30,883 matches
-
cădere, unul se strivi de pod și trei fură ciuruiți de gloanțele santinelelor. Ghiță Todireanu scăpă doar cu hainele sfâșiate și mici zgârieturi și vânătăi pe față, brațe, umeri și mâini, cum se rostogolise pe povârniș strivind pietrișul și se tăiase în cioburile și gardul de sârmă ghimpată împrejmuind fâneața de sub taluzul căii ferate. Miluță putea s-o pățească cel mai rău. Să-și piardă echilibrul, cum s-aplecase cu sângele-n cap și golul negru, huruitor, de dedesubt, despicat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fost terminată și luată în primire de județ în ziua de 28 aprilie 1884. În buget erau deja prevăzute sumele necesare pentru un cantonist și un factor, care urmau să o întrețină. Obiectele necesare întreținerii liniei telegrafice (ciocan, clește de tăiat, ferestrău, sapă, topor, șurubelniță, daltă, cheie de noduri, sfredel mic și mare, cutie de unelte etc) se procurau de către Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, dar din fondurile județului. Linia fiind terminată, Direcția Generală a numit începând cu data de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din obiectele necesare au fost procurate de către Direcția Generală, o masă de stejar a fost luată de la primăria Fălticeni, iar la cererea dirigintelui, Comitetul permanent a mai procurat și trimis : un “ceasornic” de perete, o lampă, două perechi foarfeci pentru tăiat chitanțe și două călimări. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni și Oficiul Broșteni s-au realizat și au funcționat cu cheltuiala județului, în baza unui regulament din 31 ianuarie 1875: “Pentru înființarea de linii și deschiderea de birouri telegrafice de către autoritățile județene și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru ștefan ștefane, Măria Ta, Te rog, nu te supăra, Că venim la tine, azi, Ca la cel mai cel viteaz, Noi, cei goi în gând și faptă Ce luptăm pe glia stearpă, Că rămas-am fără domn și ne taie ca pe-un pom. Ca pe pomul cel uscat, C-au luat și le-am tot dat, Au luat tot ce-am avut și-ncă nu le stă în gât și mai vor și tot mai vor. și românii mor
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
8 (trebuiau să fie 9) capete de lumânări și prenumele celor de la care au fost luate și m-a învățat să le aprind la miezul nopții și să mă rog la ei să ne dezlege. Pentru ca să fie nouă lumânări, am tăiat una în trei și l-am pomenit pe tata, care murise între timp. și m-am rugat în felul meu până au ars toate lumânările. Vreau să vă spun că ultima care s-a stins a fost a lui tata
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
se completează coloanele 2 și 3; - pe măsura încasărilor, zilnic, se completează coloana 4; în cazul în care se fac plăți parțiale în cursul lunii, sumele respective se vor cumula și se trece suma totală încasată în cursul lunii. Se taie o singură chitanță pentru luna curentă și restanțe. 4.”Evidența analitică (pe furnizori etc.) și cea sintetică a obligațiilor asociației către furnizori și prestatori de servicii și urmărirea furnizorilor neachitați -COD 14-6-24 (document cumulativ) <footnote A se vedea ANEXA nr.
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
am urcat pe un deal, destul de departe de livada propriu-zisă. - Vezi acest salcâm, Ana? Aici mă refugiam în adolescență, în special vara. Mă așezam pe iarbă, cu privirea agățată de cer. Era liniște, doar păsările își făceau simțită prezența uneori, tăind aerul. Închideam ochii și ascultam... liniștea. Respiram aerul proaspăt, mâinile mele atingeau iarba într-o mișcare abia sesizabilă. Și iar îmi agățam ochii de cer. Mă întrebam adeseori cum e să fii îndrăgostit. Îți simți inima bătând nebunește, un gol
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
face) cei mai buni cozonaci din lume. Nu neapărat pentru că e mama, dar sunt convinsă că și la asta trebuie să ai acel „ceva” secret, care să le desăvârșească gustul. Așteptam întotdeauna cu nerăbdare prima zi de sărbătoare, atunci când mama tăia pentru fiecare, feliile generoase. Recunosc, eu obișnuiam să mai ciupesc pe ascuns, în ajun, din cel mai mic, gândind că nu se va observa. Evident că vedea, dar nu mă certa niciodată, însă nu scăpa ocazia ca în toiul mesei
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Câteva cratere în asfalt îi enervează, pe bună pe dreptate, pe șoferii grăbiți, iar ție îți zgârie retina. Ești gata să scapi câteva cuvinte grele, dar dintr-o dată, un prichindel cu un rucsac mai mare decât el în spate, îți taie calea. Are obrajii roșii și un zâmbet ștrengar. Îi zâmbești și tu. Ajungi la birou, unde te așteaptă dosare, proiecte, termene. Telefonul sună în draci, șeful pare s-o fi luat razna, colegul din fața ta se lamentează despre o promovare
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mirific, o țară a promisiunilor 31. Îmi plăcea să rămân suveran peste Somnoroasa" (Râsul tăcut) În Cel mai tare tensiune crește dramatic: Și viața mea va fi toropită de somn, și așa de asemenea morții, încât, dacă mi s-ar tăia brațul din rădăcină, n-ar curge nici un dram de sânge. Dar, după cum remarca Ștefan Augustin Doinaș 32, Emil Botta dezlănțuie energiile verbale fără a le mai putea controla, la un moment dat. Somnul, spleen-ul, pe cât de inofensive păreau, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pentru a deveni un altul), dacă vrem să accedem la o atitudine spirituală veritabilă: sentimentul de a fi curajos și capacitatea de a înfrunta răul în consecință. Reprezentarea tradițională a forței cosmice despre care vorbim sugerează că trebuie să ne "tăiem" capul dacă vrem să învingem iluzia. Este o luptă extremă, dar numai asta duce la victorie. Este vorba, bineînțeles, de victoria decapitatului, a deposedatului, a învinsului fără replică, victoria actorului care renunță la spectacol pentru a evolua în fața propriilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
bătrânii satului. Ordonanța Petrache B....ă Petrache se trezea de dimineață, mulgea vacile, făcea curat în șură, ducea vitele până la Călina în mijlocul pădurii. Le dădea la apă în Călina, căci așa se numește acel râuleț de la marginea pădurii acum. Le tăia vâsc cu securea, iar după ce mâncau bine vitele le aducea acasă, le băga în grajd, apoi mânca și el. Se schimba în haine de sărbătoare, după care pleca și el la joc, unde era așteptat de fete ca să le joace
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pădurarul, ucigașii au și sărit, lovindu-l pe la spate în moalele capului, apoi i-au luat pușca și baltagul și l-au lovit cu ele. Și cum nu ar fi fost de ajuns, cu cuțitul lui de vânătoare i-au tăiat limba. Pe la opt seara, un tânăr din sat pe nume Dumitru Cristescu, îl strigă pe Sava, fratele lui Ciolac. Că și Sava era pădurar. Și-i spune că, trecând pe drum aproape de fântână, a văzut un om căzut în drum
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fratele mai mare a lui Ghiță, i-au și pus gând rău lui Toader. L-au pândit până într-o zi, când Toader se afla la ogor și dormea în car. Ucigașii s-au năpustit cu topoarele și i-au tăiat capul lui Toader, care era tânăr, voinic și frumos. Nu mică le-a fost spaima ucigașilor când l-au văzut pe Toader zvârcolindu-se și ridicându-se din car luându-se după ucigași, așa fără cap. Criminalii au fugit și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la lumina lunii au putut vedea tot. Tudose a ieșit să vadă ce se întâmplă căci a fost strigat să iasă afară. Iar cum a apărut în curte a și fost înhățat de huligani și culcat la pământ, i-au tăiat beregata cu un răzuș, lăsându-l mort în ogradă. Lui Ion Burdun i-au cerut banii de pe boi, iar lui Pleșu, banii de la prăvălie. Oamenii satului au fugit care cum au putut în liziera pădurii. Zorii zilei au găsit două
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Leonora trăiește și astăzi din cerșit. Nu a fost măritată, dar a făcut două fete, Viorica și pe Iliana, crăcănată gata, cu picioarele ca jugul boilor. A venit colectivul, Chimircan a ajuns mare brigadier la C.A.P., el ponta, el tăia, el spânzura. Și cum fiecare își dorea o văcuță lângă căsuță, tot așa și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
om voinic, avea la vreun metru cincizecișicinci și slab și rău, nevoie mare, răcnea cât îl ținea gura. Oi, Arghi! Nu mă lăsa, mă omoară copiii ... Nu mă lăsa! Nu mă lăsa, Arghi! D′apoi oi, Bădi, vrei să mă taie pe mine pentru tine? Vezi dacă nu ai treabă cum îți faci singur? Mai bine stai acasă, răcnind cât îl ținea gura. Mai la marginea tarlalei era și fiul său cu Rarița, nevastă-sa. Chimircan striga la Ion al lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
agude avea, tot atâți copii erau în el și era o gălăgie de nedescris. Butnaru striga: nu rupeți crengile că nu vă mai las. Și cu drept nici o creangă nu se rupea. Nu-mi amintesc din ce cauză a fost tăiat agudul, dar a fost tăiat. Când era de cules strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii care mâncau agudele acum îl ajutau la cules, iar la plecare le dădea și câțiva struguri acasă. Ilinca era tânără, frumoasă și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
erau în el și era o gălăgie de nedescris. Butnaru striga: nu rupeți crengile că nu vă mai las. Și cu drept nici o creangă nu se rupea. Nu-mi amintesc din ce cauză a fost tăiat agudul, dar a fost tăiat. Când era de cules strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii care mâncau agudele acum îl ajutau la cules, iar la plecare le dădea și câțiva struguri acasă. Ilinca era tânără, frumoasă și drept dovadă s-a dat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Butnaru, și-au luat fiecare hainele pe ei și opincile, căciuli și mănuși și au plecat după vecinul lor, Butnaru. Și l-au găsit aproape mort, dar nu înghețat, nemaiputând să meargă că era amorțit. Tonu și cu Iancu au tăiat doi drugi din lemn, că era pădure, cu barda lui Butnaru, au jupuit scoarță de tei și au făcut repede o targă și l-au adus acasă pe doi drugi. L-au băgat imediat cu picioarele în apă rece de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
beciul, că veneau sărbătorile și, ca să fie treaba bună, i-a cerut reclamantului să-i aducă trei găini, că doar el nu-i dator să-l aresteze pe Lucache, mai ales că nu a fost prins. Și găinile le-a tăiat și le-a mâncat Lucache cât a văruit beciul. Apoi i-a dat drumul. Cociocoaia l-a anunțat pe boierul P.P. Carp, că doar era servitoare la el și Lucache era nepotul ei de la sora Agripina. Din ordinul boierului Lucache
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ochilor a început să se estompeze. Anica, marea dragoste a lui din tinerețe și până la bătrânețe, a trecut la cele veșnice înaintea lui. Astfel, rămas singur, s-a consumat și mai mult. Într-o bună zi, s-a apucat de tăiat lemne, era frigul iernii, a făcut focul, a făcut cald în casă, a încălzit apă, s a spălat, și-a ras barba și și-a chemat vecinul spunându-i că se simte slab. La puțină vreme vecinul i a spus
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în două formând un teu perfect. Apucând la dreapta, spre nord, pe lângă grădina lui Ciocardel, despărțind satul de pădure, cealaltă ramificație o șterge spre sud, luând-o la stânga pe lângă grădina Băranilor, despărțind definitiv satul de pădurea unui evreu. Acesta a tăiat pădurea când a aflat că va fi război și a vândut lemnul, apoi a vândut și pământul, după care ... dus a fost. Cu o parte din pământ, în zona respectivă, au fost împroprietăriți cei care au luptat pe front. Așa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
zi-i, spune, nu mă ține așa, am și eu treabă. Și după asta, părinte, am încălecat pe el și l-am întors cu fața în sus și i-am luat cuțitul lui de vânătoare de la brâu și i-am tăiat limba, să nu poată vorbi, părinte. Pușca, porthartul, cuțitul, pumnalul și baltagul, că avea și baltag. Le-am dat pe toate în fântâna de la canton, apoi ne-am despărțit. Vărul meu a plecat în sat în Tansa, iar eu am
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]