3,383 matches
-
nu i-ar fi Împiedicat. Juma ar fi mers mai departe. N-ar fi trebuit să le spui nimic. Încearcă să ții minte asta pe viitor. SĂ nu mai spui nimănui nimic niciodată. SĂ nu mai spui nimănui nimic niciodată.“ Taică-său Îl așteptă să-i ajungă din urmă, după care Îi spuse foarte Încet: — Aici s-a oprit să se odihnească. Nu mai merge În ritmul În care a mers pînĂ acum. De-acum putem da peste el În orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
el În orice clipă. — La dracu’ cu pe vînĂtoarea de elefanți, spuse David foarte Încet. — Ce-ai zis? — Pișa-m-aș pe vînĂtoarea de elefanți, spuse David În șoaptă. — Ai grijă să nu ne dai dracu’ pe noi, Îi spuse taică-său privindu-l cu ochi goi, lipsiți de expresie. „Ce-i al lui, i-al lui“, se gîndi David. „Prost nu e. De-acum s-a prins de toată treaba și n-o să mai aibă niciodată Încredere În mine. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ar fi o glumă bună. Le-ar fi plăcut să se Întîmple așa. Ai dracu’ ucigași de prieteni. Ajunseseră la liziera pădurii și elefantul era aproape, undeva În față. David Îi simțea mirosul și cu toții Îl auzeau rupînd crengile copacilor. Taică-său Îi puse o mînĂ pe umăr, ca să-l facă să se dea mai În spate și să aștepte acolo, apoi scoase dintr-un săculeț pe care-l avea În buzunar un pumn de cenușă pe care o aruncă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să se dea mai În spate și să aștepte acolo, apoi scoase dintr-un săculeț pe care-l avea În buzunar un pumn de cenușă pe care o aruncă În sus. Cenușa fu adusă către ei În cădere și atunci taică-său Îi făcu un semn lui Juma și se aplecă să-l urmeze În desiș. David le vedea spinările și fundurile apărÎnd și dispărÎnd În desiș. Nu Îi auzea. David rămĂsese pe loc, ascultînd zgomotele pe care le făcea elefantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-i văzuse colții Ăia minunați. Apoi, În timp ce stătea acolo, se lăsĂ tăcerea și mirosul elefantului dispăru. După care se auzi un fel de guițat ascuțit și o izbitură, apoi carabina de 303, după care, de două ori, 450-ul lui taică-său; apoi izbiturile și trosnetele se Îndepărtară Încet, iar el se duse-n desiș, unde-l găsi pe Juma tremurînd, cu sîngele curgîndu-i pe toată fața. Taică-său era furios și se albise la față. — S-a repezit la Juma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
izbitură, apoi carabina de 303, după care, de două ori, 450-ul lui taică-său; apoi izbiturile și trosnetele se Îndepărtară Încet, iar el se duse-n desiș, unde-l găsi pe Juma tremurînd, cu sîngele curgîndu-i pe toată fața. Taică-său era furios și se albise la față. — S-a repezit la Juma și l-a trîntit la pămÎnt, Îi spuse taică-său. Juma l-a nimerit În cap. Și tu unde ai tras? Unde-am nimerit, la dracu’. SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
iar el se duse-n desiș, unde-l găsi pe Juma tremurînd, cu sîngele curgîndu-i pe toată fața. Taică-său era furios și se albise la față. — S-a repezit la Juma și l-a trîntit la pămÎnt, Îi spuse taică-său. Juma l-a nimerit În cap. Și tu unde ai tras? Unde-am nimerit, la dracu’. SĂ ne luăm după dîra de sînge. Era mult sînge. DÎra de pe copaci, frunze și viță strălucea la Înălțimea capului lui David, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
după dîra de sînge. Era mult sînge. DÎra de pe copaci, frunze și viță strălucea la Înălțimea capului lui David, și mai era una, mult mai joasă și Întunecată, care puțea din cauza măruntaielor din stomac. — În plămÎn și-n stomac, spuse taică-său. Îl găsim prăbușit sau prins pe undeva; la dracu’, măcar așa sper. Îl găsiră Împotmolit, cuprins de o suferință și o disperare așa de mari, că nu se mai putea mișca. CĂlcase-n picioare desișul din care se hrănise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îl găsiră Împotmolit, cuprins de o suferință și o disperare așa de mari, că nu se mai putea mișca. CĂlcase-n picioare desișul din care se hrănise, după care tăiase un fel de cărare printre copaci, iar David și cu taică-său urmăriseră stropii mari de sînge. Apoi elefantul se băgase În desiș și David Îl văzuse, gri și imens, sprijinit de trunchiul unui copac. De unde stătea, David Îi vedea doar sternul, și atunci taică-său o luă Înainte, iar David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
printre copaci, iar David și cu taică-său urmăriseră stropii mari de sînge. Apoi elefantul se băgase În desiș și David Îl văzuse, gri și imens, sprijinit de trunchiul unui copac. De unde stătea, David Îi vedea doar sternul, și atunci taică-său o luă Înainte, iar David Îl urmă și se apropiară de elefant dintr-o parte, ca și cum ar fi fost o corabie mare, și David văzu sîngele care Îi curgea pe o parte; atunci taică-său Își ridică pușca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vedea doar sternul, și atunci taică-său o luă Înainte, iar David Îl urmă și se apropiară de elefant dintr-o parte, ca și cum ar fi fost o corabie mare, și David văzu sîngele care Îi curgea pe o parte; atunci taică-său Își ridică pușca și trase - elefantul Își Întoarse capul, mișcîndu-și greoi, Încet, colții uriași, și Îi privi; cînd taică-său trase și cartușul din țeava cealaltă, elefantul se legănĂ, ca un copac tăiat, și, cu o izbitură, se prăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o parte, ca și cum ar fi fost o corabie mare, și David văzu sîngele care Îi curgea pe o parte; atunci taică-său Își ridică pușca și trase - elefantul Își Întoarse capul, mișcîndu-și greoi, Încet, colții uriași, și Îi privi; cînd taică-său trase și cartușul din țeava cealaltă, elefantul se legănĂ, ca un copac tăiat, și, cu o izbitură, se prăbuși către ei. Însă nu era mort. Se oprise și acum era la pămÎnt, cu umărul rupt. Nu se mișca, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Nu se mișca, dar, așa cum Îl privea pe David, privirea Îi era cu siguranță vie. Avea niște gene foarte lungi și privirea sa era cel mai viu lucru pe care-l văzuse David vreodată. — Împușcă-l În ureche, Îi spuse taică-său. Hai, trage. — Împușcă-l tu. Atunci apăru Juma, șchiopătÎnd și sîngerîndt, cu pielea de pe frunte atîrnîndu-i deasupra ochiului stîng, cu osul nasului la vedere și o ureche smulsă, Îi luă carabina lui David fărĂ să scoată o vorbă, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să-i fie de folos vreodată. Acum toată demnitatea maiestuoasă și toată frumusețea dispăruseră din elefantul care nu mai era decît un maldăr mare și plin de riduri. — Ei bine, Davey, datorită ție am pus mîna pe el, Îi spuse taică-său. Acum ar fi mai bine să facem un foc, ca să-l reparăm pe Juma. Hai, băi, Humpty Dumpty plin de sînge, vino-ncoa’. Colții poa’ să mai aștepte, nu pleacă nicăieri. Ținînd În mînĂ coada lipsită de păr a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Juma. Hai, băi, Humpty Dumpty plin de sînge, vino-ncoa’. Colții poa’ să mai aștepte, nu pleacă nicăieri. Ținînd În mînĂ coada lipsită de păr a elefantului, Juma veni rînjind către tatăl lui David. FĂcură o glumă porcoasă, după care taică-său Începu să vorbească repezit În swahili. CÎt de departe-i apa? CÎt e de mers pînĂ să dăm de niște oameni care să ne ajute să cărĂm colții? Cum Îți e, futangiu de porci și bun de nimic ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
CÎt de departe-i apa? CÎt e de mers pînĂ să dăm de niște oameni care să ne ajute să cărĂm colții? Cum Îți e, futangiu de porci și bun de nimic ce ești? Ai ceva rupt? Primind răspunsurile dorite, taică-său spuse: — Noi doi ne Întoarcem după rucsacuri. PÎnă atunci Juma, adună lemne și face focul. Am trusa medicală În rucsac. Trebuie să ajungem la ele pînĂ nu se face Întuneric. N-o să i se infecteze rănile. Nu-s ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
la foc, David se uita la Juma, cum ședea acolo cu fața cusută și coastele rupte, și se-ntreba dacă elefantul Îl recunoscuse atunci cînd Încercase să-l omoare. Așa spera să fi fost. Elefantul devenise eroul său, așa cum fusese taică-său pentru mult timp, și se gîndi: „Nu-l mai credeam În stare de asta, așa obosit și bătrîn cum era. Cu siguranță că l-ar fi omorît pe Juma. Dar la mine nu se uita ca și cum ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și el curățĂ o bucățică cu unghia, ca pe o ștampilă cerată, și și-o băgĂ În buzunarul de la cămașă. Ăsta fu singurul lucru cu care se alese de la elefant, În afară de conștiința singurătĂții. În seara aia, după operațiunile de măcelărire, taică-său veni lîngă foc și Încercă să vorbească cu el: — Davey, să știi că era un ucigaș. Juma spune că nimeni nu mai știe cîți oameni a omorît. — PĂi și ei au Încercat să-l omoare, nu? — Normal, la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să-l fi ucis și pe Juma. Cred că deja mergi prea departe. Știi bine că Juma e prietenul tău. — Nu mai e. — Nu-i nevoie să-i spui și lui asta. — Știe deja. Cred că-l judeci greșit, spuse taică-său și Încheiară discuția. Și apoi, cînd, după toate cele Întîmplate, ajunseseră Înapoi În siguranță, cu colți cu tot, și aceștia erau proptiți, cu vîrfurile atingîndu-se Între ele, de zidul colibei din nămol și crengifiind atît de mari și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu colți cu tot, și aceștia erau proptiți, cu vîrfurile atingîndu-se Între ele, de zidul colibei din nămol și crengifiind atît de mari și de groși Încît oamenilor nu le venea să creadă nici cînd Îi atingeau, și nimeni, nici măcar taică-său, nu putea ajunge la locul În care colții se curbau Înspre vîrfuri, cînd el, Juma și cu taică-său se Întorseseră ca niște eroi, iar Kiboera cîinele unui erou, și eroi erau și bărbații care căraseră colții, eroi cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
crengifiind atît de mari și de groși Încît oamenilor nu le venea să creadă nici cînd Îi atingeau, și nimeni, nici măcar taică-său, nu putea ajunge la locul În care colții se curbau Înspre vîrfuri, cînd el, Juma și cu taică-său se Întorseseră ca niște eroi, iar Kiboera cîinele unui erou, și eroi erau și bărbații care căraseră colții, eroi cam băuți deja și gata să bea mai mult, atunci Îi spusese taică-său: — Davey, vrei să ne ÎmpăcĂm? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Înspre vîrfuri, cînd el, Juma și cu taică-său se Întorseseră ca niște eroi, iar Kiboera cîinele unui erou, și eroi erau și bărbații care căraseră colții, eroi cam băuți deja și gata să bea mai mult, atunci Îi spusese taică-său: — Davey, vrei să ne ÎmpăcĂm? — Da, bine, spuse David, pentru că știa că de aici avea să Înceapă povestea cu a nu mai spune nimănui nimic. — Îmi pare atît de bine. Așa e mult mai simplu și mai bine. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu trenul reprezintă primele patru capitole ale unui roman lardnerian, rămas fărĂ titlu și neterminat. Aceste fragmente pot fi citite ca o povestire În spiritul celor ca Cincizeci de bătrîne sau Campionul. Un drum cu trenul CÎnd m-a atins taică-meu, m-am trezit. Stătea În picioare lîngă pat, În Întuneric. Am simțit cînd a pus mîna pe mine, și-n capul meu eram treaz de-a binelea, vedeam și simțeam lucruri, dar restul corpului era adormit. — Jimmy, spuse, te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
scaun, spuse tata. Pune-ți și șosetele și pe urmă Încalță-te. După care ieși din cameră. Mi-era frig și era dificil să mă Îmbrac. Nu purtasem șosete și pantofi toată vara, așa că acum Îmi dădeau o senzație neplăcută. Taică-meu se Întoarse-n cameră și se așeză pe pat: — Te strîng pantofii? — Nu, mă ciupesc. — Ei, dacă nu curge, pică - Împinge picioru’ și Încalță-te. — Asta fac. — O să luăm alți pantofi. Nu-i o chestie de principiu, e doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
voiam s-o țin minte și să-mi iau rămas-bun. În colț era mașina de gătit, ruginită, și capacul boilerului era rupt pe jumătate. Deasupra aragazului, agățat de marginea unui raft, era un ștergător de vase cu mîner de lemn. Taică-meu a aruncat odată cu el după un liliac. După aia l-a lăsat acolo, ca să-și aducă aminte să cumpere altul, și cred că pînĂ la urmă l-a lăsat doar ca să-i aducă aminte de liliac. Am prins liliacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]