2,004 matches
-
tău”, zicea. „I-auzi cum trag apa după ce s-au golit, cum să-ți meargă bine?” - Da’ și el căca în capul ălora de jos... - Da, da’ la el nu se punea... - Da, când venea mai abțiguit... Nu-i așa, tanti Tinco? Când venea mai afumat, nu mai nimerea blocul, se ducea pe la toate scările, urca, cobora, încerca să descuie, „Cum paștele și dumnevranghela mă-sii să ții minte? Ușile-s la fel, soneriile la fel, liftul la fel...”. Se ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu otravă granule, lângă rafturi, poate vreo cincizeci de metri mai departe, a fost casa Nadiei, una dintre ultimele case vagon, cu balcoane de lemn, cu o curte de unde dimineața țâșnea o puzderie de copii zdrențăroși. Întotdeauna o vedeam pe tanti Clara, era în prag sau mă chema de la geam și-mi dădea biscuiți și alviță și prăjitură cu nuci și scorțișoară. Îmi aranja cămașa și-mi netezea părul cu apă. - Ia spune, ce faci tu? - Bine, tanti Clara, înghițeam eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o vedeam pe tanti Clara, era în prag sau mă chema de la geam și-mi dădea biscuiți și alviță și prăjitură cu nuci și scorțișoară. Îmi aranja cămașa și-mi netezea părul cu apă. - Ia spune, ce faci tu? - Bine, tanti Clara, înghițeam eu hulpav din bunătăți. - Al cui ești tu? - A lu’ Negru, de dincolo de pod... Mă cheamă Ștefan... - Ștefan... Semeni cu Roland al meu când era mic, ai și semnul din frunte, alunița aceea și sprâncenele unite și nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și guler alb, sprijinit de-un scaun, dar nu știu dacă semănăm, pentru că eu n-am poze și nici oglindă mare. Iar oglinda mică e la mama în geantă și n-am voie să umblu acolo. - Și unde-i Roland, tanti Clara? L-a luat în armată? - A plecat... A vrut el să plece, acum e departe, nu înțelegi tu... Îți plac cărțile? - Nu știu... alea de la școală nu prea, n-au desene, îs mâzgălite... Și trebuie să le ducem înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
șorț deasupra, să nu-l prindă și să nu-l împuște sau să nu-l ia taică-său înapoi, într-o casă veche, și se temea de vrăjitoare. Avea un prieten, Jim. Jim era negru... Cum adică să fie negru? - Tanti Clara, am întrebat-o, de ce e Jim negru? S-a uns cu ceva? - Nu, măi copile, unii oameni sunt negri, alții galbeni, cu ochii alungiți... N-am zis nimic, dar n-am crezut, asta-i ca Moș Gerilă. Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ca un porc cu păr mai lung care-a înghițit o tigaie și face „Ham-ham, ham-ham, vreau osssul”, scuturi de-un picior păpușa portocalie, deschide ochii încrucișați, „Tatata, te iubesc. Tatata, te iubesc”. Ei, dacă aș aduce-o aici pe tanti Niculina și i-aș da două șnapsuri, dacă i-aș pupa mâna și dac-aș ruga-o frumos, hai, tanti, cum ziceai că i-ai pizduit și-ai aruncat cu noroi la colectivizare?, ei, ar recita înjurăturile, ar scanda ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
un picior păpușa portocalie, deschide ochii încrucișați, „Tatata, te iubesc. Tatata, te iubesc”. Ei, dacă aș aduce-o aici pe tanti Niculina și i-aș da două șnapsuri, dacă i-aș pupa mâna și dac-aș ruga-o frumos, hai, tanti, cum ziceai că i-ai pizduit și-ai aruncat cu noroi la colectivizare?, ei, ar recita înjurăturile, ar scanda ca-n latină, cu trăire. „Ce grebla coraslei lor de fătați prin bălării să fi făcut, măi băiete? Ce luna, asfințitu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu un cap chel privind spre viitorul plin de steluțe UE. - L-am atins la meclă... - Ia de-aici... Ha-ha, drept în bot! - Pareu că-i ating urechea? Cotoarele zboară și se strivesc de panou. - Bă, iaca-o și pe tanti... Râzi, ai? O nimeresc drept între ochi... E, ce mai ziceți? Când apare concurența-n albastru, încep să se fluiere unii pe alții ca suporterii adverși înainte de meci și să bată tarabana în sticle de plastic. - Hoților! Cât mai vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ori vă zic vouă" strigătul lui Moise în pustie. Patima avea gust, avea miros, patima avea cântec și descântec, formă, culoare, patima putea fi dusă de mână: Și nu mă duci, Doamne, în ispită precum în... magazia din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
formă, culoare, patima putea fi dusă de mână: Și nu mă duci, Doamne, în ispită precum în... magazia din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului de cireș: floare, frunză, fruct într-o cutie de pișcoturi sub grindă. Visul îi dilata nările de mistreț tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului de cireș: floare, frunză, fruct într-o cutie de pișcoturi sub grindă. Visul îi dilata nările de mistreț tânăr, fetele din revistă miroseau a cerneală de calitate. Trecea cu buzele umede peste fiecare coala A4, dâră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ce le trebuie și să nu râdă satul de ele." Tată-său a întors pe toate părțile un hectar de pământ, trei loturi a câte 30 de ari în sărătura Murgenilor; de pe acel pământ sterp s-au hrănit toți cinci. Tanti Varvara avea mașină de cusut "Singer", nu se pricepea la croitorie, cosea după tipar: un pantalon 30 de lei, o fustă dreaptă 20, un halat 20, o sacoșă 5 lei; reușea să pună ban peste ban, 7-800 pe lună, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
plâns de milă; una este să exiști auster și alta este să-ți însușești austeritatea cu smerenie, ca pe un dar de la Dumnezeu. Un așternut curat peste o saltea plină cu paie; trei fete de-a latul patului, la margine, tanti Varvara. O laiță cât o bancă într-o sală de așteptare; în cerdac, moș Grigore se odihnea direct sub stele. Venea târziu de la colectiv și nu voia să-și trezească fetele. Lasă-le să crească, femeie, nu vezi că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
după cazane. Dimineața soarele se strecura printre frunze pe obrajii plini de rouă: un sărut pe obrazul stâng, mama, un sărut pe obrazul drept, Genia. Mama îmbrățișa ca o icoană și avea buzele proaspete, câmpie în luna aprilie sărutul ei. Tanti Didina avea maxilarul ca o menghină și mâinile strângeau în jurul inimii. M-a lăsat tat-tu să fac crupe, deschide magazia și dă-mi o căldare să pun sub râșniță. Maică-sa era internată în spitalul Fundeni, iar nenea Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
șaptea, ceilalți doi frați erau dați în grija bunicilor, mama grav bolnavă, tata la lucru până seara târziu. Petru avea grijă de casă. În acea zi, nu a făcut ultimele două ore, au venit de la sanipid să stropească de purici. Tanti Didina, în șopron, se mișca din toată carnea, era greu să dai la coarbă, râșnița era strânsă la mic: crupe pentru puișori, pentru rățuște, pentru sarmale. Hai mă, am zis să aduci o căldare! curg grăunțele pe jos și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
peste 10 zile, mama mea nu o sa moară, vine. Știu eu ce făceați acolo. Nu sunt prost, știu. În casa lu mama nu te las să intri. Ce tot vorbești acolo, drace?! Ai tras cu ochiul, pervers mic! Dacă află tanti Eugenia, te omor. Auzi? Te omor. Tat-tu e un curvar, a futut jumătate de sat, a futut toată comuna, m-a pus cu curu-n paie nesimțitul, cu forța m-a pus. Ia vino la mine, hai apropie-te, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
omor. Tat-tu e un curvar, a futut jumătate de sat, a futut toată comuna, m-a pus cu curu-n paie nesimțitul, cu forța m-a pus. Ia vino la mine, hai apropie-te, nu mănânc oameni. Să-ți vadă tanti cucoșelul, stai în pizda mă-ti că nu te omor. Ia-te-te ce avem noi aici, să-l pupe tanti, ești pulos ca ta-tu. Hai, lasă smiorcăiala, dă mâna încoace, bagă-mi-o la pizdă, las-o acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nesimțitul, cu forța m-a pus. Ia vino la mine, hai apropie-te, nu mănânc oameni. Să-ți vadă tanti cucoșelul, stai în pizda mă-ti că nu te omor. Ia-te-te ce avem noi aici, să-l pupe tanti, ești pulos ca ta-tu. Hai, lasă smiorcăiala, dă mâna încoace, bagă-mi-o la pizdă, las-o acolo că nu te mușcă, așa, așa, așa... Dacă mai plângi, ți-o pun pe bot. Auzi, ți-o pun pe bot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fleșcăit, mama ei de scobitoare, am pierdut timpul degeaba cu tine, pleacă în pizda mă-ti de lângă mine. Pleacă am spus! Râuri de salivă și de putoare pe valea Sărății, lipicioasă și putredă piele de broască acoperea cerul. Dacă află tanti Eugenia, te fac de râs la tot satul, auzi fătălăule, la tot satul. În acea dimineață, soarele l-a sărutat cald pe buze: Mamă?! 21. În '87, trimestrul doi, făceau practică în atelierele din Petru Poni. Clasa a X-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de cafea. Iarba are miros de primăvară. Femeia are miros de dragoste. Mama miroase a lapte. Tata miroase a șantier. Fetița, miros de păpușă tristă. Băiatul miroase a camion plin cu ciocolată. Bunicul miroase a lagăr. Bunica, a fântână neîncepută. Tanti Didina miroase a curvă. Nebunul miroase a vis. Diazepamul slobozea curelele. În vis nu există timp ca în realitate. Șarpele nu este doar o ispitire a minții, ci și a ceasului din inima celui ispitit. Vezi mărul? Gustă-l! Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fi? întrebă cu răceală brigadierul și așteptă să i se răspundă. Liniștea se așternu asupra mulțimii. — Negocierea, spuse după câtva timp doamna de la Protecția Maimuțelor. — Oho! sări brigadierul plin de ură și triumf. Încearcă tu să negociezi cu o maimuță, tanti. Și seriozitatea protestului fu oarecum subminată de imaginea doamnei celei dârze de la Protecția Maimuțelor negociind cu maimuțele, imagine care unora li se păru extrem de amuzantă, așa că, în ciuda obiecțiilor puternice pe care le aveau împotriva acestui plan, începură să chicotească destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Două păsărele cleveteau aprins pe gard. Ea pândea din colțul ochilor la ele, frumușele, pictate în gri și galben, parcă erau pițigoi. Dar mare gălăgie mai făceau! Îi părea rău că nu le înțelegea limba, pentru că discuția lor era înfocată. Tanti credea că ele așa dialoghează, ciripind una la alta. Stând puțin aplecată asupra tufei și culegând zmeură, bob cu bob, se pomeni că una dintre păsări zbură spre ea, într-un viraj ascuțit și „retezându-i părul de pe cap’’. S-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
spre ea, într-un viraj ascuțit și „retezându-i părul de pe cap’’. S-a mirat pe moment, dar era convinsă că pasărea a greșit drumul sau nivelul de înălțime, coborând mai jos în aer, decât vroia. Neluând în seamă „incidentul”, Tanti Ana culegea zmeura mai departe. Pasărea gălăgioasă s-a oprit în pomul cel mai apropiat și, fără să zăbovească mult, zbură din nou spre femeie, zburlindu-i iarăși părul. Apoi s-a așezat pe gard, ciripind agitată cu partenerul său
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
a atacat-o și dorea ca ea să plece deacolo! I sa părut stranie insinuarea, dar și-a pus în gând să nu se lase și culegea zmeura mai departe, așa cum nici ele nu se lăsau și se certau cu tanti în continuare. Ea se încuraja și le răspundea. Ea : „ Am dreptul să culeg zmeura, chiar dacă voi sunteți așa de supărate și nu mă lăsați nicicum.” Dar și ele se țineau pe poziții, mișcânduse repede în toate direcțiile și scoțând un
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
cu mare grijă, nenea arătase puiul de pasăre, unul micuț, singur și speriat, stând pe mijlocul unei crengi. Se uita la ei neajutorat, știind că nu ei sunt părinții lui și aștepta ajutorul părinților adevărați, care săreau furioși pe gard. Tanti și nenea le-au cedat locul, îndepărtânduse în mare grabă de zmeuriș, cu gândurile acum limpezite și pândindu-i de după niște pomi, în continuare. Pițigoii, unul după altul, au virat către tufă și au plonjat lângă puiul lor, așternându-se
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]