7,731 matches
-
secol, n-a brăzdat atît de adînc conștiința unui popor, nu a înrîurit mai vizibil cultura, cu mult mai mult decît a făcut-o pentru societate. Iar el care voia să pună suveranitatea impersonală a științei și a democrației în locul suveranității personale a religiei și a eroului nu a văzut mulțimea fără număr defilînd în fața catafalcului său, descoperindu-și capul în gînd în timp ce-i rostea numele și sacrificîndu-se pentru cultul său. Act excepțional, zeificarea lui Lenin a devenit apoi exemplele sînt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
private de viața publică, restrîngerea autorității mass-media în vederea înlesnirii unui spațiu al idealului și al conversației sociale. Pe scurt, ea face imposibilă orice exercitare magică și idolatră a puterii care îi dă înfățișarea omniscientă și omnipotentă în ochii maselor. Această suveranitate magică nu a luat niciodată o asemenea amploare, ea n-a dispus nicicînd de atîtea tehnici. Iată de ce, a opta pentru sau contra ei a devenit în secolul nostru un fapt la fel de grav ca și a opta pentru sau împotriva
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
1993), p.126 * Conferința membrilor Curții Permanente de Arbitraj de la Haga, în Studii de drept românesc, nr.2/1994, p.187. * Reflecții asupra unor texte din Constituția revizuită, în Revista de drept public, nr.2/2004, p.49 și urm. * Suveranitatea și aprofundarea integrării în Uniunea Europeană, în Roumanian Journal of European Affairs, nr.1/2002, p.82 și urm. * România și Constituția pentru Europa, Revista Română de Drept Comunitar nr.4/2007 p.29-40. * Personalitatea juridică a Comunităților Europene/Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sistematizării dreptului, sistematizare care constituie una dintre condițiile aplicării lui corecte, a obținerii eficienței lui sociale. Semnificația codificărilor produse în Europa, în secolul XIX, este evidențiată de cunoscutul comparatist de origine română, Léontin-Jean Constantinesco 28. "Este limpede arată acesta că suveranitatea populară ce se manifestă în statul național a căutat și a găsit dezvoltarea ei necesară în codurile naționale". Continuându-și ideea, autorul citat subliniază în mod nuanțat că, desigur, codificările marchează punctul de ruptură decisiv al unității juridice europene, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
practic, mecanismul de traducere în viață a angajamentelor internaționale ale statelor, în timp ce regulile dreptului internațional comandamentele sale de bază, apar în multe cazuri ca fiind concluzii teoretice desprinse din evoluțiile pe care le-a înregistrat dreptul intern (ex. proiectarea principiului suveranității naționale pe plan extern ca principiu al integrității teritoriale, neamestecului sau egalității suverane). Însăși apariția unui principiu de drept internațional al protecției drepturilor omului își găsește, în ultimă instanță, originea în dreptul intern, în declarațiile de drepturi care au premers documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
chiar fragmentarea dreptului internațional și apariția unor noi practici de interpretare. Ivar Alvik, Marius Emberland și Christoffer C.Eriksen opinează, de pildă, că dispersarea autorității ar destabiliza modelul centralizat stabilit de legitimitatea conceptualistă și de către dreptul internațional prin noțiunea de suveranitate internă. Ei se pronunță pentru reconsiderarea unor concepte și pentru luarea în considerare a ideii că anumite idealuri normative, democrația și constituționalismul, ar trebui să fie extinse dincolo de granițele statelor națiuni, așa cum acestea în mod tradițional au fost instituționalizate și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de la aceste principii în acordurile dintre ele, în crearea și formularea normelor dreptului internațional, în relațiile bilaterale sau locale"6. În al doilea rând, este vorba de norme care vizează drepturi ale tuturor statelor în domenii ce nu fac obiectul suveranității (libertatea mărilor, interzicerea pirateriei) și norme cu caracter umanitar, pe care ansamblul statelor le consideră indispensabile pentru a garanta respectarea drepturilor elementare la viață și demnitate umană (interzicerea genocidului și a sclavajului și, cu un conținut mai larg, legile și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
i-ar permite să-i dea o organizare instituțională desprinsă de state"9. De altfel, și într-un studiu relativ recent, profesorul John H. Jackson de la Georgetown University, cu toate că se pronunța pentru "rediscutarea" unor aspecte practice și implicații ale exercitării suveranității, constată că: "Întrucât suveranitatea este un concept fundamental pentru întemeierea logică a dreptului internațional tradițional, a renunța la el riscă să compromită dreptul internațional și anumite alte principii ale sistemului relațiilor internaționale. A face acest lucru ar însemna să sfidezi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-i dea o organizare instituțională desprinsă de state"9. De altfel, și într-un studiu relativ recent, profesorul John H. Jackson de la Georgetown University, cu toate că se pronunța pentru "rediscutarea" unor aspecte practice și implicații ale exercitării suveranității, constată că: "Întrucât suveranitatea este un concept fundamental pentru întemeierea logică a dreptului internațional tradițional, a renunța la el riscă să compromită dreptul internațional și anumite alte principii ale sistemului relațiilor internaționale. A face acest lucru ar însemna să sfidezi legitimitatea și forța morală
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dreptul mondial au apărut în S.U.A., opoziția cea mai puternică s-a manifestat tot acolo, din partea unor oameni politici, inclusiv candidații prezidențiali Patrick Buchanan și Ross Perot, care s-au opus cu vehemență încheierii unor acorduri internaționale care ar afecta suveranitatea națională a S.U.A. în asemenea domenii, cum ar fi mediul, comerțul și finanțele. 4. Rezultă, deci, că ideea internaționalizării dreptului constituțional sub forma impunerii unor coduri de conduită obligatorii vizând guvernarea politică a diverselor țări este iluzorie, pentru că toate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Curții din 15 iulie 1964, " Prin crearea unei comunități pe o durată nelimitată, având propriile sale instituții, propria sa personalitate, precum și propria sa capacitate de reprezentare pe plan internațional, și mai ales puteri reale provenind tocmai dintr-o limitare a suveranității țărilor membre sau din transferul de puteri de la țările membre către Comunitate, statele membre și-au limitat drepturile lor suverane și au creat astfel un <corp de legi care unește, atât statele membre, cât și cetățenii lor>". În decizia menționată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
menționat că acest proces este realizat de popoare și este numai consacrat de către state. Se poate spune, însă, că există un consens în legătură cu recunoașterea unora dintre valorile internaționale ca fiind fundamentale, esențiale pentru viabilitatea sistemului internațional însuși, cum ar fi suveranitatea, pacea, securitatea, dezvoltarea etc. Poate fi evidențiată o anumită dinamică a valorii pe plan internațional, având o puternică determinare social istorică și care cuprinde patru faze importante: a) emergența valorii, legată de dezvoltarea unor idei, concepte ca expresii ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
popoarelor albanez, turc, vlah, sârb, rom și bosniac. Alte state (Azerbaidjan, Bulgaria) au formulat declarații, în sensul că ratificarea și aplicarea prevederilor Convenției nu implică nici un drept de a se angaja în vreo activitate care să încalce integritatea teritorială și suveranitatea, sau securitatea internă și internațională a statului (Bulgaria adăugând a statului unitar). Belgia a comunicat că noțiunea de minoritate națională va fi definită de o conferință interministerială de politică externă. Olanda a declarat că acceptă Convenția cadru doar pentru partea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
secrete dintre Stalin și Hitler, urmate de invazia și ocuparea prin forță, începând cu 28 iunie 1940, a Basarabiei, Nordul Bucovinei și ținutului Herța, împotriva voinței populației din aceste teritorii românești, au reprezentat, în mod clar, o încălcare flagrantă a suveranității, integrității și independenței statale a României, o expresie directă și brutală a "dreptului forței" în relațiile internaționale. Nordul Bucovinei, străvechi teritoriu românesc, nu a făcut obiectul protocolului secret, dar a fost menționat în ultimatul sovietic din 26 iunie 1940. Anexarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca de altfel și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Ribbentrop-Molotov, au constituit o manifestare pregnantă a politicii imperiale de anexiune și dictat, o agresiune fățișă împotriva suveranității și intereselor naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor de conduită a statelor în relațiile internaționale, a obligațiilor asumate prin Pactul Briand-Kellog din 1928 și Convenția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cel mai înalt forum din URSS, "condamnă semnarea Protocolului adițional ... și a altor înțelegeri secrete cu Germania" și "recunoaște" că acestea sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei și valabilitate din momentul semnării lor, "venind în contradicție cu suveranitatea și independența unor state terțe". Totodată, Congresul deputaților poporului din URSS a apreciat că protocoalele secrete sovieto-germane "au fost folosite de Stalin și anturajul său pentru a da ultimatumuri și a exercita presiuni prin recurgerea la forță asupra altor state
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în prezent popoarele din URSS, vor asigura posibilitatea deplinei realizări a dreptului imprescriptibil la libertate și demnitate națională a românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herței. În acest cadru salutăm împlinirea în aceste zile a unui an de la proclamarea suveranității statale de către Parlamentul Republicii Moldova și ne exprimăm sprijinul față de eforturile deosebite care se fac pentru afirmarea reală a drepturilor inalienabile ale tuturor statelor care au suferit consecințe nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov. Chișinău, 28 iunie 1991 Notă: Textul Declarației a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1991, prin legile și hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1991 stema de stat, din 23 mai 1991; PORNIND de la Declarația suveranității Republicii Moldova, adoptată de Parlament, la 23 iunie 1990, și de faptul că populația Republicii Moldova, exercitând dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de stat ale URSS, la referendumul asupra menținerii URSS; ȚINÂND SEAMA de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
clauzele finale ale Tratatului Constituțional, apoi Declarațiile cu privire la dispozițiile Constituției (pe articole) și cu privire la protocoalele anexate acesteia. Tratatul Constituțional constituie un document normativ, dar și unul institutiv de organizare și funcționare a unui subiect de drept internațional, cu implicații asupra suveranității statelor participante; acest document politico-juridic sui generis se explică prin ceea ce reprezintă Uniunea Europeană și condițiile în care participă un stat la aceasta 4. Considerate la prima vedere, simple modalități care țineau doar de aspectele tehnico-procedurale vizând determinarea intrării în vigoare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe care se întemeiază Uniunea astfel cum au fost ele modificate sau completate, care cuprind prevederi ca cele evocate mai sus. Toate aceste reglementări se explică prin faptul că, în esență, are loc, în virtutea actelor Uniunii Europene, un transfer de suveranitate, dreptul comunitar având prioritate față de dreptul intern și aplicându-se direct persoanelor fizice și juridice, iar judecătorul și orice instituție din România vor aplica regula de drept comunitar și nu legea română, în caz de concurs de reglementări nearmonizate. Asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
concurs de reglementări nearmonizate. Asemenea competențe arătate mai sus se află înscrise însă și în Constituția României. În art. 1 alin. (1) și (5), se prevede că România este stat suveran și independent; respectarea Constituției, a supremației ei este obligatorie; suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și nici un grup nu poate exercita suveranitatea în nume propriu (art. 2); Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; Președintele reprezintă statul român
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
art. 1 alin. (1) și (5), se prevede că România este stat suveran și independent; respectarea Constituției, a supremației ei este obligatorie; suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și nici un grup nu poate exercita suveranitatea în nume propriu (art. 2); Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale (art. 80); justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii sunt independenți și se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se bucură de protecția statului (art. 17); demnitățile-publice pot fi ocupate de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară (art. 16 alin. 3) etc. O parte dintre prevederile comunitare evocate mai sus au implicații directe asupra atributului de suveranitate și independență al statului român și reduc din competența (jurisdicția) care le-a fost atribuită autorităților române prin Constituție. Integrarea europeană presupune o nouă viziune asupra suveranității de stat și reclamă punerea de acord a ideii de suveranitate de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parte dintre prevederile comunitare evocate mai sus au implicații directe asupra atributului de suveranitate și independență al statului român și reduc din competența (jurisdicția) care le-a fost atribuită autorităților române prin Constituție. Integrarea europeană presupune o nouă viziune asupra suveranității de stat și reclamă punerea de acord a ideii de suveranitate de stat cu cea de obligativitate a actelor comunitare 21. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, în deciziile sale, că ordinea juridică comunitară are prioritate în integralitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atributului de suveranitate și independență al statului român și reduc din competența (jurisdicția) care le-a fost atribuită autorităților române prin Constituție. Integrarea europeană presupune o nouă viziune asupra suveranității de stat și reclamă punerea de acord a ideii de suveranitate de stat cu cea de obligativitate a actelor comunitare 21. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, în deciziile sale, că ordinea juridică comunitară are prioritate în integralitatea sa asupra ordinilor juridice naționale, că normele comunitare trec înaintea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]