3,826 matches
-
joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi fie moale, când m-oi Întoarce acasă, unde mă așteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești ale noastre străpunse de pălămidă și pline de bătături, cum le vedeți, vă țin pe dumneavoastră de-atâta amar de vreme și vă fac de huzuriți de bine. La aceste vorbe,[...] colonelul Alexandru Cuza a dat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
noi substanțe cu proprietăți psihoactive ce nu sunt aflate încă sub control național. Adolescența, considerată primăvara vieții, când iubirea ia naștere în inocență, când învățăm să o dăruim aproapelui nostru, persoanei iubite, cu trandafirii sincerității, cu lacrima emoției și a supărării, reprezintă una dintre perioadele cele mai dificile. Este etapa de trecere de la primăvara copilăriei din curtea părintească la independentul anotimp, mult dorit în naivitatea unora, varavara maturității. În această perioadă, organismul trece printr-o serie de modificări, unele mai rapide
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
ÎMPĂRATUL] [Ce să-]i dau? [CELSUS] Ah, e prea tîrziu! TEXTE AFERENTE 1 2254 [CELSUS] Romanii nu mai sânt ce-au fost odată, Îmbătrâniți, ei n-au păstrat în ei Decât plăcerea să-și detroane regii, Astă plăcere și nici supărarea De decăderea, servitutea lor. Coroana cea murdară de atîte Frunți ce-au purtat-o, vile, înjosite, Soldatu-o vinde cui se dizonoră, Zugrum-apoi cumpărătorul ei Spre-a o revinde - și în forum Se târguiește titlul de tiran. 2 2254 Ce sperați
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am purtat pe brațe, nici atâta bucurie nu vrei să-mi lași... Pare că ți-aș fi spus bine-ai venit numai ca să-mi dai bacșiș! [ȘTEFAN] Nu... dar... N[IȚĂ] Și ai crescut mare... adică, să nu fie cu supărare... da' te-ai făcut cam bătrânior... te-ai nins devreme. [ȘTEFAN] Nins zău!... Da' la cine ești, Niță, acu... Cu cine-ai venit?... Când erai la noi îmblai altfel îmbrăcat... da' acu... N[IȚĂ] (surîzînd) Acu?... acu îmblu în livrea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mie-mi fac a lui batjocuri! ARIOBARSANES În curând, iubiți prieteni, părăsesc aceste locuri. (leapădă lanțul de la gât și brățarele sale; cătră LAIS) Drept aducere aminte ia podoabele aceste Și în schimb tu dă iertare astei inime oneste Pentru multa supărare ce-n opt zile ți-am făcut-o Și pe care câteodată a ascunde n-ai putut-o. LAIS Te căiești, deci ai iertare. Și, ca semn de adevăr, Tu ia capsula aceasta c-o șuviț-a mea de păr Spre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la constrângerea cu de-a sila. Tuturor cruciaților din Ungaria, bunăoară, cari s-ar fi arătat gata de-a merge în Slavonia pentru stârpirea ereticilor papa le dădea ocrotirea sa, pre cât de zeloasă pre atât de puternică, în contra oricării supărări sau împresurări în vremea campaniei, i recomanda spre acest sfârșit îngrijirii deosebite a episcopului Bosniei și a celui din Agram, autoriză pe cel dintâi să poată da absoluțiune de multe penalități bisericești, încurajă pe rege și pe ducele din Slavonia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neorânduială în oastea inamică, o luară pe fugă, omorâră și prinseră o parte dintr-însa și puseră mâna pe corturi și pe uneltele de război. În zădar încălecă Caesar Kantacuzenus pe frumosul său cal arăbesc și striga soldaților plin de supărare: "Urmați-mă! Ce să-l urmeze, când el singur nu știa unde mergea și nici putea vedea ce se-ntîmpla tocmai atunci în tabără. Răpit și el de fuga tuturora, lăsă în urmă nu numai cortul său de general, dar până
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asupră-i cu cumanii, și a o ruina în toate chipurile, primi pe grecii ce se ofereau ei înșii cu părere de bine și cu onori și se folosi de ocazie pentru a-și arăta în mod simțitor ura și supărarea sa contra latinilor, de-a căror sabie tăioasă se temea însă ca și de sabia de foc a heruvimului. La început dispus a se împăca, se zădări mai târziu, prin nesocotința trufașă a latinilor, și întoarse foaia, devenind dușman în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu samă. Regina romîno-bulgară Maria, se, supărase pe împăratul Mihail Paleolog, carele, chiar după nașterea fiului ei Mihail, sub pretexte de nimic îi refuza mereu predarea cetății Mesembria, făgăduită în mod solemn, arătând prin acest refuz o răutăcioasă îndărătnicire; dar supărarea reginei crescu și mai mult prin întărîtarea mumei sale Eulogia, sora împăratului. Aceasta își atrăsese dizgrația împăratului pentru că prea s-amesteca cu zel în certurile religioase, căci nu numai că tăie orice comunitate religioasă cu fratele ei, dar încă atrase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că numai din iubire de pace și spre a evita un război civil a făcut pe voia reginei; el n a primit - a dat grație. Evenimentul neașteptat îl dispuse rău pe împăratul, căci văzu planurile sale crucișate, și-și ascunse supărarea, arătând o vie părere de rău numai pe care pretindea a o simți pentru o asemenea faptă a reginei, comisă spre necinstea familiei și batjocura tronului. Ea - zicea el - va spăsi în curând apucătura ei greșită, căci soțul ei nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în persoană și împreună cu monarhul măritișul mai multor prințese din casa domnitoare. Aceasta îl supără pe Sfentislav cu atât mai mult cu cât tinsese cu mai multă asiduitate, deși-n zădar, de-a se încuscri prin căsătorie cu dinastia Paleologilor. Supărarea sa crescu și mai mult pentru că izbuti tot atât de puțin de-a abate și de-a păstra statornic într-o alianță în contra romeilor pe despotul Eltimeres, ginerele soției lui Smiltzus, carele în urma influenței ei se înclina cătră împăratul. Deci prin anume
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pustiitoarelor invazii de popoare. Papa însărcină pe arhiepiscopul din Colocsa să reinstituie episcopia Milcoviei, să-l instaleze pe numitul Thoma de Nympti ca arhipăstoriu, să-l sfințească episcop, să primească jurământul lui canonic și să-i dea tot ajutorul în contra supărărilor ce i s-ar putea întîmpla. Silnica convertire a celor de lege grecească din regatul maghiar. Întemeiarea acestei dieceze era în intimă legătură cu combaterea și alungarea ereticilor și schismaticilor, urmată înlăuntrul regatului unguresc și în afară de el, după ațâțările insinuate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amână deocamdată retragerea preste Dunăre, își asigură trupele contra atacurilor inamicului prin ridicarea unei taberi întărite, îl ținu pe Mircea astfel în respect și în nesiguranță de cum ar ieși lucrurile, iar în ziua următoare trecu Dunărea, scutit de tabără fără supărare și fără poticnire. Dar cu aceasta eroul osman și-a încheiat în mod neglorios campania în contra Valachiei și de atunci îl ținu pe vizirul Ewrenos la mare vază. Mircea partizan a lui Muza și războiul acestuia contra lui Suleiman și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar istoria nu ne dă despre aceasta din urmă nici o lămurire mai deaproape; ba chiar despre vro legătură pe cale nelegitimă, care s-ar cam potrivi cu feliul de trai al lui Mircea, nu ne putem pronunța din cauza lipsei de date. Supărarea lui Wladislaw pe Ungaria și legătura sa cu Mircea răsărise din purtarea plină de contraziceri și egoistă a regelui {EminescuOpXIV 183} maghiar Sigismund, care, deși ales arbitru în pricinile dintre regele polon și ordinul german din Prusia, totuși în anul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în anul 1407 dania făcută deja de tată-său, Lazăr, a bunurilor aflătoare în Serbia și, fiindcă aceste erau pustiite și fără locuitori din cauza evenimentelor războinice, el îngădui nu numai {EminescuOpXIV 187} foștilor locuitori, pribegi de atunci încoace, întoarcere fără supărare, ci le dete atât lor cât și oricui ar mai dori să se așeze pe acele moșii asigurarea că vor fi primiți cu bună pace și vor fi liberi de toate dările, prestațiunile și sarcinele cătră stăpânitorul țării, afară numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îl luă a nume de rău omagiul prestat regelui Sigismund și de-a căreia putere căta să se teamă cu atât mai mult cu cât mai ușoară era năvălirea în Moldova despre învecinata Podolie, adecă chiar de la granița țării sale. Supărarea Poloniei și nemulțămirile dinlăuntru în contra lui Ștefan Vodă le mai ațâță mai presus de toți un frate mai mic și cel mai primejdios rival al lui, Roman, care și izbuti să puie la cale o răscoală pentru răsturnarea domniei. Ștefan
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puținora ci vor fi simțite de totalitate ca o necesitate (netrecută cu vederea) neapărată și nu vor fi pretinse de dirigenții scenelor. Acela dintre membri care ar fi rătăcit pe calea pătată a Gunstbuhlerei-ei n-ar avea să sufere numai supărarea colegilor în parte, care acuma abia poate să se prommțe deschis, ci o totalitate purtată prin conștiință și laboare comună l-ar judeca și l-ar putea esila în rândul comodianților. Cel puțin printr-asta s-ar intimida acela pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este descris de un cronicar contemporan judecându-și supușii la poalele unui stejar (vezi 119). Dar varianta cântecului eroic în discuție are un final specta- culos. La venirea voinicului cu probele materiale ale reușitei sale, Sila de Mihai „încremenește” de supărare. El îl încoronează totuși pe noul domn, anunță oștenii că i-a sosit ceasul morții, își leapădă armele (semn de renunțare la prerogative, dar și că nu va opune rezistență) și se lasă omorât de voinici, la poalele aceluiași „paltin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-i că supt mai grea pedeapsă va fi, de se va mai arăta. Dară ce ziceau oamenii ? Strigau zicând că protopopul nostru n-are leaje și e mai rău decât turcul, că nu lase vrăjitoarele în sat. [...] Multe nevoi și supărari de la oamenii cei proști capătă aceia care vreu să le strice serbătorile cele idolești și obiceaiurile cele bătrâne” (32, pp. 341-342). Din motivele prezentate sau doar enunțate mai sus, o vânătoare propriu-zisă de vrăjitori nu s-a produs în această
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nici nu mă pot aștepta la alt reflex. Dar acest reflex nu schimbă deloc realitatea; el nu mă oprește de-a fi dintr-o familie nu numai română, ci și nobilă neam de neamul ei - să nu vă fie cu supărare -, încît vă asigur că între strămoșii din Țara de Sus a Moldovei, de cari nu mi-e rușine să vorbesc, s-or fi aflând poate țărani liberi, dar jidani, greci ori păzitori de temniță măcar nici unul. Deși eu însumi nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
industrie pripășiți aci ca să se hrănească și să câștige prin orice mijloc, indiferent de e moral sau imoral, onest sau malonest? 127 {EminescuOpXIII 128} D. C. A. Rosetti s-a supărat deci foc asupra d-lui Nicorescu și rezultatul acestei supărări a fost că Adunarea a trecut la ordinea zilei asupra moțiunii. Numai sancțiunea M. Sale mai e necesară și una din cele mai scabroase afaceri va deveni lege, lege sfântă, fericitoare poporului românesc. [1 iunie 1882] ["ALEXANDRIA, ODINIOARĂ... "] Alexandria, odinioară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-i pune pe prietini să scrie atât de lăudăros despre noua noastră Escelență? Sau crede "Națiunea" că e de prisos de-a cunoaște opiniile unei străinătăți direct interesate în privirea schimbării noastre ministeriale? Dimpotrivă, în loc de-a fi pricină de supărare, credem că am făcut foarte bine a reproduce acele impresii, pentru a da ocazie presei guvernamentale de a-și reafirma credințele și programa în cestiunea dunăreană. Noi nu luăm responsabilitatea celor produse de ziare străine: relata referimus, cele scrise le
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe primat patriarh; și când acum Balduin, conte de Flandray, deveni împărat (latin) la Constantinopol, nici încoronarea, nici trimiterea de sceptru, coroană și flamură (vexillum ) nu mai erau de ajuns; imediat după victoria latinilor se arată la noul rege o supărare, care se manifestă deja în scrisoarea asupra încoronării îndeplinite. Kalojohannes se numește acum rege al întregei Bulgarii și Vlahii, iar domnia sa regnum, ceea ce înseamnă că nu exclude cuvintele ßas?? e?? și ßas?? e? a. Arhiepiscopul primat vorbește, din contra, de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deviză a organului din Strada Doamnei, Voiește și vei putea, fusese înlocuită cu alta, mai practică și mai semnificativă: Calomniază și vei fi. [24 decembrie 1882 ] ["UN CALORIMETRU SIGUR... Un calorimetru sigur pentru a măsura gradul de fierbințeală și de supărare al "Romînului" este tonul în care scrie. Daca unirea între grupurile opoziției și hotărârea lor de a lucra împreună în alegeri n-ar fi atât de supărătoare pentru foaia din Strada Doamnei, desigur ar ignora-o sau o ar înregistra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în față: ochii i s-a despăienjenit, pentru a vedea lunecând înainte-i neatârnarea acestei țări de 'mpreună cu Dunărea. Calimach Catargiu, silit de bănuiala aruncată asupra lui, descopere duplicitatea guvernului, e amenințat cu darea în judecată și moare de supărare. Cogălniceanu, bolnav și bătrân, reîntinerește în culmea vieții sale pentru a apăra Dunărea, mișcătoarea pavăză de argint a neatârnării noastre străvechi, a căreia pierdere totdeuna robie au însemnat. Iar țara aceasta, amețită ca un taur de demagogia ei internă, de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]