1,957 matches
-
Cells sau "celule sușe", de origine embrionară sau mezenchimatoasă, în scopul reînoirii neuronilor. Speranța medicinei moderne este de a înlocui organele lezate (cum ar fi inima cu mușchiul infarctat, plămânul cu alveolele obstruate de boli sclerozante sau pancreasul diabetic). Celule sușe ombilicale Celule sușe capabile să înlocuiască glia Atât timp cât celulele nervoase nu pot fi reînnoite, visul vindecării leziunilor creierului cu ajutorul celulor sușe rămâne îndepărtat. Cunoașterea conștientă este un proces rațional. Aserțiunile "totul este rațiune" ("tout est raison") a iluminiștilor sau "totul
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
sușe", de origine embrionară sau mezenchimatoasă, în scopul reînoirii neuronilor. Speranța medicinei moderne este de a înlocui organele lezate (cum ar fi inima cu mușchiul infarctat, plămânul cu alveolele obstruate de boli sclerozante sau pancreasul diabetic). Celule sușe ombilicale Celule sușe capabile să înlocuiască glia Atât timp cât celulele nervoase nu pot fi reînnoite, visul vindecării leziunilor creierului cu ajutorul celulor sușe rămâne îndepărtat. Cunoașterea conștientă este un proces rațional. Aserțiunile "totul este rațiune" ("tout est raison") a iluminiștilor sau "totul este simțire" (Alles
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
lezate (cum ar fi inima cu mușchiul infarctat, plămânul cu alveolele obstruate de boli sclerozante sau pancreasul diabetic). Celule sușe ombilicale Celule sușe capabile să înlocuiască glia Atât timp cât celulele nervoase nu pot fi reînnoite, visul vindecării leziunilor creierului cu ajutorul celulor sușe rămâne îndepărtat. Cunoașterea conștientă este un proces rațional. Aserțiunile "totul este rațiune" ("tout est raison") a iluminiștilor sau "totul este simțire" (Alles ist Gefühl) a romanticilor conduc la concluzia că totul este rațiune plus emoție. Din timpurile filosofiei elene, cei
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
animale toate țesuturile se compun din elemente microscopice identice: celulele și că aceste "organisme elementare sunt adevărați cetățeni autonomi, care asamblați ca miliarde, constituie corpul nostru, republica celulară. Toate celulele provin din diviziunea repetată a unei celule simple, unice, celula sușe sau ovulul fecundat". Chiar dacă această concluzie a dat naștere unor idei politice cu grave implicații În viața popoarelor Rudolf Virchow are meritul de a fi pus În 1859 bazele patologiei celulare prin lucrarea Patologia celulară, ca teorie fundamentată pe histologia
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
celulele Muller în rețină, pericitele vasculare, celulele Schwann). Factorii de creștere acționează în primul rând că stimuli fiziologici ai creșterii și diferențierii celulare. În celula β-pancreatică,de exemplu, au fost identificate numeroase molecule care dirijează diferențierea celulelor pornind din celulele sușa intestinale. Intervenția acestor factori de creștere este precisă și bine orchestrata. După dezvoltarea celulelor β pancreatice, chiar în condiții fiziologice, factorii de creștere preiau procesul de continuă regenerare. Remodelarea celulară sau tisulara este un proces diferit, care intervine atunci cand factorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
85% din totalul molarilor. Incidența mare la pacienții cu parodontita avansată CRITERII DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII BOLII PARODONTALE microbiologice, clinice, biologice. a. Criterii microbiologice La pacienții cu boala parodontala, leziunilor active le sunt asociate un numar de aproximativ 20 de sușe bacteriene. Numărul și morfologia PMN și celulelor epiteliale conținute în eșantioanele de placă subgingivală pot fi un bun indicator al perioadei de activitate - inactivitate. Un situs inactiv se caracterizează prin: număr minim de PMN funcționale, număr crescut de celule epiteliale
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Hansen reprezentă aproximativ 80% din toate levurile genului Saccharomyces din sucurile de fructe în fermentare. Mediul fermentat se acoperă cu spumă, forma sedimentului putînd fi pulverulentă sau floculantă. Această specie include levurile utilizate la producerea alcoolului etilic, pîinii și berii. Sușele acestei specii fermentează cel mai bine substraturile zaharificate de amidon deoarece pot fermenta și dextrinele simple. Specia Saccharomyces uvarum este rezistentă la frig și nu formează spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
specie include levurile utilizate la producerea alcoolului etilic, pîinii și berii. Sușele acestei specii fermentează cel mai bine substraturile zaharificate de amidon deoarece pot fermenta și dextrinele simple. Specia Saccharomyces uvarum este rezistentă la frig și nu formează spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis include sușele de levuri de bere, obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
dextrinele simple. Specia Saccharomyces uvarum este rezistentă la frig și nu formează spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis include sușele de levuri de bere, obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele mediului nutritiv. Specia Saccharomyces chevalieri
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
astfel pînă la terminarea procesului. După sedimentare, aceste levuri rar dau un precipitat dens. Temperatura optimă de fermentație este 28÷30°C și fermentează 1/3 din rafinoză. In această categorie intră levurile pentru producerea alcoolului etilic, pîinii și unele sușe pentru bere (S. cerevisiae ). Levurile de fermentație inferioară se dezvoltă în lichidul fermentat, nu trec la suprafață în spumă, dar formează flocule (proces cauzat de structura cleioasă a învelișului lor) și se sedimentează repede. Temperatura optimă de fermentație este de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
alți alcooli. La reacțiile de esterificare participă acil-coenzima A și alcoolii corespunzători. O parte neînsemnată din esteri rezultă pe calea reacțiilor chimice, mai ales în vinuri, unde mediul acid facilitează procesul de esterificare. Concentrația și compoziția produșilor secundari depinde de sușa de levuri, de pH, temperatura fermentației, natura sursei de azot din mediu nutritiv, concentrația vitaminelor și gradul de metabolizare de către levuri. Tulpinile de drojdie utilizate industrial aparțin genului Saccharomyces Mayen Rees, cea mai utilizată fiind S. cerevisiae, și pot fi
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
au randament ridicat în alcool și fermentează mono și dizaharidele, precum și o parte din dextrine. Pentru fermentarea plămezilor din melasă se utilizează tulpini de drojdie de fermentație inferioară, adaptate la temperaturi mai ridicate de fermentare și care fermentează și rafinoza. Sușele aparținînd speciei Saccharomyces cerevisiae, au formă sferică sau elipsoidală, cu lungimea de 5 ÷ 8 μ și diametrul de 5 ÷ 6 μ. Cea mai folosită pentru producerea alcoolului etilic este Rasa XII, obținută în anul 1902. Are viteză mare de înmulțire
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fructoza, zaharoza, galactoza, maltoza, manoza, rafinoza, formînd pînă la 12% alcool etilic. Se folosește atît la fermentarea plămezilor din cereale, cartofi cît și din melasă și prezintă avantajul că produce mai puțină spumă. Rasa M reprezintă un amestec de 4 sușe de fermentare superioară și este destinată fermentării mustului cu conținut de dextrine și rafinoză. Rasa D se caracterizează printr-o capacitate mare de fermentare, persistentă și la concentrații mai ridicate ale plămezilor din porumb sau melasă. Rasa II se caracterizează
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
care mai utilizate sunt rasele II, XII, M și D. Pentru fermentarea plămezilor dulci se pot folosi: drojdii speciale pentru alcool, uscate sau sub formă comprimată; drojdii de panificație; drojdii lichide pregătite (cultivate în fabrică). Preparatele comerciale de drojdie sunt sușe produse de S. cerevisiae și S. bayanus, cu putere alcooligenă de 8,5 ÷12% vol. și toleranță la alcool pînă la 15%: Blastosel, Fermicamp, Super, Drojdie Maximum, Epernay, Hautvillers, OTTAKRING etc. Drojdia uscată conține 91 ÷ 93% substanță uscată și 2
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în concentrații relativ mari în melasă. Drojdiile folosite trebuie să fie viguroase și adaptate la melasă, care, chiar după corecțiile efectuate, nu reprezintă un mediu optim pentru activitatea lor. Deseori la fabricarea alcoolului etilic din melasă se utilizează mai multe sușe de drojdii sau levuri - hibrizi, care permit fermentarea completă a glucidelor și în special a rafinozei. Drojdia pură se supune operațiilor de multiplicare repetată (5÷8 trepte) pe un mediu de melasă sterilizat cu concentrația de 14÷150 Bllg, îmbogățit
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
din mediul în care prokariotele trăiesc. Cu ajutorul semnalizării Quorum sensing, bacteriile își pot regla: emiterea de bioluminiscență; creșterea competitivă între diferitele populații și, dacă e cazul, sporularea; sinteza de antibiotice și bacteriocine; inducția factorilor de virulență și toxigeneză; diferențierea în sușe celulare; constituirea biofilmului bacterian ș.a. Mesajele interbacteriene se întâlnesc la Gram negativi (Vibrio sp., E. coli, Ps. aeruginosa, S. enterica, S. typhimurium, Y. enterocolica ș.a.) La bacteriile Gram negative, de exemplu, autoactivatorul (mesagerul chimic) este Acil-Hemserin-Lactona (AHL). Membrana Gram negativilor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ea nu mai produce „virus nou“. Asemenea celule au fost numite 8 Cel care în 1975 a fost distins cu Premiul Nobel alături de D. Baltimore pentru descoperirea revers transcripției. Surprizele au continuat: suprainfectarea unor culturi celulare NP cu o anumită sușe de RSV (sușa Bryan) care conținea, accidental, un „virus asociat“ (RAV = Rous Associated Virus) (mai exact, un virus leucozic aviar), a dus la un final neașteptat: cultura de celule NP a devenit productivă, elaborând cantități însemnate de RSV. La nivelul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
produce „virus nou“. Asemenea celule au fost numite 8 Cel care în 1975 a fost distins cu Premiul Nobel alături de D. Baltimore pentru descoperirea revers transcripției. Surprizele au continuat: suprainfectarea unor culturi celulare NP cu o anumită sușe de RSV (sușa Bryan) care conținea, accidental, un „virus asociat“ (RAV = Rous Associated Virus) (mai exact, un virus leucozic aviar), a dus la un final neașteptat: cultura de celule NP a devenit productivă, elaborând cantități însemnate de RSV. La nivelul anilor ’60, fenomenul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
unde v vine de la virus iar Src de la sarcom. Descoperirea genei v-Src a completat imaginea generală a genomului retrovirusurilor în general și a virusului Rous în special. După 1980 au putut fi trase concluzii clare în ce privește: a) baza genică a sușelor de RSV defective; b) aparatul genic al sușelor neoplazice (a celor care posedă și gena v-Src). A. Bazele moleculare ale defectivității retrovirusurilor. S-a afirmat mai înainte că imposibilitatea unor sușe de RSV de a fi productive și necesitatea corectării
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sarcom. Descoperirea genei v-Src a completat imaginea generală a genomului retrovirusurilor în general și a virusului Rous în special. După 1980 au putut fi trase concluzii clare în ce privește: a) baza genică a sușelor de RSV defective; b) aparatul genic al sușelor neoplazice (a celor care posedă și gena v-Src). A. Bazele moleculare ale defectivității retrovirusurilor. S-a afirmat mai înainte că imposibilitatea unor sușe de RSV de a fi productive și necesitatea corectării acestui neajuns de către un virus helper este consecința
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fi trase concluzii clare în ce privește: a) baza genică a sușelor de RSV defective; b) aparatul genic al sușelor neoplazice (a celor care posedă și gena v-Src). A. Bazele moleculare ale defectivității retrovirusurilor. S-a afirmat mai înainte că imposibilitatea unor sușe de RSV de a fi productive și necesitatea corectării acestui neajuns de către un virus helper este consecința lipsei din genomul respectivei tulpini virale a genei pol, cea care codifică sinteza ADN polimerazei ARN dependente (reverstranscriptazei). Este evident că în lipsa acestei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
viral pe răbojul ADN-ului celulei victimă nu mai poate avea loc. Virusul helper nu face altceva decât „ajută“ realizarea transcrierii inverse, datorită faptului că inseră în genomul RSV defectiv enzima pol, lipsă inițial la apel. B. Aparatul genic al sușelor retrovirale capabile să inducă cancerizarea (vizibilă prin schimbarea fenotipului celulei atacate) conține, în mod obligatoriu, gena v-Src. Redăm, după însuși G. Steven Martin,15 descoperitorul v-Src, o schemă privind relația de strictă determinare fenotipală și de replicare defectivă / nondefectivă a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
implicate în multiplicarea particulei virale: gag, pol și env și una, v-Src, care codifică proteine oncogene ce impun transformarea fenotipului celular normal (fibroblastic, experimentele fiind efectuate pe culturi de fibroblaste embrionare de Gallus domesticus) în fenotip neoplazic. Este cazul unor sușe virale de RSV precum Prague sau Schmidt-Ruppin. În acest caz, tulpinile virale sunt atât productive (dau naștere la virioni noi) cât și transformante. În terminologia lui Peter H. Duesberg și Peter K. Vogt elaborată în 1970, acestea sunt subunități de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de tip a. Replicarea defectivă realizată în cazul: - unei mutații care a anihilat funcțional gena env (codificatoare de glico proteine pentru anvelopa noilor particule de virus; | 2875. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general - unor variante ale sușei Bryan în care lipsește și gena Pol (care codifică asamblarea structurală a reverstranscriptazei, absolut necesară transcrierii ARN viral în ADN-ul celulei agresate). În ambele situații, celula singulară infectată cu o unică particulă virală se transformă în sens neoplazic, dar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pre zentate de complexul MHC, să nu mai poată fi recunoscute de receptorii limfocitelor TCD8+. Respectiva schimbare în structura antigenului viral este un fenomen grav: nu numai că selecția în acest fel de clone de virus gripal dă naștere la sușe rezistente, cu patogenitate crescută, care se răspândesc în populație, dar co-evoluția oferă, în fine, o explicație plauzibilă a persistenței și re-emergenței virusurilor gripale de-a lungul anilor. Modificările din genomul viral, chiar de mică amploare, precum mutațiile punctiforme, pot face
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]