7,135 matches
-
de internaționalizare - adică privatizarea prin capitalul străin - a fost ocupat de celelalte componente ale privatizării, puternic susținute de politicile guvernamentale ale diferitelor perioade. În primul rând de etatizare, prin care aproape jumătate din economia românească a fost, prin decizie politică, sustrasă privatizării. România este relativ singulară între țările foste comuniste în înființarea de regii autonome, proprietate a statului scoasă din circuitul privatizării. În al doilea rând, împroprietărirea populației a devenit, cel puțin pentru primii ani ai privatizării, principala politică de transfer
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de Ministerul Public a evaluat pierderile provocate de FNI la peste 130 milioane $, o sumă mare pentru economia românească și, mai ales, pentru sectorul privat al acesteia. Dar, ea nu este în nici un caz cea mai mare sumă de bani sustrasă din concentrarea banilor privați în timpul tranziției românești. Sume sensibil mai mari au fost redistribuite în favoarea unor capitaliști selecționați prin intermediul unor alte instituții capabile să concentreze bani, și anume prin intermediul băncilor private. Liberalizarea pieței bancare, prin acordarea permisiunii legale de înființare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societății. Firme de securitate și protecție le protejează granițele. Se mișcă într-un spațiu privat care le este rezervat și e în mare măsură izolat de spațiul public - de la cartiere rezidențiale special protejate și plaje private până la terenuri de vânătoare sustrase controlului public și sisteme de transport personal (aeroporturi, heliporturi, porturi și debarcadere, drumuri private etc.), de educație, de sănătate și de timp liber speciale. Aparent, reprezintă o enclavă a lumii occidentale în societatea postcomunistă. Este doar o fațadă. Dincolo de aceste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru a câștiga respectabilitate și a evita plata unor taxe, înființează companii în străinătate, în numele cărora
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al necesității de a-l lumina și mobiliza, al dorinței de a-i cânta virtuțile și aspirațiile, cele mai multe dintre versificări (din volum și din periodice) au mai mult valoarea unui document despre om și vremea sa. Atunci când reușește să se sustragă imperativelor sociale, H. reiterează modest teme și atitudini comune ale liricii - natura ca mediu al regenerării și tonificării sufletești, năzuința spre săvârșirea binelui, spre lumină și spre înălțimi etc. Cu timpul, poetul devine mai puțin optimist, are sentimentul zădărniciei luptei
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
efort anamnetic de regăsire a sinelui. Limbajul descriptiv devine inevitabil unul intens metaforic, a cărui strălucire este dată de îmbinarea dintre concizia expresiei și deschiderea teoretică pe care o provoacă neologismul savant; iată, de pildă, coloana de la Erehteion, care, „sfruntat sustrasă de pe Acropole de Lordul Elgin”, „izbucnește, descumpănind ca o mustrare, în gelidul, asepticul spațiu de la British Museum”. Măreția artei grecești, conchide cu satisfacție nedisimulată neoclasicul H., nu poate fi umbrită nici de iconoclastele avangardisme ale lui Dalí și Man Ray
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
sâmburele său esențial, redevine „eveniment”, iar înlănțuirile acestor „evenimente”, cercetate cu atenție spre descoperirea unor înțelesuri ce îl privesc direct sau ar putea să îl intereseze pe „eroul” principal, nu înseamnă „devenire”. Parte a istoriei, viața lui Constantin Brâncoveanu se sustrage de fapt acesteia, constituindu-se într-o „lume” particulară, omogenă prin stabilitatea caracteristicilor fundamentale. Este „lumea” lui Brâncoveanu, cu prieteni și inamici, cu clipe de tihnă și momente de tensiune, cu „zidiri” și traversări răvășitoare, vegheată de o divinitate justițiară
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
converti un bun simbolic Într-o valoarea transfrontalieră. Ideologiile literare și artistice fac astfel parte dintr-un spațiu de meditație Între agenți ai puterii politice și economice și creatorii de bunuri simbolice. Aceste ideologii contribuie la lărgirea circuitelor de legitimare, sustrăgându-le eventual puterii politice. Spațiul de circulație al ideologiilor literare și artistice aparține pieței de bunuri simbolice lărgite, este una din formele de reproducere sau de divulgare a ideii de «elită». Piața tinde să se unifice, deschizându-se În direcția
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
burgheze. Dar, punînd În discuție anticomunismul intelectualității, Lenin folosea de fapt același tip de argumente că și adversarii săi, ceea ce indică acordul lor În fond, animați și unii și ceilalți de resentimente antiintelectualiste, ca și propria incapacitate de a se sustrage ambiguității. Aceasta va constitui una dintre problemele pe care socialismul de stat nu va fi capabil s-o rezolve, datorită obligației la care singur s-a constrîns, dominația clasei muncitoare. Găsim aici originea ideii de clase pregătitoare pentru copiii muncitorilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
numeroase cazuri între comunicarea verbală și cea nonverbală. Comunicarea disonantă sistematică din familie, resimțită ca atare de individul în cauză, în particular de copii și adolescenți, conduce la stres psihic, la depresii și, în final, la tendința de a se sustrage situației presante. Cerințele contradictorii de comportamente foarte concrete sau de așteptări mai abstracte de rol sunt prezente, după cum afirmă W. Jordan (1972), atât la familiile centrifugale, cât și la cele integrative (figura 11). Diagrama de mai jos arată că în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
roman frescă plasat în prima jumătate a secolului al XX-lea. Într-un tablou convențional, R. ar putea fi înscris în al doilea val al poeților apăruți în anii ’60, val identificat de regulă prin termenul „șaptezecism”. Poetul nu se sustrage aerului de familie: un modernism târziu, obosit cu distincție, lipsit de mari investiții energice, rafinat și calofil, uniformizând într-o dicție stinsă eterogenitatea influențelor livrești. Abia al cincilea volum de poezie, Spiritul însetat de real (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), a
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
ochi îi coase veșmintele” (Poezia). Dintre cei doi termeni contrastivi ai poemului, mai relevant este primul, cel al definiției negative, refulată într-un regim neașteptat de discursiv. Pentru R., poezia implică contururile unei retorici fragile, în sensul în care se sustrage rigidității semnificării de tip diurn/ cert; este heliofobă, evită lumina puternică a unei „subtitrări” la vedere. Elementele corporalității simbolice - neutră, discretă atât ca agitație retorică, cât și ca încărcare referențială - nu ghidează către un sens sub formă de poantă; de
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
paginile de carte, au vitalitate, umor, fiind desenate cu migală și aplicație. Albul și negrul se îmbină inteligent, convingător, într-un efort meritoriu al autorilor, dus uneori până la capăt, de a evada din tiparele policier-ului și de a se sustrage schematismului caracterologic agreat oficial. SCRIERI: La revedere, pe curând! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1980; Să nu exagerăm! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1981; Scuzați deranjul! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare
SALOMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
va inspira romanul Pădurea spânzuraților (1922). Colaborează cu articole literare și teatrale la ziarul „Lumina”, editat de C. Stere, și la „Scena”, sub directoratul lui A. de Herz. Are necazuri cu autoritățile germane, pentru că își păstrase cetățenia austro-ungară și se sustrăsese mobilizării. Arestat în iulie 1918, reușește să evadeze și să ajungă la Iași, dar aici are surpriza să constate că este bănuit a fi spion, rămânerea lui în București sub ocupație străină și colaborările la gazetele nemțești făcându-l suspect
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de demult. Narațiunea face loc reflecțiilor sociologice, psihologice sau filosofice, dominante, ca în Yassy et ses habitants en 1840 (Iașii și locuitorii săi în 1840), apărută postum. Panorama Iașilor oferă „un vrednic subiect de cugetare pentru observatorul filosof”. Când se sustrage reveriilor paseiste, R. aruncă o privire ascuțită asupra societății contemporane, în care vechiul și noul, orientalul și occidentalul se întrepătrund, oferindu-i prilejul să se delecteze fixând tipuri și moravuri, în ce au ele caracteristic. Avusese chiar de gând să
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
ale personalității și a-ți pune în evidență comportamentele dezirabile, cum ar fi actele de caritate, înțelegerea și iertarea semenilor. Pe de altă parte, studii experimentale confirmă observația cotidiană că oamenii folosesc o serie de alte metode pentru a se sustrage disconfortului disonanței, începând de la a consuma alcool până la a se angaja în activități distructive sau în munci care să-i scoată din imperiul frământărilor cognitiv-afective. Alternativele de reducere sau anihilare sunt date de contextul în care s-a produs disonanța
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ea presupunând că, pe lângă faptul că simți aievea cu celălalt, simți și că trebuie să faci ceva pentru el. Potența altruistă a empatiei este demonstrată și indirect, prin fenomenul numit evitarea empatiei, expresie ce denominează tendința subiecților de a se sustrage de la intrarea în contact direct cu persoane aflate în suferință sau de la primirea de mesaje cu mare încărcătură emoțional-afectivă despre ele, știind că, ajunși în starea de compasiune, vor fi „obligați” din interior să le ajute. Desigur, aici intervine și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cât oferi mai mult ajutor - fără riscuri foarte mari -, cu atât intervenția este mai plauzibilă, iar satisfacția (beneficiul psihic) este mai substanțială. Și mai e de observat cum costurile sunt prezente nu doar când ajuți, ci și, uneori, când te sustragi de la a da ajutor. Judecata celorlalți, potrivit căreia puteai interveni, dar nu ai făcut-o, duce la un disconfort psihologic și o micșorare a stimei de sine. Estimarea raporturilor complexe dintre propriile costuri și beneficii și cele ale victimei, realistă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iritare, care, la rândul ei, sporește tendința spre agresivitate. Studiile de laborator nu au ajuns la concluzii univoce în privința relației dintre temperatură și comportamentul agresiv, dar ele confirmă ideea că, în condiții de stres fizic, dacă subiecții nu se pot sustrage situației, ei sunt înclinați mai mult spre agresivitate decât în condiții normale. Studiile de laborator, ca și cele corelaționale și de teren arată deci că, pe ansamblu, cu cât temperatura crește, cu atât se intensifică și agresivitatea. Dar numai până
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îndeplini sancțiunea. Dacă însă actorul trebuie sancționat negativ (acțiunile sale au efecte negative), ne confruntăm cu problema free-rider-ului, deoarece, fiind produsul unui consens social, deci al delegării dreptului de control al acțiunii actorilor în vederea atingerii optimului social, cei ce se sustrag de la ele (ceea ce se numește problema de ordin prim a free-rider-ului) trebuie sancționați. Am văzut însă că însăși acțiunea de a sancționa devine o chestiune de free-rider (numită de ordin secund a free-rider-ului). J. Coleman (1990) susține că funcționarea normelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dă drumul la pășunat, fiecare gospodar dintr-un sat va face totul ca vitele lui să mănânce cât mai multă iarbă (și irosind), în curând sătenii nu vor mai avea pășune viabilă; dacă, într-o universitate, cadrele didactice se vor sustrage sistematic de la a-și face datoria și vor neglija studenții, în timp, universitatea își va pierde prestigiul, atractivitatea, fondurile, riscând să dispară. Indivizii sunt tentați să afecteze distructiv bunul colectiv nu intenționat, ci după logica raportării la celălalt: în zadar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
timp, conținutul și forma lor, cerințele fiind redimensionate prin prestația sa. E. Hollander (1985) insistă asupra faptului că însuși grupul concede liderului latitudinea de a schimba și inova, acordându-i creditul de particularism, adică de a avea inițiativă personală, chiar sustrăgându-se, dacă e nevoie, de la înseși normele fundamentale ale grupului. Creditul este acordat însă numai după ce liderul și-a dovedit fidelitatea și eficiența, iar schimbările sunt acceptate cu condiția să fie în interesul colectiv, orice acțiuni ce contravin acestui interes
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a dovedit extrem de laborioasă. în timp ce se hotărîse să mai aștepte, cu intenția de a o publica întreagă, atunci cînd avea să fie terminată, scriitorul și-a dat seama că unele cărți ce nu erau încă gata de publicare îi fuseseră sustrase pentru a fi difuzate (un caz destul de frecvent în lumea antică); a vrut să denunțe furtul și să renunțe la publicare, dar, la insistențele prietenului său Aureliu, episcop al Cartaginei, s-a hotărît să revadă partea deja compusă și să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
profeseze credința catolică. în această situație grea, Augustin se apropie tot mai mult de Aureliu, episcopul Cartaginei, cu care era prieten de mult, o persoană energică, un bun conducător, care îl va susține și în bătăliile următoare. Augustin nu se sustrage de la discuțiile publice cu donatiștii, așa cum rezultă din numeroase scrisori ale sale; procedînd astfel, îi reînsuflețește pe catolici, care erau în minoritate, obținînd o răsturnare rapidă a situației. în urma accentuării continue a violențelor donatiștilor contra catolicilor, fundamentală a fost însă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și scrisoarea către Succensus - eliminîndu-se din ele, în plus, clauza ek dyo physeôn, „din două naturi” -, neocalcedonienii tind să recupereze întreaga producție a lui Chiril, inclusiv a treia epistolă către Nestorie cu cele 12 anatematisme, în încercarea de a o sustrage monofiziților. Neocalcedonienii se deosebesc net de calcedonieni pentru că acceptă formula pe care Chiril credea că a împrumutat-o de la Atanasie (în realitate, era a lui Apolinarie din Laodiceea; cf. vol. II, t. 1, pp. 84-85), și anume „o singură natură
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]