2,407 matches
-
etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla demonstrare a continuității etnice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și schimbă părerea cu fiecare răsărit de soare" (așa cum reiese din definiția lui E. Renan: națiunea este un plebiscit de fiecare zi), statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național și credința ortodoxă (Crainic, 1997, pp. 246, 242). Unul dintre principiile axiale ale statului etnocratic exprimă precis ultimul element al modelului european al societății naționale: "STATUL E SUPREMUL GOSPODAR AL NAȚIUNII" (p. 245, majuscule în original
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului "stat neorganizat". Discursul istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au constituit adevărate Romanii populare, care vor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de natură dacic. Promovând un organicism metaforic condimentat expresiv cu o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statuate de regimul comunist ca istorie oficială cu privire la chestiunea continuității se regăsesc într-o formă identică în literatura școlară postcomunistă. Inclusiv teza enunțată de N. Iorga, a "Romaniilor populare" este afirmată pentru a se demonstra permanența prezenței românești în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Și drept vorbind nu mai e de recunoscut. Gospodăria lui de altădată, oricât de simplă, [î ]și avea ramificările ei. Alături cu munca câmpului [î ]și avea industria lui de casă, care îl ocupa iarna împreună cu toată familia; frumoasele datini strămoșești, statornice ca și caracterul și limba, înlocuiau până la oarecare grad civilizația ce lipsea. Astăzi acele datini s-au stins în mare parte, iar în loc a rămas golul sufletesc, mai amar și mai greu de suportat decât chiar sărăcia. Neavând nimic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înfățișeze străinilor uniți"? Dar sînteți voi romîni? Dar cunoașteți voi poporul? Sînteți în stare a pricepe geniul și înclinările lui? Știți voi românește măcar? Păsăreasca d-lui C. A. Rosetti e limbă? Obiceiele de cocote și de picpocheți sunt datine strămoșești? Cărțile ce le scrieți, legile ce le croiți, gândirea și inima voastră, complexiunea voastră fizică și morală răsărit-au din sâmburii de stejar ce împodobesc mormântul lui Ștefan cel Sfînt? De la Seina, din Bizanțiu, din lupanare și din spelunci v-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cei răi ai Copiilor de pe natură citează pe Ștefan la început, pe Mihai la coadă în procese comerciale. Ce are - a face una cu alta? Țăranul din Vrancea, de la Vaslui, s-a bătut cu calitățile înnăscute rasei lui din timpi strămoșești. Guvernanții din București l-au tratat însă cu calitățile înnăscute rasei lor, l-au lăsat să moară de foame și să degere de frig în câmpiile Bulgariei. Pe când adevărații viteji, pe care îi acopere țărâna, zăceau în căderea ninsorilor și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trăiască Căpitanul România, independentă, Carol, Rege și oșteanul Ea era sub jug turcesc, Căci cu a lui debacie, O! pământ ce eu îl slăvesc Și a noastră vitejie, II IV Dar, armata românească Am scăpat din jug turcesc Cu virtutea strămoșească Pământul cel strămoșesc, Au luptat ca niște lei Și mai repet încă o dată, Ș-au scăpat țara de ei C-am o țară neatârnată. A!!! A??? [27 august 1881] ["ASUPRA SCOPULUI... "] Asupra scopului, până azi nelimpezit, a vizitei făcute de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
independentă, Carol, Rege și oșteanul Ea era sub jug turcesc, Căci cu a lui debacie, O! pământ ce eu îl slăvesc Și a noastră vitejie, II IV Dar, armata românească Am scăpat din jug turcesc Cu virtutea strămoșească Pământul cel strămoșesc, Au luptat ca niște lei Și mai repet încă o dată, Ș-au scăpat țara de ei C-am o țară neatârnată. A!!! A??? [27 august 1881] ["ASUPRA SCOPULUI... "] Asupra scopului, până azi nelimpezit, a vizitei făcute de contele Andrassy la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care-i Îngrijesc, așa cum a avut la Începuturile sale, când a fost ctitorit de fondatorul său Dimitrie Drăghici. Fenomenul nu este singular, el se regăsește În toată țara ca o revenire binecuvântată la ceea ce reprezintă esența noastră spirituală, adică credința strămoșească care ne-a durat peste veacuri În spațiul nostru mioritic. Este o dovadă convingătoare a faptului că Între vindecarea trupească pe care o girează știința medicală și vindecarea sufletească pe care o girează credința este o relație indestructibilă, ce rezidă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fiind slăbiciuni. Materialismul ateu, promovat de socialiști, marxiști și comuniști, care, preluând din teoria lui Darwin principiul selecției naturale, ridicând lupta de clasă la rang de politică de stat. În virtutea acestui principiu Își propune să distrugă clasele sociale și credința strămoșească, metodă prin care Încearcă o egalizare a societății tocmai prin desființarea claselor sociale. Nu realizează În fapt decât o primitivizare socială, prin introducerea și impunerea așa zisei morale comuniste, În fapt antiumană și războinică. La baza acestei ideologii stă ura
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
biologică nu este altceva decât o deviere a instinctelor de la menirea lor, deviere care Întotdeauna degenerează În stări conflictuale ce conduc inevitabil la conflict. Ori conflictul este condiția necesară și suficientă pentru a genera violență. Cu toate acestea nici biserica strămoșească nu a fost scutită de vexațiuni pornite din interior, dar mai ales din exteriorul ei, menite să zdruncine eșafodul spiritual al neamului, pentru că Îmtotdeauna credința s-a constituit În pavăza dăinuirii noastre, coagulând spiritul patriotic și național În jurul Învățăturii lui
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exploatat dramatic prin două tehnici distincte ce dau pregnanță interpretării (piesa și versiunea cinematografică au adus numeroase premii de prestigiu actorilor și regizorilor implicați). Tramvaiul din titlul pare să marcheze călătoria separată și diferită a celor două surori de pe plantația strămoșească Belle Rêve (cu acord corespunzător, "beau rêve" înseamnă "vis frumos", fără acord, probabil "un vis fals, înșelător") spre realitatea gri a unui cartier muncitoresc din New Orleans. Această călătorie trece prin momente de comedie, satiră, dar atinge tragicul, prin confruntările
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a fost În același timp și jertfă și preot jertfitor ; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a fost altar 70. Îndurând toate pedepsele rezervate umanității păcătoase, Fiul lui Dumnezeu ispășește pe cruce, prin jertfa Sa, vina păcatului strămoșesc, căci pentru aceasta se coborâse Fiul lui Dumnezeu din cer, ca să Se jertfească pentru Întreg neamul omenesc. Hristos Domnul primește moartea trupească, dându‑și viața pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire (Luca 23, 46 ; Matei 27, 50 ; Marcu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Mea să fie În voi și ca bucuria voastră să fie deplină” (Ioan 15, 11). „Se va bucura inima voastră și bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi” (Ioan 16, 22). Boala și suferința sunt urmări ale păcatului strămoșesc și, În cazul nostru, de cele mai multe ori, și ale păcatelor personale. Nu suferința Îndelungată este meritorie, nu ea Înalță sufletul spre slăvile cerești, ci dragostea trăită Într‑o astfel de „probă de foc”, efortul și stăruința de a ajunge la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
anulare nedreaptă și abuzivă a hotărârilor Tratatului de la Paris din 1856, o Încălcare a clauzelor convenției româno-ruse de la 4 aprilie 1877, un caz dureros și flagrant de Încălcare a dreptului ginților, prin aceste hotărâri nu se ținea seama de drepturile strămoșești ale Principatelor asupra acestor teritorii...” . Vehemența lui Mihail Kogălniceanu era susținută inclusiv de cenzor și atunci când fostul ministru de externe român considera drept „jignitoare, contrare intereselor române” pretențiile Rusiei țariste asupra spațiului basarabean, dar și În momentul În care același
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Documente și presă internă) , În care cenzura s-a Întâlnit cu aceeași problematică. Nota cenzorului Comitetului pentru Presă și Tipărituri din 8 martie 1977 remarca faptul că mai multe documente exprimă protestul unor oameni politici ai vremii față de „Înstrăinarea pământului strămoșesc” prin tratativele de la San Stefano și Berlin. Este vorba, desigur, despre județele Ismail, Cahul și Bograd. În același timp, alte zece documente, spunea cenzorul, vorbesc despre știrile legate de „invazia rusească, apoi despre intrarea efectivă a trupelor țariste În România
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
atrage atenția lui Kőváry. Referindu-se, În Statistica Transilvaniei, la originea latină a românilor, istoricul maghiar subliniază faptul că „Înrudirea românilor cu Roma” poate fi observată În portul, dar mai ales În limba lor, „care a rămas credincioasă limbii latine strămoșești”. Aceeași problemă este discutată mai amplu În Istoria Ardealului. Kőváry analizează aici nu numai componenta romanică, de bază, ci și fondul lingvistic ne-latin, trecând În revistă opiniile referitoare la influența sau prezența elementului dacic, slav sau bulgar În limba
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Printre mărcile sale distinctive, se observă tocmai aplicarea epitetului „clasic”, precum și infuzia de aluzii mitologice și livrești În caracterizarea realităților italice. Ele aparțin, exclusiv, intelectualilor cu orizont larg, refuzându-se intelectualului de nivel mediu, care se mulțumește cu imaginea Italiei strămoșești. Aceasta din urmă se difuzează larg În societatea ardeleană, Încă de pe băncile școlilor, stabilindu-și limita inferioară undeva către lumea satelor, pe când prima presupune o formație aparte și un gust educat, frecventarea mitologiei și a literaturii clasice greco-latine, ca și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intereselor de actualitate. Chiar și În rândurile țăranilor, de la jumătatea veacului Încolo, se poate detecta prezența noului tip de solidaritate neo-romanică, venit În prelungirea conștiinței latinității. Peste decenii, Gheorghe Cârțan XE "Cârțan" va veni la Roma căutând, deopotrivă, urmele măririi strămoșești, ca și sprijinul politicienilor italieni, tovarășii săi de idei panlatiniste. În cazul său (fără Îndoială, unul privilegiat), mentalitatea țărănească realizase pe deplin joncțiunea care lega imaginea Romei antice de cea a Italiei contemporane. 11. Reacția liderilor politici; liberalii, George Bariț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Irlande alcoolizate: Se cuvine a ști cum că beția În această țară, mai vârtos la clasele oamenilor de rând, au ajuns la o treaptă Înfricoșată, Încât vischeiul, adecă rachiul, se poate numi cu dreptul „diavolul din Irlanda”; ca un păcat strămoșesc este băutura lui Înrădăcinată În toată țara Între opt milioane de suflete și se poate zice cum că jumătate din fărădelegi sunt pricinuite prin beție. Alcoolismul și propaganda din jurul societăților de temperanță reprezentau, de altfel, o temă frecvent Întâlnită În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Efectuarea de activități caritabile în folosul membrilor comunității și al celor aflați în dificultate; Antrenarea membrilor în acțiuni care au ca scop ridicarea nivelului de cultură civică , învățarea și exersarea democrației, organizării civile; Cultivarea , transmiterea culturii și a civilizației populare strămoșești; Cunoașterea și apărarea propriei identități pornind de la adevărul istoric și al valorilor specifice, răspunzând astfel pe plan național și, dacă este cazul, internațional celor ce atribuie peiorativul „ceangău” romano-catolicilor din Moldova, precum și nenumăratelor și nejustificatelor provocări interne și externe; Deschiderea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
zonă a Obcinelor, a munților, românii au fost elementul peren, fermentul dezvoltării țării și prefacerilor social-politice din zorii evului mediu și până în prezent. Că au fost năvăliri, războaie, pustiiri, distrugeri, românii, și între ei vămenii, nu și-au părăsit vatra strămoșească, păstrându-și limba, numele, ocupațiile tradiționale, obiceiurile și credințele. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, populația în sectorul montan al văii Moldovei era de 1,6 locuitori pe km2 (harta Büschel, 1775), cu mult mai redusă față de densitatea Bucovinei (7
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în viitoare vremi, în care cartea își va redobândi locul cuvenit în sufletul românilor și mai cu seamă în al tinerilor. Și mai cred încă în reînscăunarea la Domnie a legii, a culturii și a moralității pe tot cuprinsul pământului strămoșesc. Mai cred... Închinăciune De când am început să descifrez orizonturile și rosturile existenței mele pământene, mă închin proniei divine, adresându-i rugăciuni cu cereri și mulțumiri, dar și învinuiri. Mă închin muncii - suprema însușire umană, creatoare de valori, de îndemânări și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]