2,093 matches
-
limbi, Dobrovol'skij și Piirainen nu folosesc acest material pentru a sublinia diferențele "idiomatice" între diversele tradiții lingvistice, ci pentru a evidenția mai degrabă o serie de note comune caracteristice simbolurilor (sau, mai bine zis, "lucrurilor"). O astfel de metodologie suscită îndoieli legitime, deoarece, în loc să evidențieze efectele relațiilor asociative asupra configurării unui culturem ("simbol"), cei doi cercetători sunt preocupați să stabilească, în esență, o serie de regularități semantice, eludând modul în care acestea au luat naștere. În schimb, considerăm că semantica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
filosofului, concluzionează, întemeiată pe următoarea evidență: "pentru Bachelard - cîteva texte o spun explicit, întreaga sa operă o spune implicit - nu există creație fără uimire, uimirea declanșează creația, face parte din însuși actul creator și, integrată în operă, se comunică receptorului, suscitînd în acesta, prin actul uimirii, dorința, bucuria creativității". Opera lirică a regretatului Dan Laurențiu, prin spunerea de tip oracular, în care "simplitatea", "transparența" enunțurilor sînt permanent "sabotate" de rupturile semantice prezente în text, produc, cum spune eseista, efectul de uimire
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai importante în ziua respectivă, deci sunt plasate cât mai sus în ierarhia programului. De ce facem turul de locații? În primul rând, pentru că are o anumită valoare estetică vizuală. În al doilea rând, joacă rolul unui tease (informație menită să suscite interesul telespectatorilor cu privire la ceea ce urmează în jurnal). Îl anunți pe telespectator cu privire la ce urmează să vadă la televizor pentru a-l incita și a-l face să rămână cu tine. Nu în ultimul rând, turul de locații demonstrează că televiziunea
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
un studiu amplu și profund asupra corelației dintre structura și reactivitatea moleculei organice, pe de o parte, și activitatea biologică a acesteia, pe de altă parte. Cercetările sale în domeniul sintezei organice fine de substanțe cu potențială activitate farmacodinamică au suscitat interesul cercurilor științifice de peste hotare. Societatea Franceză de Terapeutică și Farmacodinamie îl alege, în 1966, membru titular, iar în 1972 este ales membru titular al Societății de Chimie din Franța. Prof.dr.doc.ing. Constantin H. Budeanu s-a stins din viață la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de cupole pe pandantiv. A?a se face c? Saint-Front din P�rigueux (1020-1060) ?i Saint-Etienne din Cohors unesc �ntr-o solu?ie elegant? probleme de static?, valoarea simbolic? ?i un spa?iu intern luminos ?i lini?titor. Bolta din piatr?, suscit�nd multiple solu?îi inventive, diminueaz? riscul de incendiu ?i des?v�r?e?te imaginea unitar? a bisericii simboliz�nd perfec?iunea divin?. Un ansamblu iconografic sculptat ?i pictat �mbog?-?e?te unitatea acestui microcosmos construit cu excep?ia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
suprafe?ele vitrate devin tot mai mari, folosirea picturilor �n tonuri de gri cre?te, nuan?ele de albastru, de ro?u ?i de verde cresc �n intensitate (Chartres, 1220; Sainte-Chapelle, 1243-1248). Pu?în dup? 1300, descoperirea galbenului din argint suscit? compozi?îi mai contrastate (Saint-Ouen de la Rouen, 1325-1330), �n timp ce, la Saint-Urbain de la Troyes (1264), s�nt desenate �n �ntregime �n tonuri de gri vitralii compuse din ornamente sau personaje impor-tante. �n sf�r?it, �n zorii secolului al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i de la numeroasele interpret?ri al acesteia la formele Evului Mediu recent identificate, f?r? a mai vorbi despre culturile exotice ?i despre repertoriile indigene. Dincolo de multiplele pozi?îi individuale pe care o asemenea abunden?? nu poate s? nu le suscite, arhitec?îi ?i, uneori, comanditarii lor se �mpart totu?i �n dou? curente dominante din perspectiva practicii istoriciste. Unul, numit din comoditate �neogotic�, reactuali-zeaz? arhitectură medieval?, �n general gotic?, re?în�nd pitorescul ?i nostalgia sau privilegiind o abordare ra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ul acestor cl?dîrî fiind din piatr?. Arhitectură domestic? este atins? de eclectism �n oră? �n mod cert, dar ?i mai mult la ?ar?, unde diversele mode pitore?ți o �nt�lnesc pe cea a caselor de odihn? burgheze rurale suscit�nd publicarea a numeroase albume, �n Fran?a ?i �n Anglia. Modelele vin din tradi?iile locale, din Italia, din Orient, chiar ?i din Extremul Orient. Fiecare proiect se singularizeaz? printr-o volumetrie, prin deșchideri ?i plan, toate asimetrice ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi mizerabile (F. Engels, La question de logement, 1872-1888). Noile echipamente de serviciu public lipsesc, re?elele de circulă?îi, de canalizare, de distribuire a apei ?i a energiei s�nt insuficiente sau inexistente. De la utopie la metropol? Aceste probleme suscit? analize ?i r?spunsuri foarte diverse ?i, măi �nt�i, utopii progresiste ini?iate de precursori ai socialismului, preocupă?i �n acela?i timp de bun?starea fizic? ?i moral? a proletarilor ?i de randamentul lor că muncitori, �ntr-o nou
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
F. Choay) s�nt finalmente componentele majore ale unei g�ndiri urbanistice care alimenteaz? ?i ast?zi �nc? dezbaterea �n leg?tur? cu ora?ul. 4. Episodul eliberator al stilului Art nouveau Excesele eclectismului ?i ale rigidit??îi ideologiei academice suscit?, la sf�r?ițul secolului, un efect de saturare ?i un refuz al formalismului istoricist, care pare anacronic, fiind impropriu expresiei societ??îi moderne. Cei care, �n vremea aceea, caut? bazele unei arte noi, care s? �nglo-beze arhitectură ?i decorul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rupe cu istoricismul academic. FORM? Problemele cu totul noi, prin natura ?i �ntinderea lor, pe care i le pun arhitecturii dezvolt?rile industriei ?i schimb?rile sociale din secolul al XIX-lea, mai ales �n oră?ele aflate �n expansiune, suscit?, cum ?tim, multe solu?îi �ndr?zne?e, dar cel mai adesea cuprinse �ntr-o stilistic? istoricist?. Totu?i, c?tre anii 1890, arhitec?i, uneori apropia?i de Art nouveau, preconizeaz? abandonarea stilurilor istorice �n numele unui fel de moral
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
operele lor de dup? r?zboi. Or, pe c�nd aceast? distan?are �n timp permite oric?rei critici a Mi?c?rîi moderne s? fie mai obiectiv?, avatarurile doctrinei moderniste, care s�nt construite �n mas? �n numeroase ??ri, suscit? opozi?îi mai mult sau mai pu?în organizate. �n orice caz, istoricizarea Mi? c?rîi moderne oblig? �n mod necesar pe fiecare arhi-tect la a se defini, din cauza bulvers?rilor introduse de modernism �n g�ndirea ?i practică arhitectural
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
qui est le fond commun de la durée, qu'en se créant comme nouveauté imprévisible et individuelle. L'être étant action, création, différence, c'est la différence même de l'œuvre d'art qui prouve să participation à l'être et suscite au fond son effet le plus grand sur nous, revenus par elle et grace à elle à la virtualité de création que nous sentons dans notre vie". 92 Henri Bergson, "Leș deux sources de la morale et de la religion", în Œuvres
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de situație a poziției intelectualilor. Situația se datorează unor criterii parțial injuste. Fraudă intelectuală și inechitate. Un studiu organizațional Pornind de la problema echității în organizații, voi releva rezultatele unei cercetări ce abordează, din perspectiva justiției sociale, modul în care sunt suscitate emoțiile morale în cadrul unei organizații din România. Scopul cercetării este de a analiza cauzele sociale care produc sau influențează emoțiile morale, în contextul crizei economice. Studiul se bazează pe o cercetare fundamentală, explicativă, cantitativă. Cercetarea sociologică s-a realizat prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la acest efect, în secolul al XVII-lea vegetable însemna vegetativ, iar poetul a folosit acest cuvânt probabil în sensul de principiu dătător de viață. Cu greu ar fi putut bănui asociația cu o grădină de zarzavat pe care o suscită astăzi. *9 Ne putem pune, împreună ou Teeter, întrebarea dacă este de dorit să facem abstracție de implicația modernă a cuvintelor și dacă, cel puțin în cazuri extreme, acest lucru este posibil. Aici ne întoarcem din nou la problema reconstituirilor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să ilustreze incidental anumite schimbări în istoria gustului literar - sau chiar anumite mutații în privința concepției despre tragedie. Dar în sine tema nu are o coerență sau o dialectică reală. Ea nu pune o problemă unică și în mod cert nu suscită nici o problemă de critică. *21 Așa-numita Stoffgeschichte este cea mai puțin literară dintre toate istoriile. Istoria genurilor si tipurilor literare ridică un alt grup de probleme. Dar aceste probleme nu sunt insolubile ; și, în ciuda încercărilor lui Croce de a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
1999 (îngrijita cu atenție de către Livia Vasiluță, care declara că a confruntat citatele cu fragmentele din lucrările originale) mai găsim unele locuri în care, la finalul citatului, lipsesc ghilimelele 34. În rest, se observă că aceste "reprezentări latențe" i-au suscitat întrucâtva interesul și profesorului german, deși el nu le acordă o importanță deosebită în comparație cu primele contribuții semantice ale lui Bréal. 3.3.4. Indiferent de modul în care au catalogat clasificarea în cauză (ca fiind utilă, interesantă, frumoasa sau, din
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
uneori. (b) Din studiul lui Hașdeu despre ramificațiile gramaticii comparative se va fi reținut deja că sensul fluid (adică desemnarea) sau ideile latențe (adică, aproximativ, cunoașterea "lucrurilor") se cristalizează/condensează în timp în sensurile cuvintelor și al expresiilor. La fel, suscita interes și următoarea afirmație lapidara de la sfârșitul articolului în cauză: "prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica" (Hașdeu, 1882a, p. 31). Ce anume avea noematologia filozofic în ea, fără să fie filozofie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
opere de artă. Dacă opera unui poet, sculptor sau pictor este direct și nemijlocit percepută de către cititor sau spectator, creația muzicală, în forma sa codificată - partitura - nu transmite încă nimic ascultătorului. Pentru a putea fi percepută și înțeleasă, pentru a suscita stări de spirit, creația muzicală trebuie tradusă în imagini sonore produse de un vocal sau instrumental de unul sau mai mulți interpreți. Astfel, între compozitor și auditoriu se interpun ca un element indispensabil - care, recreând partitura în forma ei sensibilă
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
modul în care le reliefăm, se impune ca o problemă specială de natură conceptuală a interpretării de duo pianistic. Dublurile ne oferă posibilitatea de a evidenția diverse registre, alternativ sau concomitent, parțial sau în totalitate. Această „orchestrare” în interpretare va suscita un interes permanent prin jocul timbral și fluența dialogului dintre parteneri. De pildă, în lucrarea Romanță orchestrarea (măs. 16-18) din Șase piese op. 3 de C.M. von Weber poate fi reliefată astfel: Deși expusă în octavă sugerăm evidențierea melodiei intonată
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
așa cum arată Nagy Lajos, prevederea prin care românii "înstrăinați" de propriul popor erau obligați să frecventeze școlile românești a conferit posibilitatea unor abuzuri din partea autorităților locale cărora li se încredințează verificarea originii etnice a elevilor 9. Cele mai multe controverse au fost suscitate de Legea învățământului particular din 1925. Eforturile statului de a controla sistemul de educație particular s-au resimțit și la nivelul secundar de instrucție. Chiar dacă crearea de licee pentru minorități era autorizată - deși destul de anevoios - absolvenții nu obțin diplome recunoscute
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al alterității umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai buni sau mai răi ; mai răi, cînd ieșim
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Manent, care desfășoară istoria tuturor modelelor posibile în liberalism. în modernitatea noastră, prin ea, omul își testează cu egală acuitate finitudinea și riscurile ex-fundării despre care vorbea H.-R. Patapievici : se autoconstruiește, ca om recent, pe paradoxul unui timp care suscită singura valoare recunoscută cea a noutății și o macină totodată. Putem avea astfel experiența foarte prețioasă a limitelor umanului ; avem posibilitatea de a verifica pe viu, pînă la capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile. încă de la începuturile creștinismului, chiar din epoca apostolică, elanul interpretării locuiește în orice om sau comunitate care își asumă credința. Pe deasupra, Claude Geffré vorbește despre noutatea teologică pe care o poate suscita întîlnirea specifică epocii noastre între religii, pe de o parte, între teologie și filozofia sau studiile religioase, pe de alta. într-adevăr, diversitatea religioasă dacă e acceptată produce noutate. Pentru teolog, dar și pentru omul de credință, a fi pus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]