4,043 matches
-
magia stranie a propriei sale avuții s-a spulberat cu bruschețe, aidoma unei dâre iluzorii de fum pe un cer care n-a existat, la rându-i, nici el deasupra creștetului cuiva. De la poarta principală a palatului construit pe tărâmul sumbru al morților și până la ușa veche și decolorată a oprelii, traseul omului politic postdecembrist ni se înfățișează a fi unul încărcat de semnificații negative pregnante, tocmai pentru că zoon politikon s-a autodefinit de-a lungul timpului ca o specie situată
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
să strige adevărul. În toate poemele respiră un sentiment patriotic eminent și crud: „Am revenit din depărtări bizare - / Te-am regăsit frumoasă, dar mâhnită / Cum soarele doar din „Apus” răsare / Tu ai ajuns o biată urgisită // Privești tăcută la migrații sumbre / Străjerii tăi au adormit în front / Pe cerul tău au năvălit din umbre / Armatele unui imperiu tont // Am revenit să mai ascult o dată / Legendele despre vitejii daci / Acum avem o jalnică armată / Care-a trădat și țară și cârmaci // Am
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
clopoței de cristal, susur de râuri ce curg în versuri ce conturează povestea unui suflet frumos și sensibil, plin de iubire. Dacă privești și asculți totul cu iubire, găsești frumosul chiar și în cele mai neașteptate locuri, pe cele mai sumbre chipuri. Doar cu iubire acesta poate fi scos la lumină, iar D-na Olguța asta face: scoate la lumina frumosul, revarsă o rază de speranța, insuflă curajul de a visa și de a lupta pentru împlinirea viselor. Prin versurile sale
VOLUM DE POEZII AL D-NEI OLGUŢA LUNCAŞU TRIFAN DE DOINA DEMENY de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374797_a_376126]
-
determinaseră miercuri seară să se oprească la momentul oportun, cum puteam să fiu atât de naivă, să-mi închipui că s-ar împiedica de această disperată declarație de dragoste și ar revenii în brațele mele, acum. Renunțând, evitam o perspectivă sumbră, aceea de a mă transforma instantaneu într-o gâsculiță lipsită de orice haz, înjosindu-mă tocmai în fața celui care mă umilise, nu mai departe de câteva zile. Renunțarea are uneori beneficiile ei, scutindu-ne să plătim cât nu face pentru
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
de pe scaun fără un scop anume, mânată de dorința de a schimba ceva, fie doar poziția corpului, ca și când această acțiune ar fi avut puterea să mă mobilizeze oarecum. Am făcut câțiva pași prin cameră, încercând să-mi alung toate reflecțiile sumbre care îmi furaseră energia. Îmi era imposibil să mi-l scot din cap, dar mișcându-mă, simțeam cum mă revigorez, având șanse să revin treptat la normal. Niciun semn, cugetam, telefon, sms, mail, vreun ciocănit în ușa nici atât. Dacă mă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
-l liniștească. Copilul însă, o trăgea după el cu toate puterile, plângând tot mai tare. -Bine, hai că merg cu tine să văd ce se întâmplă! Sigur micuța doarme, de aia nu răspunde! Dar în sufletul ei încolți o presimțire sumbră. Noaptea trecută fusese un frig teribil și micuța zăcea acolo singură de zile întregi fără foc, mâncare sau apă. Văzând disperarea lui Iliuță, chemă două vecine, se înarmară cu un topor și deciseră să spargă ușa chiar dacă își riscau pielea
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
vreo mașină a poliției. - Tata, acolo! aproape că țipă băiatul. Uite valiza Leei! - Dar ea nu-i? îngăimă în sfârșit Maria, îngrijorată. Liviu se întunecă la față iar inima începu să zvâcnească dureros în pieptul sufocat de teamă. O presimțire sumbră căzu peste ei și se avântară pe jos prin parcul enigmatic, căutând zadarnic printre trecătorii impasibili, ființa regăsită și pierdută din nou. Astfel ajunseră la gară. Cristian alerga chemând în stânga și-n dreapta numele Leei, dar numai protestele celor izbiți
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
din 28 mai 2017. Între tăceri ... Te chem doar în gând Să-mi vezi rană din suflet , Cum toate visele au murit Între tăcerile cu același sunet . Sunt vise ucise-ntre umbre Și sperante-necate-n clipele sparte, De unde îți recunosc privirile sumbre Desenate pe-o filă dintr-o carte . Rătăcesc confuză prin ecoul mut Ale gândurilor ce ți-au recunoscut Privirea rece în mască de lut , Pusa-ntre noi ca un scut . Stai liniștit ! Doar îmi curg amintirile În albia adâncă a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
cu semne de întrebare ... Ne-am trezit în iubirea de altădată , Amintirile au ieșit că scoicile din mare Plutind ametite-ntre noi că prima dată . Privirea pierdută printre vechile umbre ... Amarnic rasuna-n tăcerile albastre , Răscolind prin destine cu gândurile sumbre Sufletul răvășit în dorurile noastre . Ne-am iubit fără cântec cu luna șoptita... În oră reală , pustie și goală Și am rămas doar o iluzie pripită , Ascunsa-ntre rânduri pe o coală . Citește mai mult Pe o coalaNoi limpezimi de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
întunecatul univers pictat ca un cer de cobalt. „Ultimii săi ani au fost apoteoza geniului său, dar și o lungă sinucidere. Aproape întreaga lui mare operă este realizată în acești ani în care soarele orbitor al sudului coboară în noaptea sumbră a nebuniei, dar tot atunci Van Gogh se supune unei presiuni înfricoșătoare la care, în mod normal, o viață, și cu atât mai mult una măcinată de boală, nu poate rezista”, scria Octavian Paler despre Vincent van Gogh. Își răzbuna
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
părăsește inspirația, întrucât și-a dat seama că nu poate ajunge niciodată la „înălțimea asemănării”. Totuși el considera că prin copiere poți produce o nouă operă, acest lucru fiind de înțeles având în vedere culorile vii ale impresionismului și culorile sumbre ale clasicilor precum Millet. Pentru tablourile lui Millet, este adevărat, Van Gogh a nutrit o profundă admirație, dar a folosit o notă mult mai gravă cu semnificația colorilor vii. Delacroix spunea că „nu există umbre, există doar reflexe”, iar Van
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
fără oprire, cerul s-a luminat, scăpând de norii cenușii, ce aproape puseseră stăpânire pe el, iar soarele, chiar dacă nu mai avea atâta putere de a încălzi, zâmbea bucuros, înseninând nu numai natura, ci și sufletele oamenilor, copleșite de atmosfera sumbră a zilelor cu ploi nesfârșite. Era un sfârșit de săptămână îmbietor, și un început de decembrie promițător. Sâmbăta, Laura avea ore puține, așa că profită de această zi superbă și ajunsă acasă, nu zăbovi prea mult, și împreună cu Ioana, Ionuț, și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
dor”., afirmă poetul al cărui spirit contemplativ se înalță până dincolo de astre, așteptând răbdător, în serile senine, un răspuns la toate întrebările care-i fac nopțile albe. Desigur, răspunsurile întârzie și tristețea devine de nesuportat, acesta certându-se cu gândurile sumbre care văd capătul de drum al vieții, mult prea devreme. Mă dor tristețile din mine / Și nopțile pustii mă dor,/ De jale zilele-mi sunt pline / Și uneori aș vrea să mor. ( Tristețile mă dor). Nu lipsesc din volum: doinele
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
sau libertate este cel care duce spre centrul ființei, acolo unde are loc revelarea misterului, transcederea spre un spațiu celest, întâlnirea cu divinitatea.” * De altfel, poetul își dorește această întâlnire, mai ales atunci când ” Mă simt ca o umbră hăituită și sumbră / Lovită de pietre...”, moment dificil din care încearcă să se smulgă, căutând latura luminoasă a lucrurilor după cum afirmă: Dar mă îndrept ne-ncetat spre lumină / Să-mi regăsesc plăsmuirea divină ”/, încercând să uite ” bezna unei lumi trecătoare”.( Tânguire). Subtilele variații ale
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
puterea să mai cheme Pe cei ce altă viaț-aleg. Poate-ntr-o zi se vor întoarce, Dar Doamne...va fi prea târziu, Când nu știu lacrimi de vor stoarce Pentru cel dus, sau cel ce-i viu. Asta-i realitatea sumbră A plaiurilor românești, Să vezi arareori o umbră Trăind din traista cu povești. (undeva...în satul natal) 20.08.2016 Referință Bibliografica: Umbră țăranului român / Ilie Marinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi
UMBRA TARANULUI ROMAN de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379302_a_380631]
-
lumii că există, că sufletul lui vibrează, în aerul curat al dimineților de primăvară. Sensibil, asemenea unui seismograf, sufletul poetului nu poate rămâne nepăsător în fața implacabilei treceri, în fața acestei rotații a anotimpurilor, fiecare anotimp inducând o anumită stare, uneori copleșitoare, sumbră, alteori radioasă și bântuită” de cele mai luminoase și încrezătoare zboruri. Primăvara aduce cu sine un plus de vitalitate și speranță. Natura renaște și lumina ochilor este invadată de explozia de verde crud, de îmbrățișările calde ale soarelui, ale unui
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Negru Viața-i un teatru,e un joc, Toți se prefac, noi toți mințim! Vrei să zîmbești dar nu ai cum, Pentru că toți noi suferim. E frig, e sumbru, e pustiu, Oameni ce vin, nu mai rămîn Căci totu-i trecător, eu știu... Și visele mi se dărîm. Și se dărîma lumea mea: Frumoasă și naivă, E rece acum și pot să simt Cît este de nociva. Văd cerul
NEGRU de TANEA ROMAN în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369136_a_370465]
-
totu-i trecător, eu știu... Și visele mi se dărîm. Și se dărîma lumea mea: Frumoasă și naivă, E rece acum și pot să simt Cît este de nociva. Văd cerul plin de corbi căzînd, Si totu-n jur e sumbru, Iar sufletul mi-i trist, pustiu, E liniște și-i Negru! Referință Bibliografica: Negru / Tanea Român : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tanea Român : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NEGRU de TANEA ROMAN în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369136_a_370465]
-
abia așteaptă să mă vadă. Restaurantul „ Capricio” avea numai câteva mese ocupate. Se vorbea pe ton scăzut, aplicele aruncau lumini palide estompate peste draperiile de catifea albastră care acopereau ferestrele. Deși elegant și de bun gust, atmosfera în restaurant era sumbră probabil și din pricina camuflajului. Războiul era prezent la tot pasul, iar cumplitul bombardament din zilele trecute nu putea fi uitat cu ușurință. De cum am intrat pe ușă l-am recunoscut imediat, dar nu și el pe mine. Pe vremea când
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > S-A PRĂVĂLIT O UMBRĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului s-a prăvălit o umbră jertfind în zbor un flutur culorile-i de ambră sub sumbrul gri se scutur în strâmta-i crisalidă visa la ziua-n care pe aripa-i splendidă va găzdui un soare ursit de curcubeie și alintat de-o boare n-a pregetat să deie sărut gingaș pe-o floare dar tulburând
S-A PRĂVĂLIT O UMBRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374279_a_375608]
-
Tinerii aceia neînduplecați, care cu un minut înainte ne convinseseră că sunt deciși să moară în chinuri pentru a ne zgudui nesimțirea, încep să chirăie, să fugă la adăpost, îmbrâncindu-se vehement cu prostimea care făcea același lucru, iar vopselurile sumbre, din păr și de pe față, încep să se scurgă, într-un mod, fără îndoială neprevăzut și, relativ comic. Se înghesuie sub o streașină, încep să-și dea palme pe spate, să se șteargă destul de îngrijorați că iată nu au haine
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
văzându-mă străpuns De patimi și ispite, de-o cruntă dezbinare. Inima mea tânjește să-nvețe ce-i iertarea, Dar cade prea ușor în lațu-ntins de umbre, Cu gura spun că iert, dar alipesc trădarea Și reproșez afrontul, privirilor mai sumbre. Tu iartă-mă, Părinte, și suferința-mi curmă Căci sufletul îmi cere să fiu din nou curat, În vremea cea târzie, în timpul de pe urmă Voi da la toți iertare, sperând să fiu iertat. Referință Bibliografică: Oare m-ai părăsit?! Rodica
OARE M-AI PĂRĂSIT?! de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378722_a_380051]
-
văzându-mă străpuns De patimi și ispite, de-o cruntă dezbinare. Inima mea tânjește să-nvețe ce-i iertarea, Dar cade prea ușor în lațu-ntins de umbre, Cu gura spun că iert, dar alipesc trădarea Și reproșez afrontul, privirilor mai sumbre. Tu, iartă-mă Părinte, și suferința-mi curmă, Căci sufletul îmi cere să fiu din nou curat În vremea cea târzie, în timpul de pe urmă, Voi da la toți iertare, sperând să fiu iertat. Referință Bibliografică: Oare, m-ai părăsit? / Rodica
OARE, M-AI PĂRĂSIT? de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378740_a_380069]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > FĂRĂ STEA ȘI FĂRĂ NUME Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017 Toate Articolele Autorului Printre cioburi de furtună printre norii reci de umbra n-avem soare ,n-avem luna clocotește viața sumbră. Printre versuri și cuvinte care guverneaza în ceruri printre ierburi și morminte trepidam amiezi de geruri. Printre dragoste și ura nopți de tainica amintire tinerețea parcă fură sentimentul pur iubire. Printre taine ,fără taine trece lin și răul vieții peste
FĂRĂ STEA ȘI FĂRĂ NUME de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378768_a_380097]
-
tendința de a imita în 1838 exagerările pariziene de la 1832."" Observatorii străini sînt amuzați sau cuceriți de însemnele Orientului. Evoluția stilurilor spre europenizare îi uimește. Ubicini vede în Galați, port liber după 1834, două orașe: "Vechiul oraș cu un aspect sumbru și respingător, construit în întregime din lemn și pavat cu stîlpi așezați de-a lungul drumului ca în aproape toate orașele rusești și moldo-valahe și orașul modern, construit după model european, pe colina care domină Dunărea și care îți permite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]