1,982 matches
-
noi și tanti Ghența. Nașu’ Iancu a fost alintat toată viața de ea, de aceea a rămas stingher și neajutorat după plecarea ei. A suferit mult, pentru că abia atunci a descoperit, cred, cu adevărat, ce înger grijuliu și atent fusese tanti Ghența. La puțin timp după moartea ei, a avut loc o dispută între nașu’ Iancu și nepoata lui, în urma căreia nașu’ a trebuit să se mute de la familia Buzec. A fost dur pentru vârsta lui, dar îngerul său păzitor nu
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (d) ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel?" (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (e) "Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... / În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Realizați structura morfematică a cuvintelor oamenilor și am desenat. Testul nr. 4 Se dă textul: ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel? Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel? Da cum? Marinal... Ei! Ziceți voi cum știți; eu zic cum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din text. 4. Alcătuiți patru enunțuri în care să demonstrați polisemia verbului a ține. 5. Transcrieți din text un substantiv în cazul vocativ, o interjecție, un adverb relativ și un adjectiv pronominal posesiv. 6. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: paie, tanti, -i, asta. 7. Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite și precizați valorile respective. 8. Transcrieți din text o propoziție subordonată introdusă prin adverbul relativ cum și precizați-i felul. Testul nr. 5 Se dă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Aici, sper să fi reușit. Scrisoare Am primit ieri o scrisoare. Era recomandată, iar expeditorul - o mătușă din Iași, bună rudă, profesoară, femeie cultivată, care a trăit toată viața în respectul față de strămoși, tradiții, familie. Ce-mi scrie: amintiri despre tanti Dida (Alexandrina Năstase). Atașat: un document în fotocopie, datat 23 septembrie 1935. La vremea respectivă, tanti Dida era asistent universitar la Facultatea de Medicină din Iași, medic profesor la Școala Profesională a Reuniunii Femeilor Române, medic la manufactura RMS (de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
mătușă din Iași, bună rudă, profesoară, femeie cultivată, care a trăit toată viața în respectul față de strămoși, tradiții, familie. Ce-mi scrie: amintiri despre tanti Dida (Alexandrina Năstase). Atașat: un document în fotocopie, datat 23 septembrie 1935. La vremea respectivă, tanti Dida era asistent universitar la Facultatea de Medicină din Iași, medic profesor la Școala Profesională a Reuniunii Femeilor Române, medic la manufactura RMS (de tutun) și profesor medic la Școala de Moașe a Epitropiei Sf. Spiridon Iași. Documentul trimis în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Facultatea de Medicină din Iași, medic profesor la Școala Profesională a Reuniunii Femeilor Române, medic la manufactura RMS (de tutun) și profesor medic la Școala de Moașe a Epitropiei Sf. Spiridon Iași. Documentul trimis în fotocopie era o înștiințare către tanti Dida că, în condițiile Decretului Lege Nr. 2420/1934, articolul 2, aliniat b, Lege publicată în „Monitorul Oficial” nr. 92 din 18 aprilie 1935, putea să cumuleze salarii cu condiția ca totalul salariilor nete să nu depășească salariul brut fixat
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu depășească salariul brut fixat pentru funcția de ministru. La data aceea, acest salariu era de 30.400 lei lunar. Adresa emisă de ministrul Instrucțiunii, Cultelor și Artelor punctează foarte explicit raporturile, drepturile și obligatiile salariaților. Toate funcțiile deținute de tanti Dida erau obținute prin concurs. Iată un criteriu de salarizare, pertinent, care funcționa în perioada interbelică în România. (septembrie 14, 2009) Gânduri de început de an... În 2010, voi demara, încă de la începutul anului, demersuri pentru susținerea următoarele obiective de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
brandurilor este mai dificilă și necesită un studiu aprofundat. Vă ofer niște exemple ca să vă familiarizați cu terminologia. În prima piață unde mi-am făcut eu stagiatura* cei mai buni cartofi erau de la nea Zoli, leușteanul mai proaspăt era de la tanti Maria (n-am cumpărat niciodată, dar așa se spunea), iar ceapa cea mai dulce era de la Nelu din Coșereni. * Multe erori am mai făcut până să înțeleg cum decurg tranzacțiile acolo; odată știu că m-am lăsat antrenată într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
-o. Oare iarba aia se papă sau nu se papă? Semăna cu iarba aia rea pe care ai mâncat-o tu și mi-ai dat lăptic amar și eu nu am putut păpa și m-ai dat să sug la tanti Mia. Pe urmă am gasit un fluturaș. Vai, ce drăguț era, știi, mi s-a așezat pe nas și eu când m-am uitat la el, aproape mi s-au încrucișat ochii și am amețit și am căzut în fund
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
să mă joc. O să mă prefac că fug de acasă, să vezi pe săracul Boiter cum o să mă caute cu nasul lui mare și ud. Pe urmă o să-i ronțăi o ureche, că el nu se supără. Mami, îmi zicea tanti Mia că oamenii se pregătesc de o zi foarte importantă. Ei îi zic Învierea Domnului, dar nu am înțeles care domn și mi-a zis că e domnul Dumnezeu care are grijă de ei ca să nu li se întâmple nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
a mamei mele m-a chemat să mai stăm de vorbă, după 20 de ani de când nu ne mai văzusem. «Genuțu! Sunt Victorița. Te-am ținut în brațe când erai mic.» Ce mi se putea întâmpla? Păi, totul! Fiindcă fiecare tanti descoperită pe scara 2, fiecare prietenă de-a mamei are câte o poveste teribilă despre mama mea, tatăl meu și chiar despre mine. Dialogurile dintre mine și tantile mele mi-au luat pământul de sub picioare și liniștea comunismului meu din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
când erai mic.» Ce mi se putea întâmpla? Păi, totul! Fiindcă fiecare tanti descoperită pe scara 2, fiecare prietenă de-a mamei are câte o poveste teribilă despre mama mea, tatăl meu și chiar despre mine. Dialogurile dintre mine și tantile mele mi-au luat pământul de sub picioare și liniștea comunismului meu din copilărie. Investigația mea jurnalistică s-a transformat într-una biografică, o luptă pentru adevărurile vieții, o luptă pe viață și pe moarte. Am supraviețuit comunismului fiind mințit, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
ideea reportericească (nicidecum secureascăă să mă dau popă în satul bunicii, mai ales că titularul era în concediu. Să văd și io ce se poate afla de interes național. Costumul de ninja s-a potrivit ca uns. Prima a intrat tanti Frosica, de la deal de moară. Femeie singură, mă-sa moartă, niciodată măritată. Probabil fată mare. Mi-am permis întrebări ușor deșucheate, gen „ți-a pus cineva mâna la țâțe sau la fund?“, în ideea în care existența unei astfel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
noi se zice „gură-cască“, iar la francezi „badaud“ (un cuvânt greoi, care te trage parcă în jos când îl rostești). Scriu despre ele pentru că le văd umblând în fiecare zi pe stradă și trăgându-ne de mânecă („nene, nene“ sau „tanti, tanti“), rugându-ne să ne oprim în mijlocul drumului și să ne uităm la ceva: la un accident, la un papițoi care se ceartă cu iubita la telefon, la un polițist care dă o amendă, la lucruri care, în general, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
se zice „gură-cască“, iar la francezi „badaud“ (un cuvânt greoi, care te trage parcă în jos când îl rostești). Scriu despre ele pentru că le văd umblând în fiecare zi pe stradă și trăgându-ne de mânecă („nene, nene“ sau „tanti, tanti“), rugându-ne să ne oprim în mijlocul drumului și să ne uităm la ceva: la un accident, la un papițoi care se ceartă cu iubita la telefon, la un polițist care dă o amendă, la lucruri care, în general, nu ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
cânta, nu mai rețin. Numele mari care vizitaseră România - Louis Armstrong, Duke Ellington, Count Basie, cine mai știe!... Și Big Band-ul condus de Sile Dinicu, desigur, care cânta orice. Duminicile alea, prelinse în așteptarea plăcintei cu dovleac (făcută de tanti Linița după o rețetă luată cu sine în mormântă, mi-au săturat pofta de jazz. Dar celelalte duminici, în care zgârcita nevastă a unui văr de-al tatei mă ținea nemâncat până venea omul și la-ndemnul lui se îndura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
niciodată voluntar câte cinci ore pe seară la circul ală, ca noi toți de altfel. Nimeni nu urmărește, dar cu toții știm ce culoare aveau chiloții Elodiei în ziua dispariției. În fine, NU despre avocată vreau să vorbesc, ci despre o tanti pe care o aduce Diaconescu, cred că-i zice Ildiko, femeie care în timpul liber este medium și ghicește tot-tot-tot. O pune ca maimuța la poză, să-i facă reiting mistic. Și ea se încordează și ghicește unde este cutare găină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Și i se adresă tinerei: Spune-mi, Coca, tu ai fost vreodată la un medic ginecolog, adică ai avut vreodată contact sexual, sau vreo hârjoneală cu un băiat, așa din întâmplare? Copila izbucni în plâns și afirmă cu curaj: Nu, tanti, sunt fată mare. În vinerea următoare, cele două femei s-au întors cu avionul înapoi la București. Astăzi nu le mai știu nici numele, nici ce au devenit. Întâmplarea mi-a adus în memorie reacțiile unor românce din timpul mesei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXII, 1985, vol. I, pp. 293-307. Șeicaru, Pamfil, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000. Ștefănescu, Paul, Mari scandaluri financiare, Editura Saeculum Vizual, București, 2002. Tănase Stelian, Clienții lu' tanti Varvara, Editura Humanitas, București, 2005. Tătărescu, Gh., Guvernul de mâine, Scrisul Românesc SA, Craiova, 1930. Teodor, Pompiliu, Istorici români și probleme istorice, fundația culturală "Cele trei Crișuri," Oradea, 1993. Tismăneanu, Vladimir, Arheologia terorii, Editura Eminescu, București, 1992. Tuluș, Arthur, "Cereri
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1. 743 Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 297. 744 "Monitorul Oficial", partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 1, ședința din 15 iunie 1931, pp. 30, 33. 745 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 236; Stelian Tănase, Clienții lu' tanti Varvara, Editura Humanitas, București, 2005, p. 289. 746 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală", în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 747 Idem, nr. 1085, 1087; 28, 30 septembrie 1934; pp. 1, 1. 748 Federația Comunistă Balcanică, înființată
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se instalase sora mai mare a mamei, Virginia, văduva unui contabil din Bistrița, cu copilașul ei Toderică, mă duceam câteodată, după program, acolo, acum nu numai de dragul bunicii, care era prima pe lista femeilor ce mă adorau, ci și pentru tanti Virginia, care, oricât își adora propriul ei prunc, mai găsea destule resurse spre a-mi acorda și mie o afecțiune specială (nedezmințită până la bătrânețe). Zilnic venea însă după mine, la prânz, ordonanța care mă adusese dimineața: uneori, mama neglija să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
comunicativă și prietenoasă, o soție și o mamă sensibilă și extrem de devotată, făcându-și din inimă datoria. Îmi sărutam, în schimb, cu foc mătușile amuzate. Oricât îmi era de dragă, știindu-mă și de ea răsfățat, nu-mi plăcea ca tanti Virginia să mă sărute pe gură, cum avea obiceiul. Fiindcă mă trata cu bunătăți, o vizitam cât de des puteam, adică de câte ori mama îmi permitea să merg de la grădiniță la dânsa (adică la bunici), soldatul urmând să mă aducă acasă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
vârsta mea, pe care l-am remarcat doar ca licean (sau student?), deoarece mi se părea foarte frumos și aș fi fost bucuros să-l am prieten, dar nu ne-am cunoscut personal niciodată. La fel o vizitam și pe tanti Elenuța, în eleganta ei casă din strada Coșbuc, unde se dădeau mese simandicoase (trăia încă primul ei soț, Salustiu, fratele mamei). Aceste mese mi se păreau culmea vieții sociale. Tanti Elenuța era născută de Gabor (această particulă n-a fost
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am cunoscut personal niciodată. La fel o vizitam și pe tanti Elenuța, în eleganta ei casă din strada Coșbuc, unde se dădeau mese simandicoase (trăia încă primul ei soț, Salustiu, fratele mamei). Aceste mese mi se păreau culmea vieții sociale. Tanti Elenuța era născută de Gabor (această particulă n-a fost folosită nici de ea ca domnișoară, nici de tatăl ei, om foarte bogat din Voila, de lângă Făgăraș, care, se vede, știa bine că deține doar titulatura nobiliară cea mai de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]