2,052 matches
-
că n-aveai voie să intri dincolo, la celulă, cu țigări. Și zice: „Îmi pare rău, ești un puști deștept, te-ai instruit, dar ai căutat totuși să Înveți ceva care-i Împotriva regimului, chiar de la Început. Ai avut literatură subversivă”... Eu am citit atâtea romane care nu se Încadrau cu comunismu’ sau nici nu pomeneau de el. Sau când am vorbit despre istorie, eu Îl citisem pe Iorga și bineînțeles că i-am zis: „În primul rând, suntem tratați cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
juridică... Și atunci am fost bucuros să fac această treabă... Lor nu le-a convenit că l-am apărat Într-un proces pe Cornel Tisu, fost deputat liberal... și, de aici, formula cu care mă acuzau:„legale În formă, dar subversive În conținut”. Știam că urmează arestarea, o așteptam de mult, prietenii erau deja arestați, nu erau nici ei vinovați și știam că vine și rândul meu... M-am dus la părinți și mi-am pus problema: cred că vine și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mi-am pus problema: cred că vine și rândul meu, mai ales că pe un coleg de-al meu, Mircea Vasu, l-au arestat de lângă mine. Mie mi-au motivat sentința de condamnare pentru că făceam apărările legale În formă, dar subversive În conținut... Și cum s-a desfășurat arestarea? Dimineața, În ziua de 28 iunie 1957, Într-o vineri, m-au Închis. M-a așteptat la gară cu o Pobedă un securist, care mi-a spus: „Poftiți În mașină”. A urmat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vreo opt sau zece, au făcut o cerere să li se permită să pledeze pe la Tribunal, și ăștia erau Începători, n-aveau voie, numai la Judecătorie... Și-au semnat toți o petiție și-au socotit-o că e o organizație subversivă. Și așa, uite-i și pe ei, că au intrat la Închisoare... Și-au făcut praf apărarea... Și bine-nțeles că n-au lăsat părinții să participe, au fost numai invitați din oraș și diferite autorități... Nevastă-mea a făcut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În cadrul procesului, ei urmăreau să facă cu noi o organizație Împotriva statului, ca să aibă motivele arestării... Era vorba despre articolul din Codul Penal 209 partea a treia, organizații de tip fascist, militare, paramilitare, și-acolo ne-au băgat, ca organizații subversive... Și care a fost sentința În cazul dumneavoastră? Nouă ne-a dat numai zece ani, pentru că președintele completului de judecată era unul Cojocaru, care era aceeași generație cu noi, a terminat Însă la Iași, În ’950, și cumva a avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au luat puterea. Și, Începând din ’48, am văzut că toate sunt bazate pe Înșelăciune și pe minciună. De aceea am hotărât ca să lupt clandestin contra comunismului. Când și pentru ce ați fost arestat? Am făcut parte dintr-o organizație subversivă. Eu am fost student la Universitatea „Bolyai”, la pedagogie și psihologie, la anul I. Acolo am fost arestat, chiar de la universitate. Am fost scos din oră, În 17 decembrie ’49. Vă rog să vorbiți un pic despre organizație: cine o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că bătuse la mașină tot felul de lozânci contra guvernului român... În Țara Oașului o fost o adevărată mișcare... Acolo am cunoscut fete din Satu Mare și din Împrejurimi. Voiau să facă revoluție ca-n Ungaria... Deci, cum să zic, organizații subversive, contra... Și erau pedepsite pentru asta..., că vroiau să submineze siguranța României, na. Ele primiseră, săracele, 12 ani de Închisoare. M-am Împrietenit cu ele, că erau chiar Învățătoare Între ele și ne cunoșteam și familiile. Deci așa de multe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scriitorii băcăuani, cu excepția, poate, a lui Radu Cârneci. Interesant e că, în particular, el îi disprețuiește pe cei ce scriu „poezie ocazională”. În vară, la Onești („Zilele Culturii Călinesciene”), era flatat de remarcile că unele din „poemele (sale) rapide” sînt „subversive”, pline de „versuri tari” și de „cuvinte-mină” (aluzive). „De astea cu «fitile», «înșurubate» sînt chiar mai multe”, declara el. Dar - dovadă de slăbiciune - nici nu s-a încheiat anul și a revenit pe piață cu noi „elogii”, în confecționarea cărora
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
țară cu agricultură ruinată și cu sate pustiite, într-o țară în care țăranii nu au dreptul să cumpere pâinea pe care o muncesc cu brațele lor, nu e de mirare că un muzeu al statului a ajuns aproape ceva subversiv, un fel de sfidare aruncată anilor lumină care au adus pe țăranul român la sapă de lemn. în încheiere vom adăuga un cuvânt despre un monument istoric despre care s-a mai vorbit de la acest microfon fără ca soarta lui să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cenzori. „Critica televiziunii”, menționată chiar la Începutul referatului, putea fi o gafă explozivă (se știe cine simboliza, pe atunci, „televiziunea”...), dar era citată cu perfect firesc, tocmai pentru a păstra senzația „normalității” și a evita orice sugestie de neobișnuit, primejdios, subversiv. Stereotipa invocare a „renașterii” din 1965 (pe care și eu o folosisem În carte, dar mai curând În sens subversiv, pentru a sugera cititorului diferența, după 20 de ani) oferea „acoperire” pasajelor dubioase, calificate neutru, când nu și simpatetic, de către
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar era citată cu perfect firesc, tocmai pentru a păstra senzația „normalității” și a evita orice sugestie de neobișnuit, primejdios, subversiv. Stereotipa invocare a „renașterii” din 1965 (pe care și eu o folosisem În carte, dar mai curând În sens subversiv, pentru a sugera cititorului diferența, după 20 de ani) oferea „acoperire” pasajelor dubioase, calificate neutru, când nu și simpatetic, de către referent, fie că era vorba despre „legătura mereu biunivocă și obligatorie dintre etic și estetic”, „impactul moralității (și al curajului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Note despre Bruno Schulz" Figura emblematică a Tatălui apare nu ca Întruchipare a autorității, ci a ereziei. Din acest motiv, raportul dintre tată și fiu, ocupând narațiunea copilăriei, pierde orice funcție restrictivă. Tatăl este parte - parte centrală - din vasta acțiune subversivă pe care imaginația o exercită Împotriva realității imediate, negându-i frontierele, regulile, dilatându-i potențialitățile și misterul. Tatăl pare a locui demult, dacă nu dintotdeauna, ca un privilegiat, cu drepturi și abilități aristocratice, În Lumea Copilăriei, În care fiul este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Frica nu este singurul motiv pentru care Bérenger nu devine Rino. Dar este o bună motivare”. În sfârșit, un A conținea o sumară notă adresată, parcă, profesorului est-european: „Orice interpretare diferită a textului nu poate anula faptul că este interesant, subversiv, argumentat”. Clasa nu fusese deloc apatică, cum se vede, nici lipsită de suplețea percepției. Est-europeanul avea și el de Învățat, s-ar zice, de la spiritul „fair-play” al studenților săi. Cu Nancy am rămas În legătură și după ce n-a mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a crizelor de oboseală și transpirație, continuă să consume vicioase limonade dulci și ispititoare omlete interzise. Rușinat de fiecare dată, dar gata să-și acorde, apoi, din nou, micul act rebel de plăcere. Când se Întreabă de ce Îl ajută pe subversivul Monteiro Rossi și neștiind răspunsul decide să Înceteze a se Întreba, Pereira semnalează deja că s-ar putea Întrezări o trecere de la compromisurile alienării, prin compromisurile Încă timide ale implicării, la o reală schimbare În statica senectuții. Monteiro Rossi, devenit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de mai sus, ca făcând parte din organizațiunea secretă, dând directive și după încarcerarea sa la închisoarea Tribunalului Civil din Cluj, unde executa o pedeapsă de 6 luni pentru activitate legionară. Organele Chesturii Cluj au capturat în repetate rânduri, manifeste subversive, fără a fi putut prinde pe autori și poate ar fi rămas necunoscuți dacă în seara zilei de 20 August 1938, Poliția gării Cluj, nu ar fi reușit să prindă pe doi din curierii acestei organizații, anume Acrivu Gheorghe și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
consfătuirea pe care ați avut-o la Nelu Rusu? Gh. Manu: în consfătuirea pe care am avut-o cu D-nul Petrașcu la Nelu Rusu, acesta a convenit să rămân ca legionar în ilegalitate și să mențin legăturile cu grupurile subversive și să comunice cu Domnia Sa prin Vică Negulescu. (SS G. Manu) N. Petrașcu: Știam că George Manu duce o activitate ilegală, am încercat să-l conving să intre în legalitate, dar n-am reușit. (SS N. Petrașcu) Ce instrucțiuni ați
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Petrașcu o întrevedere de un ceas și un sfert înainte de proiectata mea plecare, în ziua de 29 Februarie 1948. Cu această ocazie am discutat situația legionarilor din țară. I-am atras atenția D-lui Petrașcu că regruparea și reluarea activității subversive a legionarilor să se facă prudent, astfel ca să nu trezească vigilența organelor de siguranță. D-nul Petrașcu mi-a răspuns că organele de suguranță nu pot cunoaște noua organizație, deși cunosc pe oameni „pentru că sunt aceeași”. În partea a doua
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu pot cunoaște noua organizație, deși cunosc pe oameni „pentru că sunt aceeași”. În partea a doua a conversației am arătat Dlui Petrașcu intențiile mele de a găsi în străinătate persoanele calificate de la anglo-americani pentru a da un sprijin efectiv grupurilor subversive din țară și de a determina unificare grupurilor de români din străinătate, adversari ai regimului din România. D-nul Petrașcu mi-a răspuns că am o adevărată misiune în sensul ca legionarii să participe la unitatea grupurilor subversive, să contribuie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
efectiv grupurilor subversive din țară și de a determina unificare grupurilor de români din străinătate, adversari ai regimului din România. D-nul Petrașcu mi-a răspuns că am o adevărată misiune în sensul ca legionarii să participe la unitatea grupurilor subversive, să contribuie la acțiunea finală, participând și la acțiunea armată. (SS G. Manu) N. Petrașcu: Recunosc că am avut o întrevedere cu D-nul Manu înainte de plecarea acestuia în străinătate. Cu această ocazie m-am plâns împotriva greutăților, care mi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe care, pentru atitudinea lor, îi considerau fanatici: Alexandru Ghica, Victor Biriș, Virgil Maxim și toți tinerii aflați sub influența lor. Astfel Mișcarea și-a putut desfășura mai ușor opera de reorganizare folosind aceste cadre vechi eliberate, cu experiența luptei subversive și cu o mare credință. Mișcarea a predat o parte din depozitele de armamente din țară, dar unii dintre deținători au refuzat predarea, cum a fost Filon Verca din Banat, care a avut cu Nicolae Petrașcu chiar un conflict destul de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Sima, ce mai întrebați?” De aici am tras concluzia că ne vor trimite armamentul necesar. La aceste discuții a participat și Petrașcu, Vică Negulescu, Eugen Theodorescu și subsemnatul. în concluzie, subsemnatul m-am ocupat cu latura reorganizării și înarmării grupului subversiv N. Petrașcu, iar în ceea ce privește latura informativă, despre aceasta s-au ocupat Vică Negulescu și Petrașcu. Aceasta îmi este declarația pe care o susțin și semnez. București 23 iulie 1948, Nistor Chioreanu Apreciind ca extrem de periculoasă existența acestor echipe de sacrificiu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să le ascundă cât mai bine, ea a pus pachetele într-o lădiță, depozitândule în pivniță. Pretinde că n-a știut ce conținea geamantanul și pachetele, după cum deasemenea n-ar fi știut că Traian Popescu desfășoară vreo activitate cu caracter subversiv, deși îi mărturisise odată că pe când a fost elev la liceu a făcut parte din Mișcarea Legionară și că din această cauză se teme să nu fie arestat. Prin Traian Popescu a cunoscut câțiva colegi de ai acestuia și anume
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
străzi din jurul Bufetului la Șosea, pe care erau indicate câteva legații și ambasade. Alexandra Nohineanu pretinde că deși a aflat de la Traian Popescu despre activitatea sa legionară din trecut, totuși n-a bănuit că desfășoară și în prezent vreo activitate subversivă după cum de asemenea n-a știut ce conțineau pachetele și geamantanul pe care i le încredințase Traian Popescu, necunoscând conținutul lor decât atunci când le-a deschis, după arestarea acestuia. 14. Velculescu Corneliu, avocat și membru în organizația legionară condusă de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cazarea a) Pentru detașamentele exterioare, cazarea se va asigura de către instituția care-i folosește, în corturi, barăci sau în clădiri izolate. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la p. 3, Cazarea, numai Serv. Drumurilor Naționale Bârlad nu a luat măsuri până în pre zent pentru cazarea Detașamentului de evrei în conf. cu Instr. G-le 55500/1942. Pentru ca și aceștia să nu aibă posibilitatea de a face propagandă subversivă să întindă corupția stând în contact strâns cu populațiunea, este necesar a se da ordin și de Dvs. în acest sens prin Ministerul de resort. 2) Deoarece la majoritatea evreilor din Detașamente li s’au stricat încălțămintea, hainele, rufăria, etc.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]