonie din câte am cunoscut, comparate și din punctul de vedere al hranei și al comportamentului gardienilor și a comandantului, că, până la urmă, de el depindea. Chiar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o verificare și am fost selecționat, împreună cu vreo 20 de inși, ca distrofic... Prin urmare, ne-au scutit de muncă vreo săptămână și apoi ne-au mutat, tot în Balta Brăilei, dar la colonia Salcia, în punctul de muncă numit Strâmba... Acolo era mai bine? Acolo erau alte condiții de locuit... Erau dormitoare mari de trei sute de persoane, cu paturi suprapuse pă trei rânduri. Fuseseră saivane de oi, amenajate apoi ca locuri de dormit... Aveam, totuși, cearșaf, cu pătură... În plus
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am întâlnit pă preotu’ Tudora, care a fost diacon la Episcopie aicea; am întâlnit pă un preot din Zăvideni, Bălășoiu parcă, pe judecătorul Turturea din Brezoi, pe Macarie, fost contabil-șef în Brezoi, pe prietenul meu Dumitrescu Spiridon. Aici, la Strâmba, deținuții erau însă separați... Eram cam o mie și ceva, așa-zișii intelectuali, iar în partea opusă, în alte saivane, în alte dormitoare, erau țăranii... Și n-aveam voie să intrăm în contact cu aceștia ca să nu-i „infectăm”, deoarece
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
zișii intelectuali, iar în partea opusă, în alte saivane, în alte dormitoare, erau țăranii... Și n-aveam voie să intrăm în contact cu aceștia ca să nu-i „infectăm”, deoarece noi eram socotiți oameni mai periculoși. Ce program aveați acolo la Strâmba? Programul era cam la fel cu cel de pe „Gironde”, cu trezirea foarte devreme și grăbirea spre muncă. Deși controlul și programul erau la fel de stricte, existau mai multe tipuri de munci și activități, ceea ce pentru mine a reprezentat o îmbunătățire a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de grame, iar a doua zi luam ultimul... Cel care lua ultimul avea dreptul să ia și firimiturile... Duceam o foame cumplită... Seara ne dădea niște arpacaș cu marmeladă și cu o bucată de mămăligă... Cât ați stat acolo? La Strâmba am stat aproape trei ani și jumătate... Problema era că toate zilele erau la fel de grele și de monotone. În fiecare zi făceai aceleași lucruri, aveai același program infernal... O experiență neplăcută am avut aici într-o dimineață când, fiind de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la poartă, unde am fost înjurat, mi-a adresat fel de fel de insulte și, pe urmă, a pus să fiu bătut. A spus că fac agitație... Trebuie să menționez că șeful coloniei de muncă, comandantul, era locotenentul Ciurea... De la Strâmba ați mai mers undeva? Am fost adus pentru câteva luni ca martor într-un proces la București și deținut la Jilava... Aici am stat într-o încăpere complet izolată, singur, vreme de aproape trei luni... Era o celulă întunecoasă, deoarece
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am spus că nu știu nimic... Apoi am fost transferat într-o celulă mai mare, tot la Jilava, unde erau fel de fel de personalități... foști directori generali de la P.T.T... Și de-acolo am fost adus din nou la Strâmba... Și în mașina care m-a dus dă la Jilava la gară ca să fiu îmbarcat pentru Balta Brăilei, mi-aduc aminte că a fost un căpitan, Trandafirescu, care mi-a făcut observație că știu mai multe și refuz să spun
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nr. 4, sectorul 2. 83. Lukacs Alexandru, născut la 3 februarie 1951 în localitatea Gheorgheni, județul Harghita, România, fiul lui Alexandru și Carolina, cu domiciliul actual în Germania, 91054 Erlangen, Raumerstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în satul Valea Strâmba nr. 281, comuna Suseni, județul Harghita. 84. Lukacs Iudit, născută la 2 martie 1954 în localitatea Valea Strâmba, județul Harghita, România, fiica lui Gal Iosif și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 91054 Erlangen, Raumerstr. 6, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
județul Harghita. 84. Lukacs Iudit, născută la 2 martie 1954 în localitatea Valea Strâmba, județul Harghita, România, fiica lui Gal Iosif și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 91054 Erlangen, Raumerstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în satul Valea Strâmba nr. 281, comuna Suseni, județul Harghita. 85. Zidarescu Vasile, născut la 25 iunie 1961 în București, România, fiul lui Mihaiu și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Leystr. 6/5/1, cu ultimul domiciliu din România în București
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Suceava. 152. Ulfig Emanuel-Gabriel, născut la 10 decembrie 1973 în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, România, fiul lui Kadas Ernest și Gabriela, cu domiciliul actual în Germania, 52134 Herzogenrath, Muhlenbachstr. 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Strâmba nr. 56, județul Mureș. 153. Teodoru-Christ Ana, născută la 1 septembrie 1967 în localitatea Popricani, județul Iași, România, fiica lui Teodoru Dumitru și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 68165 Mannheim, Augustaanlage 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetă��enia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
10. Mihăileni 10. Szekelyszentmihaly 11. Nicoleni 11. Szekelyszentmiklos 12. Ruganesti 12. Rugonfalva 13. Tarcesti 13. Tarcsafalva 14. Turdeni 14. Tordatfalva 49. Suseni 1. Suseni 1. Gyergyoujfalu 2. Chileni 2. Gyergyokilyenfalva 3. Liban 3. Liban 4. Senetea 4. Szenete 5. Valea Strâmba 5. Gyergyotekeropatak 50. Tulgheș 1. Tulgheș 1. Gyergyotolgyes 2. Hagota 2. Hagoto 51. Tușnad 1. Tușnad 1. Tușnad 2. Tusnadu Nou 2. Ujtusnad 3. Vrabia 3. Csikverebes 52. Ulieș 1. Ulieș 1. Kanyad 2. Daia 2. Szekelydalya 3. Iasu 3
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
din păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească contemporană, lemnul rămâne elementul esențial pentru exprimarea aspectelor de ordin estetic sau cele legate de vechile credințe. Din lemn sunt deregii, adică stâlpii împodobiți ai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
să le rezume, 11 Să nege, dreaptă, linia ce frângi: 10 Ochi în virgin triunghi tăiat spre lume?” 11 (Ion Barbu, Grup) „Cărții vechi, roase de molii, cu păreții afumați, I-am deschis unsele pagini, cu-a lor litere bătrâne. Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine. Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați. Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci, Te-am văzut născut în paie, fața mică și urâtă, Tu, Christoase, o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]