14,769 matches
-
Pintea este frământat de întrebări și dileme privind adevărurile credinței și viitorul omenirii. Că orice om smerit, străin de ambiții deșarte și invidii bolnăvicioase, poetul este un fericit. Fiecare clipă a vieții sale pământești este un miracol, frumusețea și împlinirea sufletească se găsesc la tot pasul. Totul este să ai ochi să le vezi și inima deschisă pentru a le primi. Iar smeritul Ioan Pintea are cu asupra de măsură aceste daruri. Preot fiind, îndoielile sale nu au nimic din arghezianul
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
o tehnică de multiplicare, dar, în același timp, și o probă de profesionalism pe care nu reușesc să o treacă, fie și din pricina faptului că nu și-o propun, cei care recurg la limbajul plastic doar din motive de igienă sufletească și mentală. Dacă, din acest punct de vedere, al inventarului tehnic, Gabriela Melinescu își pune probleme diverse și caută, pornind de aici, soluții expresive diferite, din punct de vedere stilistico-formal totul capătă o unitate sau, mai bine zis, o coerență
Gabriela Melinescu, între joc și contemplație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7349_a_8674]
-
autopropulsare, vindecându-se pe sine, pentru a ajunge unul din preoții și tămăduitorii Altaiului muntean și ai Stepei nemărginite, fascinat el însuși și fascinându-i pe alții prin comunicarea cu lumea spiritelor, cunoscând transa, extazul, călătoria inițiatică; acele stări psihice, sufletești cu totul speciale, deosebite atât de starea de veghe, cât și de cea de somn, caracterizate prin atenuarea sau chiar dispariția atitudinilor discrimatorii, "critice la adresa unor sugestii sau autosugestii", precum zice definiția doctă. Anume că era foarte important pentru Galsan
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
primi mereu același răspuns. Faptul că răspunsul nu poate fi așezat pe o bază experimentală care să întrunească condițiile de validare ale științei nu reprezintă pentru muritori o piedică. Căci pe ei nu criteriile de verificare îi preocupă, ci liniștea sufletească. De aceea, ceea ce e lipsit de sens pentru fizicieni e perfect plauzibil din unghiul psihologiei omului trecător. De aici încolo controversele se pot desfășura nestînjenite, deznodămîntul va fi același: o formidabilă cruciadă a cunoașterii pe care credincioșii o vor privi
Vidul demiurgic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7358_a_8683]
-
formidabilă cruciadă a cunoașterii pe care credincioșii o vor privi cu o mefiență apriorică și inepuizabilă. Omenește vorbind, e greu să accepți un punct de vedere care, deși are de partea lui avantajul dovezilor palpabile, suferă de lipsa unei perspective sufletești. Deocamdată, cele două căi sunt cu neputință de împăcat. De aceea, nu poate să nu te mire că Paul Davies a primit în 1995 prestigiosul premiu Templeton pentru contribuțiile sale la reconcilierea științei cu religia. Căci, atunci cînd îi spui
Vidul demiurgic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7358_a_8683]
-
ce e omenesc nu-i era străin, avea darul de-a da expresie absolută gîndurilor noastre și de-a dezlega probleme ce parcă ne sunt date ca să ne chinuim". De unde reiese ca-pa-citatea mentorului de-a se fi implicat în mecanismele sufletești ale discipolului, de a-l fi înzestrat cu "disciplina" a cărei lipsă o resimțea. Petre }uțea era "o namilă de om, cu verb potopitor de gigant", "un geniu verbal, singular în generația lui care n-a dus lipsă de vorbitori
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
cît de tulburătoare au fost frămîntările prin care a trecut depinde gradul de profunzime a înțelegerii la care a ajuns. Ceea ce înseamnă că înțelegerea nu este o virtute a inteligenței, cu atît mai puțin o aptitudine teoretică, ci o dispoziție sufletească. Sunt oameni inteligenți cărora le lipsește în întregime privilegiul înțelegerii, cum sunt alții fără pretenții de deșteptăciune care posedă din plin această calitate. Înțelegerea presupune o anume receptivitate care te face ca să percepi lumea cu o acuitate ce altora le
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
în schimb există cu siguranță (căci a fost dovedit științific) este sentimentul credinței: credința este o achiziție filogenetică a speciei umane, iar substratul neurologic al acestei trăiri constă într-un mirabil neurotransmițător pe care specialiștii îl numesc serotonină. Substratul vieții sufletești e unul biochimic - acesta e mesajul cărții Dorei Petrilă. Concluzia? Oamenii nu ar crede dacă nu le-ar fi de folos acest sentiment. Și de vreme ce cred, înseamnă că el își are utilitatea lui: credincioșii au o putere de adaptare mai
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
și acum cu pumnul în piept că prin cultură suntem deja europeni. S-au creat, astfel, niște situații absolut aberante: dacă în România un pictor ca N. Grigorescu este situat undeva la limita sfințeniei și este investit cu o valoare sufletească incomensurabilă, tot el, cu toată sfințenia lui, în Occident se află la nivelul unui mic maestru de provincie. Paradoxul traduce, în esență, o situație de care sîntem pe deplin responsabili: deși în sine, în ceea ce înseamnă datele transcendente ale creativității
Între vocația culturală și provocările pieței by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7629_a_8954]
-
Angelo Mitchievici Printre puținii care-l egalează pe Bernhardt Schlink cu romanul Cititorul (1995), punctul de plecare al filmului lui Stephen Daldry, în ceea ce privește sondarea infinitezimalelor sufletești și a mecanismului justițiar este Friedrich Dürrenmatt cu Făgăduiala (1958) sau Justiție (1985), nu întâmplător ecranizate The Pledge (2001) și Justitz (1993). Întregul bildungsroman decupat în câteva episoade relevante de romancier și reluate în film înscrie povestea de dragoste dintre
Cărțile și noaptea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7628_a_8953]
-
ci ți se impun. Există o tiranie a întîmplărilor cotidiene căreia i se supune orice autor de jurnale. Tirania aceasta, departe de a fi o constrîngere dureroasă sau agasantă, se exercită în virtutea unei afinități ce leagă fapta consemnată de natura sufletească a diaristului. Straniu este că afinitatea în cauză memorialistul nu și-o poate alege, ci îi este dată prin chiar trăsăturile de bază ale sensibilității sale. De aceea, doar amănuntele care dezvăluie o corespondență între structura autorului și contextul întîmplării
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
epicii memorialistice, autorul a ajuns în cealaltă parte fără a suferi vreo modificare vizibilă. E același spirit cu aceeași culoare afectivă. Și nu e vorba doar de moderația și umorul fin al autorului, ci de o frecvență aparte a vibrației sufletești. E frecvența nebelicoasă a unui intelectual care nu poate să scrie cu răutate despre nimeni. În lumea literaturii contemporane, calitatea aceasta a început să fie percepută ca un defect. Tocmai elementul care, pentru alții, reprezintă principiul vital de întreținere a
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
lui Nichita Stănescu, a cărui inimă, în vederile d-sale, "sîrbea", avînd și alți apropiați din toposul nostru, are cultul tradițional al prietenilor, acea filia pe care atît de precipitata, de trepidanta viață modernă riscă a o neglija. O căldură sufletească "de modă veche" îl face pe bard să-i convoace pe cei apropiați, să-i acuze venial și să-i scuze prompt pentru eventualele absențe: "Chiar astăzi / mi-am adunat / la un loc frumos / toți prietenii // observ nervos și atent
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
să explicăm iubirea, și tot ele sunt sursa motivațiilor noastre. Rezultatul: frivolitate, vulgaritate și deriziune. Cum frumos scrie Ioan Pânzaru în prefața volumului - o prefață al cărei nivel intelectual îl depășește pe cel al Jean Verdon: Concepția noastră despre viața sufletească este întemeiată pe inginerie. Dacă sunt deprimat, iau Magne B6, ca să-mi combat lipsa de magneziu, tot așa cum unui motor electric care nu mai merge bine trebuie să-i schimbăm cărbunii. Dacă nu-mi place lumea în care trăiesc, mi
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism, realism - drept forme repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus prin artă spre o viață superioară, spirituală și sufletească..." sînt doar cîteva dintre încercările de problematizare largă a creației în funcție de reperul absolut al timpului, devenit un simplu stereotip, și anume omul. ,,Prin ce trebuie să vorbească omului arta plastică a acestui timp?" se întreabă Mattis-Teutsch, și tot el răspunde
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
simbolice care nu se erodează și nu se epuizează: Tehnica se consumă, spune el, și este consumată. Valoarea ei este uitată. Creația tehnică însemnă evoluție, înseamnă colectiv. Arta nu poate fi consumată, valoarea ei este eternă. Arta creează pentru spiritul sufletesc. Creația artistică este spontană, individuală. ................................................... Arta a fost un bun obștesc. Tehnica a devenit un bun obștesc. Care este menirea artelor plastice în epoca tehnică accelerată? De a reduce omul la el însuși - de a-i stimula siguranța și liniștea
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
citite. Poezia lui Ioan-Petru Viziteu s-ar putea caracteriza foarte succint prin formula "hedonism temperat". Versurile sale sunt creația unui om împlinit, mulțumit de sine, care privește viața cu deplină seninătate. Nimic nu pare să-i tulbure armonia interioară. Plinul sufletesc al poetului se cere împărtășit (în trei limbi) ca un imn închinat Armoniei universale: "Îmbracă-te lumină în frunză/ Tu, clorofilă, tainic sefirot/ În mireasă.// Armonia vie/ E cântul/ Care schimbă lacrima/ În floare de nuntă/ Și ține la nesfârșit
Melancolii și dileme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7498_a_8823]
-
definitorie a psihologiei (sau a ideologiei) autorului acestuia. Din critica psihostilisticii decurg consecințe importante pentru caracterizarea barocului literar în general, și a stilului lui Cantemir în special. Stilul autorului baroc nu reflectă "sufletul" lui, stilul "contorsionat" nu corespunde unor frământări sufletești, ci este ceva pur tehnic, calculat, "rece", autorul baroc necăutând decât virtuozitatea formală. Această caracterizare se potrivește pe deplin și lui Cantemir. De aceea, poziția unor autori care văd în autorul Istoriei ieroglifice, plecând de la stilul lui "un autor baroc
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
baroc necăutând decât virtuozitatea formală. Această caracterizare se potrivește pe deplin și lui Cantemir. De aceea, poziția unor autori care văd în autorul Istoriei ieroglifice, plecând de la stilul lui "un autor baroc prin patosul și vigoarea sentimentelor, prin dimensiunile zbuciumului sufletesc" (Manuela Tănăsescu, Despre "Istoria ieroglifică", 1970, p. 205, citat de Dragoș Moldovanu în 2002, 190) este, după autorul ieșean, lipsită de temei. Aș adăuga: chiar dacă nu este dedusă din stil, identificarea la Cantemir a unei "crize", a unei sfâșieri lăuntrice
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
dacă analiza s-ar opri la atitudinea strictă a artistului față de motiv, atunci totul s-ar putea reduce la două mari atitudini: raportarea la motiv ca la un reper exterior, ca la o formă preexistentă, și integrarea acestuia în experiența sufletească și în dinamica gîndirii artistului pînă la disoluția modelului obiectiv într-o formă interioară autonomă. Poate că o lectură de acest tip în relația cu peisajul ar trebui să înceapă chiar cu momentele fondatoare ale marii noastre experiențe pleneriste, și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
poziții diferite, în ceea ce privește tipologiile mari, ei sînt, în mod firesc, solidari. Iar această împărțire nu este neapărat una convențională, care sancționează un loc de formație academică sau altul, adică spațiul germanic sau francez, ci efectul direct al unei anumite dinamici sufletești și al unui mod ireductibil de a gîndi și de a exprima forma plastică. Cele două mari tipologii se regăsesc, în spațiul nostru artistic, distribuite aproape didactic în cele două mari școli peisagistice: Balcicul, pentru componenta sudică, și Baia Mare pentru
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Sunt foarte norocoasă. Dumnezeu mi-a ascultat toate rugăciunile. Mi-am găsit liniștea și împăcarea sufletească. Am simțit că alături de Victor Slav am să trăiesc cea mai frumoasă poveste de dragoste. Universul a complotat să ne întâlnim.Nu e nicio făcătură la mijloc. Acum construim relația. Deja avem prieteni comuni. Am vorbit cu mama lui Victor
Vezi cum îl alintă Bianca Drăguşanu pe Victor Slav by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72756_a_74081]
-
Badoiu Raluca Bianca Drăgușanu: " Universul a complotat să ne întâlnim. Nu e nicio făcătură", a declarat vedeta pentru Acasă Tv. "Sunt foarte norocoasă. Dumnezeu mi-a ascultat toate rugăciunile. Mi-am găsit liniștea și împăcarea sufletească. Am simțit că alături de Victor Slav am să trăiesc cea mai frumoasă poveste de dragoste. Universul a complotat să ne întâlnim.Nu e nicio făcătură la mijloc. Acum construim relația. Deja avem prieteni comuni. Am vorbit cu mama lui Victor
Bianca Drăgușanu, îndrăgostită până peste cap de Victor Slav by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72775_a_74100]
-
că schemă metafizica în care noi credem și pe care ne-am însușit-o cu privire la viața de DUPĂ...nu permite părerea de rău, pentru că atunci când plecăm DINCOLO, plecăm să evoluăm. Și totuși de unde aceasta imensă părere de rău și aceasta sfâșiere sufletească? M-am introspectat și am înțeles, provenea din DOR, din neobișnuința cu LIPSA ei și din procesele de conștiință că nu am putut face mai mult pentru ea, în această viață, în genere, nu numai în ultimele clipe. Îmi cer
Momente cumplite pentru Rita Mureșan. Vedeta trece printr-o dramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71592_a_72917]
-
unei priviri spirituale. Iar hotarele care îi mărginesc perspectiva sunt în număr de trei: prezența lui Dumnezeu, cultura țării și figura tatălui. Tocmai de aceea, acoperind un răstimp de peste de 20 de ani, memoriile de față seamănă cu un bilanț sufletesc făcut pe îndelete și în chip creștinesc. Fără grabă, fără tresăriri narcisice, dar și fără blîndețuri de judecată. Sunt memoriile unei femei care și-a părăsit țara în 1984, la vîrsta de 51 de ani, fiind silită să îndure trauma
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]