6,023 matches
-
1924 până la 8 noiembrie 1925 și lunar de la 10 martie 1928 până în aprilie 1929, ca organ de presă al Casei Sarpic (La Società Romena per Industria Cinematografica). Subintitulată inițial „Scenă și ecran”, de la numărul 25/1925 apare cu titlul și subtitlul „Spectacolul. Teatru și cinematograf”, iar de la numărul 1/1928 revine la subtitlul „Scenă și ecran”. Difuzată gratuit până la numărul 12/1924, publicația este dedicată în special cinematografului, văzut ca „o artă serioasă”, alături de spectacolul dramatic, cum se spune și în
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
aprilie 1929, ca organ de presă al Casei Sarpic (La Società Romena per Industria Cinematografica). Subintitulată inițial „Scenă și ecran”, de la numărul 25/1925 apare cu titlul și subtitlul „Spectacolul. Teatru și cinematograf”, iar de la numărul 1/1928 revine la subtitlul „Scenă și ecran”. Difuzată gratuit până la numărul 12/1924, publicația este dedicată în special cinematografului, văzut ca „o artă serioasă”, alături de spectacolul dramatic, cum se spune și în articolul-program, intitulat Apostolat (2/1924), text apărut sub semnătura God, aparținând lui
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
SATUL ȘI ȘCOALA, publicație apărută la Cluj din septembrie 1931 până în februarie 1940, cu subtitlul „Revistă lunară pentru educație și învățământ”. Redactori: Constantin Iencica și D. Goga. În Cuvânt către cititori se arată că publicația va urmări îmbunătățirea „culturii generale a învățătorilor”, oferind material pentru activitatea școlară și extrașcolară. Principalele rubrici sunt „Studii și articole
SATUL SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
în secvența în care e relatată vizita împăratului Iosif al II-lea la Mediaș, în mai 1773. Ilustrația fotografică, de foarte bună calitate, sporește atractivitatea cărții. Prima antologie de poeme întocmită de T., Ne cheamă Ardealul, publicată în 1944, cu subtitlul Cântarea pătimirii noastre, este, după cum remarca Dumitru Micu, „o replică la Dictatul de la Viena și implicit o prevestire a răsturnărilor menite să readucă sfâșiata regiune de nord a Transilvaniei în patrie”. Sunt alese texte ale unor poeți, nu numai ardeleni
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
, publicație apărută la Iași, săptămânal, între 29 august 1933 și 30 mai 1934. Director: H. Burileanu-Grancea. De la numărul 30/1934, când se consemnează, în antet, seria a doua, subtitlul „Ziar popular independent” devine „Politic, social, artistic, cultural”. Articolul-program, intitulat Cronica, vorbește despre caracterul eclectic al gazetei, lipsită „de orice program mai de înainte stabilit și totdeauna dat uitării”, hebdomadarul propunându-și să fie în primul rând „o oglindă fidelă
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
, publicație apărută la Cluj, zilnic, din 15 septembrie 1940 până în 4 august 1944, cu subtitlul „Organ de afirmare al românilor din Ungaria”. Inițial redactor responsabil este Gheorghe Giurgiu, apoi editor responsabil devine Emil Hațieganu. Într-un Apel către cititori comitetul de redacție declară: „Ne împlinim o datorie când ne trudim ca din puterile noastre proprii
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
, revista apărută la București, săptămânal, între 6 septembrie și 8 noiembrie 1909, cu subtitlul „Literatura, arta, știința, muzica”. În articolul-program se precizează motivele care au stat la baza alegerii titlului publicației, redactorii fiind „călăuziți de oarecare sentimente de simpatie și de admirație către acel ce a fost Traian Demetrescu”. Primul număr conține un omagiu
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
, revista apărută la București de la 21 aprilie la 30 octombrie 1946, cu subtitlul „Săptămânal de luptă națională și socială”. Condus inițial de un comitet de ziariști, de la numărul 13/1946 are ca prim-redactor pe Al. Cerna-Rădulescu. Principalul obiectiv al publicației îl constituie „continuarea luptei de idei pentru dărâmarea vestigiilor arbitrajului de la Viena
TRIBUNA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290262_a_291591]
-
TRIBUNA NOUĂ, periodic apărut la Arad între 18 iunie 1924 și 7 decembrie 1930, zilnic până în 12 martie 1927, apoi săptămânal. Inițial are subtitlul „Ziar politic național”, iar ca hebdomadar devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Director: Ion Montani. Din 1927 apare sub direcția unui comitet. În articolul-program, Drum drept, se pledează pentru renașterea disciplinei morale „care va aduce iarăși armonie în viața noastră
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
TRIBUNA ROMÂNEASCĂ, publicație apărută la București de la 7 noiembrie 1946 până la 1 septembrie 1947, cu subtitlul „Cotidian independent de informație și atitudine națională”; continuă „Tribuna Transilvaniei”. Director: Al. Cerna-Rădulescu. „Slujind numai interesele sfinte ale neamului și neaflându-se în slujba nici unui partid politic”, T.r. crede „cu dârzenie românească în apropierea zilei în care, descătușat de
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
TRIBUNA LITERARĂ, supliment al gazetei „Tribuna”, apărut la Sibiu, săptămânal, între 20 februarie 1900 și 25 decembrie 1902, cu subtitlul „Revistă literară și culturală”, fără numerotare proprie, ci preluând-o pe cea a „Tribunei”. În afara unui articol de fond, conține încercări literare, note, însemnări și informații culturale și științifice, versuri, proză, teatru, sfaturi economice, sfaturi practice, revista cărților, cugetări etc.
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
TRIBUNA, publicație apărută la București, bilunar, între 1 decembrie 1911 și aprilie 1916, cu subtitlul „Comerț - industrie, literatură - știință”, având un comitet de redacție condus de Virgil N. Dărăscu (din 5 mai 1912). În articolul-program, Rostul nostru, T. își propune să ajungă „o revistă care să se ocupe cu toate chestiunile: literare, științifice, economice etc.
TRIBUNA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290264_a_291593]
-
Militar din Craiova, Întâlnirea pierdută (1982) punctează, prin rezumarea și reproducerea de fragmente din conversațiile ce se încing, atât momente din viețile comesenilor, cât și principalele evenimente istorice, politice, sociale petrecute de-a lungul timpului traversat. Clubul pensionarilor (1992), cu subtitlul File din dosarul Petre Țuțea..., se încheie cu această specificare: „Neizbutind să înfățișeze persoanele reale, așa cum le-a cunoscut, autorului nu i-a rămas decât să le prezinte ca personaje imaginare”. Cartea însumează discuții purtate de șapte bătrâni de profesii
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
TRIBUNA, cotidian apărut la Brașov din 2 aprilie 1941 până la 25 noiembrie 1944, având subtitlul „Ziar de rezistență transilvăneana”. Continuă cotidianul „Tribuna” de la Cluj, editat în 1938-1940 și al carui director a fost Ion Agârbiceanu, consemnând numerotarea anilor de apariție în consecință. Director: Gavril Pop, prim-redactor Gheorghe Stoica, apoi Gheorghe Dragoș. Cuvântul de început
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
Mihăescu, Victor Papilian, Emil Isac, Mihai Beniuc. Se încerca „o transpunere suplă în miezul mentalității timpului”, dar și - conform articolului-program redactat în 1936 de Al. Dima - ridicarea „virtualităților etnice și etice la rangul unor mari actualități naționale”. Din 1934 cu subtitlul „Buletin de tehnică culturală” (păstrat până în 1944), T. anunța că va da întâietate, contra „stadiului liric”, metodei și sistematizării culturale. Rămânând pe axa cristalizării naționale ca ideal al Astrei, pus în evidență mai ales în articolele lui I. Agârbiceanu (Să
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
, publicație apărută la Dorohoi, lunar din februarie până în decembrie 1923 și o dată la câteva luni din februarie până în decembrie 1928. Subtitlul este „Revistă de limbă, literatură și artă populară”, apoi „Revistă de muzică, artă populară și folclor”. Director: Dumitru Furtună. Până în 1926 comitetul de conducere este alcătuit din Petru Gh. Savin și Mina I. Grădinaru, partea artistică fiind asigurată de Aurelian
TUDOR PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
, revistă apărută la Toronto, lunar, între august 1980 și februarie 1986; subtitlul „Istorie, literatură, artă și civilizație românească” se schimbă de la numărul 4/1981 în „Istorie, literatură, artă, știință, civilizație românească”, iar de la numărul 3/1982 în „Romanian-Canadian Cultural Magazine”. Primele trei numere se tipăresc cu sprijin de la American Institute for Writing
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
parțial editată postum, în 2002, o minuțioasă și plină de devoțiune întreprindere, din care nu s-au păstrat decât părțile publicate în „Convorbiri literare”, circa o treime din volumul plănuit să apară în 1949, în preajma centenarului nașterii poetului. Având ca subtitlu Poeziile antume din punct de vedere filologic, studiul s-ar fi vrut încununarea unei susținute preocupări pentru corecta cunoaștere, interpretare, editare și difuzare a operei lui Eminescu, manifestată prin publicarea corespondenței și a numeroase referințe privitoare la poet în culegeri
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
o construcție labirintică, plină de capcane semantice, propune înțelesuri ce se concentrează într-un discurs fragmentar, ambiguu, provocator, intertextualist, negativist, afin cu spiritul optzecist: „Otravă rumenă mi-e fructul/ ce l-am dat luminii” (Ars poetica). Cele mai multe poeme au un subtitlu care îi permite autorului să se dedubleze, să intre în pielea „personajelor” inventate de el sau de alții: Din elegiile lui Simplicissimus (Majorat, Plecarea), Din viziunile Profetului (Sara pe deal), Din „Antologia poeziei de dragoste”, Din tânguirile lui Abélard, Ultima
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 8 iulie 1845 și 2 mai 1848. Editor și redactor este Ioan Genilie, profesor la Colegiul „Sf. Sava”. U. are subtitlul „Noutăți din toată natura, cultura, literatura” și publică articole de geografie (scrise de redactor), studii de filologie și istorie (de A. T. Laurian și I. C. Massim), unele dintre ele criticând ideile lingvistice ale lui I. Heliade-Rădulescu, poezii și proză. În afară de
UNIVERSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290360_a_291689]
-
UNIUNEA ROMÂNĂ, gazetă apărută la București, bisăptămânal, între 15 februarie și 8 aprilie 1861. Redactor răspunzător al periodicului, care continuă „Independința” lui D. Bolintineanu, este Radu Ionescu. Textele sunt culese cu alfabet de tranziție, iar titlurile, subtitlurile și numele autorilor cu litere latine. Colaborează cu articole pe subiecte politice acute Cezar Bolliac (Care este politica guvernului nostru?), Ion Ionescu de la Brad și D. Bolintineanu, acesta dând la „Foileton” și însemnările intitulate Constantin Postelnicul (Cantacuzin), Kipruli și Grigoriu
UNIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290355_a_291684]
-
UMANITATEA, publicație apărută la București, ca săptămânal, între 2 septembrie și 29 octombrie 1934 (trei numere). Fondator și conducător: Petre Gh. Meițoiu; redactor: Vasile Ol. Stere. Subtitlul „Ziar independent în slujba muncii și umanitarismului” și sloganul de deschidere „Umanitatea înseamnă descătușare” indică fără dubiu intenția redacției de a se racorda la problemele clasei muncitoare. De altfel, articolul-program Crezul nostru, semnat de P.Gh. Meițoiu, este o autodefinire declarată
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
UNIREA, revistă apărută la Bălți între 15 august 1929 și 15 iunie 1931, ca „Foaie lunară a Căminului Cultural Central «N. Iorga»”; la numărul 5-6/1931 subtitlul devine „Foaie națională culturală”. Publicație de filiație sămănătoristă (pusă sub motoul iorghist „Aruncă sămânța; dacă ea nu va încolți, va deveni gunoi pentru sămânța viitoare”), U., în același timp organ al Asociației Învățătorilor din județul Bălți, își formulează programul în
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
apărută la Blaj, săptămânal, de la 3 ianuarie 1891 până la 26 ianuarie 1918 și de la 20 noiembrie 1918 până la 24 martie 1945; între 2 martie 1911 și 26 ianuarie 1918 a ieșit de trei ori pe săptămână; la 20 noiembrie 1918 subtitlul este „Ziar național”, iar periodicitatea devine cotidiană. U. a fost editată cu sprijinul financiar al Bisericii Greco-Catolice. Pentru primii ani redactor este Vasile Hossu, viitorul episcop de Lugoj. El va fi urmat la conducerea redacției, din care un timp a
UNIREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290350_a_291679]
-
septembrie 1919), urmat de Al. Rusu și de Augustin Popa (1930-1944). Din redacție au mai făcut parte Ovidiu Hulea (1918-1919), Iuliu Maior (1919), Zenovie Pâclișanu (1919-1920), Gh. Dănilă, Dumitru Neda (1930-1945) ș.a. Având caracterul unei publicații confesionale, așa cum indică și subtitlul „Foaia bisericească politică”, U. nu și-a propus să realizeze un program literar. Până la 1900 se publică destul de rar beletristică originală, mai ales proză. Colaborează Ion Pop-Reteganul, N. T. Zorilă, G. Simu, Iosif Vulcan, Elena din Ardeal (Elena Simtion) ș.a.
UNIREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290350_a_291679]