40,154 matches
-
cu un copil... Nu, nu e lucru ușor, iar rușii sunt necruțători mai ales când e vorba de trecut din Rusia spre România", gândi atunci tânărul. Fostul lui învățător a mai spus câteva cuvinte despre prietenia care îl lega de străinul care îl însoțea, domnul Simion, cu care fusese camarad în lagăr la ruși și a tăcut iar. Apoi, domnul Simion rostise și el, pe un ton sfâșietor vorbe care i-au mers la inimă : Micuța este copilul meu; mama ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Grănicerii ruși se tem și ei de șefii lor. Se știe că dacă este prins un localnic se poate cădea la învoială că este doar un "rătăcit"; autoritățile românești depun mărturie și ostatecul putea fi liberat până la urmă. Cu un străin lucrurile sunt mult mai grele pentru că în ochii rușilor, el nu poate fi decât spion. De Siberia le era frică chiar și grănicerilor ruși." Găsise, fără prea mult greutate, conacul mare a cărei grădină se pierdea în pădure la câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
parfum acoperea toate celelalte mirosuri. Lipsea vodca din care ne-ar fi plăcut să oferim celor doi oaspeți și nu ne-ar fi displăcut nici nouă, femeilor, câte o înghițitură. Atmosfera de sărbătoare s-a instalat greu, prezența celor doi străini ne stânjenea oarecum, dar până la urmă colinzile de Craciun în limba ucraineană au început să se înfiripe. Am strâns-o pe Minodora la piept și am început și noi să murmurăm colindele noastre. "Te gândești la tata, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și nici mormântul nu s-a putut identifica. Din mulțimea tovarășilor de joacă, unul singur a răspuns la apel. Un sentiment ciudat a pus stăpânire pe septuagenarul dascăl: se simțea singur și străin la baștina lui și a înaintașilor săi. Străin în țară străină, și-a zis, cu convingerea că aici liniștea sufletească nu-i de găsit, cum nu-i de găsit nici acasă dincolo unde este categorisit drept refugiatul. O stare de bine i-a încolțit totuși în suflet odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-nghite cu tot cu fulgi... Și pătimim noi, și pătimesc copiii noștri... Și am ajuns de rușine și ocară în toată Europa... și la noi în țară! Nu pentru asta s-a murit în Decemvrie!... Ne socotim un neam de vază, dar străinii și vecinii se feresc de noi ca de scabie... Și când nu reușesc să ne răpună alții, ne răpunem noi unii pe alții... ca niște ciobani proști, c-aista-i blestemul nostru de când ne știm... Amintiți-vă numai ce-au făcut minerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la final, cu toții să cadă la pace că averea-i bună numai când îi adunată cu frica lui Dumnezeu, fără păcat! Că, până la urmă, tot vine judecata cea dreaptă, dacă averea-i dobândită fie și numai ca părtaș la vicleșugul străinului. Că străinul te bagă una-două și-n păcat, și-n temniță, și-n alte drăcovenii, dacă te lași ademenit de el!.. * * * În satele de pe valea Hatnuței, în numai doi-trei ani, s-a cuibărit tristețea și pustia. Priveliștea înfloritoare de altădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu toții să cadă la pace că averea-i bună numai când îi adunată cu frica lui Dumnezeu, fără păcat! Că, până la urmă, tot vine judecata cea dreaptă, dacă averea-i dobândită fie și numai ca părtaș la vicleșugul străinului. Că străinul te bagă una-două și-n păcat, și-n temniță, și-n alte drăcovenii, dacă te lași ademenit de el!.. * * * În satele de pe valea Hatnuței, în numai doi-trei ani, s-a cuibărit tristețea și pustia. Priveliștea înfloritoare de altădată a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Onuț a sosit în mijlocul tablagiilor, la ceas frumos de seară, în celebrii lui papuci de lemn, clipa a fost emoționantă. Atunci când au dat tablagiii cioc, cioc, pentru a goli primele sticle de bere, cei de pe la ferestrele apartamentelor, care nu erau străini de surpriză, au început să bată din palme. Și unde nu ne-am făcut și noi apariția, grupul vocal al puștilor... După ce am dat tonul savant, ridicând cu mare importanță arcușul am început reprezentația. Conștient de marele meu talent, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
într-adevăr frumos. Pace, răcoare, viață. Mai târziu cu câteva minute, au pornit iar să se forțeze, să sudeze, să urce munții stâncoși, sub dogoritorul și arzătorul soare de amiază. Erau considerați niște aventurieri, niște căutători de aur. Erau doi străini, și erau și unul pentru celălalt. Bineînțeles că nu aveau încredere unul în altul, nici măcar nu-și vorbeau mult. Nu erau retrași, în alte împrejurări s-ar fi împăcat chiar bine. Se întâlniseră la cârciumă, unde băuseră împreună. Și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
nu-și vorbeau mult. Nu erau retrași, în alte împrejurări s-ar fi împăcat chiar bine. Se întâlniseră la cârciumă, unde băuseră împreună. Și le veni ideea să facă afacerea. Cel cu harta îl alesese pe celălalt, intenționat căutase un străin. Așa că de unde să știe el pe cine are în fața sa, ce se afla în omul pe a cărui față focul lăsa, noaptea, sinistru, dungi bizare, ce păreau atât de ireale? Vedeai spiritul omului, și sufletul era brăzdat de umbre. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
o mie de euro, vreo patru sute de euro îi costă întreținerea și ei mai rămân cu șase sute de euro, deci diferența ar fi de o sută de euro în minus, dar ar fi în țara lor, lângă familie, nu printre străini, le explica Leontina. —După integrarea în U.E. se zice că românii n-ar fi primiți în Anglia. Mare scofală, musai să meargă în Anglia? Merg în alte țări. Vom vedea cum va fi și cu integrarea României în U.E. —Nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
i-am mai văzut nici în ziua de azi. Atunci știi, că am apelat la tine și mi-ai dat. Tată meu i-a ajutat pe toți cât a trăit însă ei nu mai recunosc. Te ajută mai bine un străin decât ai tăi. Dacă n-am putut să urmez și eu o școală, să am o calificare, să-mi fi găsit un loc de muncă, ce să fac? M-aș duce să lucrez în Italia, Grecia, cum fac altele, dar
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o roagă să mai stea lângă el. Ea își pune capul pe pieptul lui dojenindu-l. De ce nu l-ai convins pe directorul tău să te învoiască mai multe zile. Să-i fi spus că ai o logodnică amărâtă, printre străini și că îi este dor de tine. Te sună mereu la telefon și te cheamă la ea. Te iubește mult iar tu ca un băiat romantic ce ești nu vrei să o faci să sufere, nu vrei să-ți pierzi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
handicapată. De ce să arunce vina pe el că și în Italia i se putea întâmpla și mai rău: să dea o mașină peste ea, s-o împuște vreun drogat și nici nu era cu ai ei, ci singură cuc printre străini. Așa este acasă dar tot nu este bine. Aurel o iubește dar tot nu este bine. Leontina îi este ca o soră, dar tot nu este bine. Părinții abia o văd, dar tot nu este bine, Îi place să lucreze
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
final, ajunse. Cu o privire de trădător umplut de căldura căinței, își ridică din cale-afară de temător privirea și rămase uluit în nemișcare. Își privea atent chipul răsfrânt în oglinda țeapănă din perete și i se părea parcă atât de străin și de îndepărtat, atât de tulbure și de răvășit... De fapt, el nici nu și dorea prea tare să vadă acel chip, dar nici nu putea pleca, căci ceva îl ținea în loc. Chiar oglinda îl oprea, pentru că ea îi era
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a-ți lăuda faptele, care, însă, stă sub acoperire, mascată bine și inteligent! Astfel, începusem să vin total anevoie la locul de muncă, pentru că tot ceea ce fusese mai bun și mai ademenitor la acesta la început, acum devenise întru totul străin și rece față de mine. Practic, mă lăsasem afundat într-o lehamite absolută, dar tăcută încă... Într-o dimineață, mi s-a întâmplat să ajung un pic prea târziu și, intrând repezit în biroul meu, i-am găsit pe toți ceilalți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
-lea, schimburile comerciale dintre Europa (reprezentată aproape exclusiv de negustorii olandezi și portughezi) și Japonia nu ajungeau nici la Kyoto, nici la Edo (transcris de Swift Yedo), vechiul nume al Tokyo-ului, ci se desfășurau într-un singur port relativ deschis străinilor, Nagasaki (transcris de Swift Nangasac), situat în extremitatea vestică a arhipelagului, pe insula Kyushu. Astfel, puținele informații privitoare la extrem-orientali care le puteau parveni occidentalilor erau cvasi-fabuloase, aureolate de un aer mixt și confuz de mister și de seducție. Câțiva
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cunoscută și sub numele, mai tehnic, de chanoyu sau de "ceremonie a ceaiului" (chanoyu înseamnă, literal, "apa fierbinte pentru ceai"). Prestigioasă încă în cercurile de inițiați insulari, ea și-a pierdut totuși vechea aură inițiatică, fiind practicată de cei mai mulți dintre străinii curioși ca pe un soi de sport popular, la concurență cu judo sau cu sumo. Mărturisesc sincer că extractul din plante al copilăriei mele, celebra tisane preparată de bunica, precum și ceaiul negru englezesc, pe care, ajuns în Anglia, aveam să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
automatul reține suma exactă de pe cartelă, însă cutia nu are cum să-ți numere banii, așa că plata exactă rămâne obligația morală a fiecărui pasager. Nici nu mai are rost să vă spun aici că singurii oameni care înșală autoritățile sunt străinii (am un prieten francez care și-a făcut un titlu de glorie din a-i fura pe oficialii naivi), niciodată japonezii, dar nici măcar în acest caz nu știu ca vreo persoană să fi fost amendată. Am divagat însă nepermis. La
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pe jos. Același lucru mi s-a întâmplat, de nenumărate ori, în magazine, când vânzătoarele alergau disperate după mine, să-mi dea restul pe care, neglijent, îl lăsasem pe tejghea. Ați putea obiecta, bineînțeles, că bunătatea și amabilitatea sunt rezervate străinilor, niponii fiind tratați cu altă monedă. Nicidecum... Odată, o bună prietenă, Yoko, a luat autobuzul de acasă până la gară, trezindu-se, la destinație, că-și uitase portmoneul în apartament. Șoferul, plin de solicitudine, i-a spus să nu-și facă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să mănânce, nu știi la ce să te uiți mai întâi. Mesele sunt extrem de joase, oamenii trebuind să se ghemuiască fie în lotus (aici, din fericire, anii îndelungați de practică yoga își spun cuvântul, astfel încât nu am probleme precum majoritatea străinilor), fie, mai elegant, în poziția japoneză clasică (picioarele strânse și încrucișate sub bazin; genunchii lipiți unul de celălalt). O profuziune de vase de cele mai stranii forme, ca desprinse dintr-o expoziție de ceramică experimentală, oferă adăpost unor vietăți marine
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de inițiați. Totuși, raportarea japonezilor contemporani la parfumuri este, ca de atâtea ori la acest popor al paradoxului, ambivalentă. Diferite forme de tămâie se folosesc și acum pentru ambient, deși, din câte am văzut, ele sunt mai ales populare printre străinii care vor să aibă experiența vestitelor bețișoare aromate tradiționale, decât printre japonezi. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de parfumuri, japonezii sunt extrem de circumspecți. Marea industrie internațională a parfumurilor a eșuat pe piața japoneză și, doar în ultima vreme, se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
creeze un spațiu intim protejat de privirea celuilalt, ferindu-și chipul cu mâna, cu perdeluța de la geam, cu ziarul etc. Apoi, nu dormim niciodată la școală, în timpul conferințelor, al ședințelor de lucru, una dintre experiențele cele mai bulversante ale oricărui străin ajuns în Japonia. Se poate întâmpla ca, într-o sală de clasă, un sfert dintre elevi să doarmă, lucru care este perfect tolerat prin ignorare de către profesor. Imaginez pentru o clipă aceeași situație la noi. Nu, nu aceeași situație, ar
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
târziu am adunat o nouă piesă, de o valoare inestimabilă. Un întreg Weltanschauung se contura pe tabla de joc a puzzle-ului meu. Proiectul Oshima. Nume de cod: Insula vindecătoare. Participanți-cobai: un grup de cincisprezece japonezi, bărbați, femei, plus doi străini care nu-și aveau rostul, în speță noi, dar care urmau să asigure o viziune obiectivă, pentru că exterioară, și inovatoare, pentru că ne-japoneză. Fonduri: agenția regională de dezvoltare turistică. Scop: dezvoltarea unei strategii de dezvoltare turistică pentru insula Oshima. O să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ori venea Reiko la mine, obosită după contactul prelungit cu grupul japonez, bucurându-se că poate vorbi în engleză, deci liber, fără autocenzura permanentă pe care o impune la ei interacțiunea socială, bucurându-se că poate să eludeze, alături de un străin, supravegherea permanentă a conștiinței comune japoneze, acest ochi de Big Brother implantat adânc în fiecare dintre ei. Ei bine, baia publică este singurul loc în care miile de măști, multiplicate la infinit de psihicul japonez, cad. Mai bine zis, au
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]