6,207 matches
-
de tipul „feminazi” (în asocierea aberantă a feminismului cu nazismul)9. Temerile marilor adversari ai studiilor despre femei și despre alte grupuri tratate ca marginale (cele rasiale, de exemplu) sunt nejustificate și disproporționat inflamate. În continuare, în universități, curentele principale studiate nu sunt cele feministexe "„feminist" sau multiculturaliste. La facultățile de Științe Politice, de exemplu, și în conținutul cursurilor universitare, aceste tipuri de teme rămân marginale, sunt foarte departe de a „ocupa” teritoriile monopolizate de studierea fascismului, naționalismului, conservatorismului, cu atât
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu mai poate fi circumscrisă atât de precis nici prin ariile de interes ale acestora, nici prin metode, nici prin modalitatea de abordare a problemelor studiate. Bineînțeles, diferențele nu dispar, dar doresc să subliniez faptul că, deși, într-adevăr, alegerile colective sunt studiate de foarte mulți cercetători, de foarte multe ori diferența disciplinară este mai puțin importantă decât în trecut. footnote> Întrucât specializarea mea este în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
inexactitate a elementelor spațiale (poziție, mărime, formă), ceea ce atestă dificultăți deosebite În reprezentarea spațiului. Una din condițiile de bază În formarea reprezentărilor corecte și stabile la elevii cu dizabilități constă În asigurarea contactului direct și activ cu obiectele și fenomenele studiate sau cu Înlocuitorii acestora (modele, imagini, mulaje, schițe etc.); altfel spus, sunt necesare o permanentă orientare intuitiv-activ-practică a procesului didactic și utilizarea unei diversități de materiale și mijloace didactice utile În explicarea și Înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor lacunare. 4
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
care, atunci când este atinsă, conduce frecvent la instalarea mecanismelor de coping maladaptative (de apărareă. În același timp, chestionarele mixte (cu întrebări vizând și aspectele calitativeă devin din ce în ce mai adaptate cercetării coping-ului. Adaptările acestor chestionare la particularitățile etnoculturale ale segmentelor de populație studiate necesită întotdeauna timp, competență și o experiență reală în domeniul metodelor de cercetare. Efectele și consecințele stresului Societatea omenească se confruntă constant cu „stresuri” cumplite - de exemplu, epidemiile, infecția cu virusul HIV, dezastrele naturale, războaiele etc., evenimente care au pus
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de Cercetare a Calității Vieții. Autoarea ne oferă un volum bine structurat și documentat asupra unor metode de calcul privind minimul de trai decent și de subzistență. Interesul manifestat prin cercetări de-a lungul anilor arată maturizarea autoarei în domeniul studiat. Volumul este structurat în patru capitole, un cuvânt introductiv, concluzii, bibliografie, anexe și grafice, în care sunt supuse atenției: conceptul de minim de trai (capitolul IĂ, metoda normativă ICCV de calcul al minimului de trai decent și de subzistență (capitolul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
concretă de punere în aplicare a metodei experimentale). În fine, instrumentul este un mijloc, ce poate îmbrăca o formă mai mult sau mai puțin materială, cu ajutorul căruia se realizează „captarea” informației științifice; este cel care se interpune întrecercetător și realitatea studiată. Multitudinea tehnicilor prin care se aplică o aceeași metodă derivă și din diversitatea instrumentelor de cercetare și a modului diferit de folosire a lor. Cu alte cuvinte, prezentarea unei tehnici de investigare presupune, de regulă, specificarea instrumentelor cu care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În științele umane, observația se poate realiza - și se realizează - și atunci când paradigma de abordare a realității socioumanului nu este cea determinist-cauzală, ci, de exemplu, cea interpretativistă. Lucrul e posibil, căci subiectul cunoscător este, în acest caz, parte din realitatea studiată, deci observația poate beneficia de înțelegerea sensului acțiunii semenilor noștri prin care se construiește realitatea respectivă. Așadar credem că, pornind de la cele două metode fundamentale de investigare a realității empirice - observația și experimentul -, acestea se vor regăsi și în domeniul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
științele naturii, adică acolo unde subiectul (ca subiect cercetător) este detașat de realitatea cercetată, este altceva decât această realitate, nu se poate confunda cu ea și nici nu se va implica (afectiv sau pe baza unor interese) în derularea fenomenelor studiate. Experimentul, în schimb, va rămâne, formal, identic cu cel din științele fizice, chiar dacă în detaliile practice va trebui să se țină seama de tipul special de „obiecte” manipulate și controlate. Această identitate de natură derivă din schema standard, comună oricărui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu există o relație nemijlocită. Observarea comportamentelor oamenilor în locuri publice, în mulțime și analiza unor documente sunt exemple de acest fel. 2. Observație pasivă cu interacțiune socială - se înregistrează date în condiții naturale în care cercetătorul interacționează cu subiecții studiați, dar, în principiu, nu intervine activ - mai ales dacă nu i se cunoaște statutul - în mersul lucrurilor. Observația participativă este un asemenea procedeu - de exemplu, când cercetătorul este implicat într-un episod (stă de vorbă la bar cu cineva) și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
4. Observația activă fără interacțiune socială presupune că cercetătorul provoacă intenționat schimbări în condițiile de viață și de muncă ale subiecților fără ca aceștia să știe: în ochii lor, schimbările apar ca fiind „naturale”, iar cercetătorul nu arecontacte interactive cu subiecții studiați. Un anumit gen de experimente de teren pot fi încadrate în această clasă. Un exemplu ar fi acela în care se observă comportamentul copiilor după ce li s-a interzis să vizioneze filme cu subiecte violente. În jurul acestor variante, P. Rossi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
urmele” lăsate de acestea, urme care, indiferent de natura lor, reprezintă „documente”, și (iii) metodele interactive, bazate pe comunicare, pe schimb direct de informații prin limbaj (oral sau în scris) între cercetător și persoanele, actorii, care participă la viața socială studiată. La rândul lor, acestea au diferite forme de realizare, dar considerăm că despre metode diferite putem vorbi doar în interiorul celei de a treia specii, distingând aici două proceduri care n-ar trebui confundate: interviul și ancheta. În rezumat, susținem că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
treptat diferențe clare între procedurile „cantitative” și cele „calitative”. Distincția între anchetă și interviu, pe care o susținem, așadar, cu fermitate, se bazează pe o serie de trăsături distinctive, atâtde natură formală (de realizare a cercetării), de natura conținutului problemelor studiate, cât și de natura populației direct investigate. Redăm mai jos câteva dintre aceste diferențe, fără să avem pretenția de a le ierarhiza după importanță sau de a le epuiza. Probabil că singură nici una dintre trăsăturile respective nu este decisivă, dar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și le poate reda și este dispus să o facă fără mari dificultăți și de o manieră nedistorsionată. Aspectele sunt simple pentru că sunt generale, la nivel de eșantion sau subeșantion. Interviul încearcă sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiați. Se urmărește astfel obținerea nu a unor cunoștințe tip „fotografie”, ci descifrarea mecanismelor acțiunilor oamenilor, descoperirea motivațiilor, a sistemului de valori la care aderă, descrierea unor comportamente relevante din colectivitate, pe baza experienței de viață a celui intervievat. Altfel spus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în vreme ce interviul nu poate fi făcut decât cu persoane cât de cât calificate, de preferință membri ai echipei de cercetare. Operatorii de anchetă e bine să fie persoane care nu au nici un interes, științific sau de altă natură, față de tema studiată, deci oameni cât mai „neutri”, ale căror singure calități cerute sunt capacitatea de a provoca reacțiile verbale potrivite ale subiectului și de a înregistra corect aceste manifestări. Interviul este realizat de cunoscătorii temei și obiectivelor cercetării, adesea luând parte doi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
g) de mai sus, condiția (a) fiind esențială în definiție, respectiv faptul ca măcar o parte dintre întrebările chestionarului să vizeze aspecte opinionale. Și al doilea element, cel de la punctul (b), adică interesul manifestat de un public larg pentru problematica studiată, ni se pare un element practic obligatoriu pentru un sondaj de opinie (publică). Un sondaj ce surprinde părerea oamenilor despre calitățile unui detergent sau ale unei mașini de spălat rufe este clar un sondaj de opinie, în sensul strict al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
măsurare propriu-zisă a veniturilor. După inventarierea dimensiunilor principale și a indicatorilor fiecăreia, se trece, în cele mai multe cazuri, la introducerea unor noi variabile, mai mult sau mai puțin complexe, despre care se presupune că influențează sau sunt influențate de fenomenul central studiat, lucru ce implică, de fapt, o ipoteză asupra unui model cauzal sau de influențe, în baza căruia acest factor central al studiului primește o explicație corespunzătoare. Noile variabile pot fi, și ele, descompuse în dimensiuni și exprimate în indicatori sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
principali care fac să întâlnim, în practică, un evantai extrem de larg de tipuri de chestionare, de la cele compuse doar din câteva întrebări până la altele ce cuprind 200-300 de întrebări sau chiar mai multe, sunt, în principal, următorii: obiectul cercetării (problema studiată), tipul cercetării, finalitatea acesteia, beneficiarul rezultatelor, tehnica de anchetă, felul întrebărilor, resursele materiale de care dispune cercetătorul, calitatea și numărul operatorilor avuți la dispoziție, timpul de care se dispune și genul de populație căreia i se adresează chestionarul. Se înțelege
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Validitatea de conținut este o evaluare subiectivă - realizată de către unul sau mai mulți cercetători - asupra măsurii în care itemii (întrebările) din chestionar reflectă conținutul problemei abordate. Sau, altfel spus, asupra gradului în care conținutul chestionarului este reprezentativ pentru conținutul problemei studiate, adică în ce măsură s-au ales întrebările care meritau să fie alese și s-au lăsat de o parte cele care nu meritau. La întocmirea unui chestionar, situația este oarecum analogă cu cea de la eșantionarea unităților de cercetat, căci, teoretic vorbind
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu eșantionarea stratificată, după modelul sugerat în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4. Eșantionarea multifazică" Ideea acestei proceduri - tot probabilistice - are la bază constatarea că reprezentativitatea eșantionului este legată de caracteristica studiată, respectiv că nu este aceeași, la un volum dat, pentru orice item. Sau, invers, pentru a asigura eșantionului o aceeașireprezentativitate, pentru fiecare întrebare dintr-un chestionar, este practic nevoie de eșantioane de mărimi diferite, specifice fiecărei întrebări. Nici dacă întrebările
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca anumite dimensiuni postulate ca fiind distincte să se dovedească apropiate una de alta. Așa ceva se întâmplă, de fapt, și în exemplul descris mai sus. Într-adevăr, se vede că cele opt aspecte asupra cărora sunt chestionați salariații din întreprinderile studiate sunt, în fapt, opt dimensiuni propriu-zise ale conceptului, fiecare fiind acoperită cu o singură întrebare sintetică. Reducția efectuată ulterior se dovedește necesară datorită similitudinilor unora dintre aceste dimensiuni, existând deci posibilitatea reducerii spațiului generat de concept. Pentru degajarea dimensiunilor sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de care e bine să se țină seama în diferitele ocazii în care sociologul este pus în situația de a-și „vinde marfa”. Reputatul autor menționat distingea patru puncte esențiale ce trebuie atinse într-o astfel de evaluare: Enunțul problemei studiate. În principiu, raportul trebuie să definească cu maximum de claritate problema studiată, evitându-se orice ambiguități. Acest lucru devine, după părerea noastră, cu atât mai necesar cu cât noi, ca sociologi, percepem mai clar faptul că beneficiarul are - așa cum foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care sociologul este pus în situația de a-și „vinde marfa”. Reputatul autor menționat distingea patru puncte esențiale ce trebuie atinse într-o astfel de evaluare: Enunțul problemei studiate. În principiu, raportul trebuie să definească cu maximum de claritate problema studiată, evitându-se orice ambiguități. Acest lucru devine, după părerea noastră, cu atât mai necesar cu cât noi, ca sociologi, percepem mai clar faptul că beneficiarul are - așa cum foarte des se întâmplă - o imagine cu totul vagă în legătură cu ceea ce dorește să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oricât de mică. Pe de altă parte, în ceea ce privește labilitatea (fluctuanța) opiniilor în general, ea nu este atât de mare precum se crede, iar unele opinii se dovedesc a avea - statistic vorbind - o remarcabilă stabilitate; și apoi, însăși această labilitate merită studiată. Să spunem, în fine, că valoarea sondajelor nu trebuie judecată abstract, ci comparativ cu alte mijloace de cunoaștere a vieții sociale. Uneori, mai ales în fazele incipiente ale răspândirii lor, sondajele sunt incompetent realizate și folosite neonest, având serioase limite
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
spiritul lor așteptări ce nu vor fi împlinite de nimeni etc.) a fost vorba în mai multe rânduri în lucrarea de față. Subliniem aici doar faptul că, în concepția noastră, sociologul-cercetător trebuie să-și păstreze obiectivitatea și neutralitatea față de realitatea studiată. Vechea problemă - care, de pildă, în România interbelică i-a opus pe cei doi mari sociologi români, Petre Andrei și Dimitrie Gusti -, și anume dacă cercetarea socială e chemată să se mărginească doar la constatare și explicație sau trebuie să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Și să nu uităm că mâine putem fi și noi puși În postura ființelor ce au nevoie de sprijin și susținere azi. Experiența din alte țări ne arată că integrarea fiecărui copil cu handicap este o problemă ce trebuie serios studiată, alcătuindu-se un proiect individual de integrare, care să prevadă toate măsurile pentru reușita acestei acțiuni, iar În vederea alcătuirii acestui proiect individual de integrare, cadrul didactic trebuie să fie sprijinit atât de medic, psiholog și logoped, cât și de familie
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]