5,131 matches
-
vasculară fiind dependentă de un cumul de factori: genetici, culturali, comportamentali, de mediu, factori de risc pentru diverse afecțiuni. Un aspect particular al afecțiunilor cardiovasculare la vârstnici este simptomatologia atipică sau nespecifică, motiv pentru care adresabilitatea la medic este adesea tardivă, iar diagnosticul deseori eronat sau dificil de formulat. Există și alte întrebări care necesită răspuns (8): factorii de risc „clasici” ai adultului au aceeași putere predictivă la vârstnici? ‒ există alți factori de risc care influențează prognosticul la pacientul vârstnic?corecția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
adulților tineri, femeile prezintă adesea simptome atipice, Canto și colaboratorii săi au demonstrat că la pacienții cu vârsta peste 75 de ani nu mai există diferențe legate de sex privind relatarea debutului simptomatologiei (88). Toate aceste aspecte determină adesea adresarea tardivă la spital, precum și întârzierea diagnosticului la pacienții vârstnici cu sindroame coronariene acute (5,6). În plus, prevalența ridicată a simptomatologiei nespecifice și atipice contribuie la creșterea incidenței infarctului miocardic nediagnosticat, de la aproximativ 25% la adultul tânăr la peste 60% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
precedentă, sugerat de faptul că parametrii se ameliorează semnificativ dacă este influențată expresia pompei de transport a calciului din reticulul sarcoplasmatic (SERCA2a) (42). Antrenamentul fizic are capacitatea de a stimula eliberarea Ca2+ sarcoplasmic sechestrat și astfel ameliorează performanța cardiacă. Umplerea tardivă telediastoică rămâne adecvată datorită contracției atriale eficiente. De aceea, vârstnicul are frecvent hipertrofie atrială (35). Alte modificări cardiace legate de vârstă sunt: -remodelarea atrială - hipertrofie, fibroză, dilatarea atriului stâng; absența modificărilor evidente în atriul drept; -hipertensiunea pulmonară secundară disfuncției diastolice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
-scleroza și calcificarea valvelor mitrală și aortică, calcificări de inel valvular, cu apariția mai frecventă a stenozei aortice și a insuficienței mitrale degenerative; insuficiența aortică este în schimb consecința dilatării rădăcinii aortei; -poate apărea zgomot 4 (consecința creșterii umplerii ventriculare tardive pe seama contracției atriale), iar 50% dintre vârstnici au suflu sistolic gradul I -II (37); -flux coronarian normal în repaus în absența bolii coronariene, dar creșterea duratei de contracție și scurtarea diastolei la orice nivel al frecvenței cardiace, asociată cu scăderea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
semnificativ redusă, așa cum susține și o meta-analiză efectuată pe 18.712 pacienți (46). Din acest motiv, la vârstnici scade rezerva de debit cardiac, care la efort trebuie susținut de creșterea debitului sistolic. Această creștere este posibilă datorită menținerii umplerii ventriculare tardive și alungirii contracției miocardice. În practică, administrarea agoniștilor beta adrenergici are un efect mai redus inotrop și cronotrop, în timp ce răspunsul vascular la alfa agoniști nu este influențat în mod semnificativ. În fine, afectarea barorecepției determină și suscepti - bilitatea crescută (de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
descrie 3 tipuri de unde presionale la nivelul aortei ascendente și în funcție de vârstă (52) ( figura 2.2): -tipul C (young) - apare la subiecți tineri (sub 30 ani), normotensivi, și se caracterizează prin vârf sistolic precoce (P1), urmat de o ascensiune sistolică tardivă (P2) și o undă diastolică evidentă; -tipul A (old ) - apare la vârstnici, dar și în HTA și se caracterizează prin „umăr” sistolic precoce, urmat de un vârf sistolic tardiv, cu undă diastolică puțin evidentă; -tipul B - forme intermediare ale curbei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
caracterizează prin vârf sistolic precoce (P1), urmat de o ascensiune sistolică tardivă (P2) și o undă diastolică evidentă; -tipul A (old ) - apare la vârstnici, dar și în HTA și se caracterizează prin „umăr” sistolic precoce, urmat de un vârf sistolic tardiv, cu undă diastolică puțin evidentă; -tipul B - forme intermediare ale curbei presionale. Funcția arterială este complexă și nu poate fi descrisă cu ajutorul unui singur parametru. Caracterizarea cât mai completă presupune indici variați, nici unul perfect. Subiectul a fost dezbătut la „Simpozionul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
frecvente la vârstnici față de bolnavii cu EI sub 65 de ani (56,2% versus 38,5%). 24.2. Manifestări clinice și diagnostic Manifestările clinice ale EI la vârstnici sunt nespecifice, atipice, iar diagnosticul bolii este mai dificil și adesea mai tardiv (16,17). Febra se întâlnește mai rar (15). Simptome ca oboseala, anorexia, scăderea ponderală sau apatia pot fi atribuite vârstei avansate sau altor boli coexistente. Simptomele de tip musculo -scheletal sau modificările neurologice periferice sau cerebrale sunt nespecifice și pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
ce îngrijește pacientul vârstnic în faza inițială a IMA trebuie să ia uneori decizii dificile în ceea ce privește tratamentul conservator sau invaziv sau alegerea modului de revascularizare potrivit. Dată fiind simptomatologia atipică, mulți vârstnici nu beneficiază de terapie de reperfuzie din cauza diagnosticului tardiv. Ulterior, o parte dintre pacienții vârstnici nu bene- ficiază de explorare invazivă coronarografică electivă din cauza temerilor frecvent întâlnite în practica zilnică legate de probabilitatea mare a diagnosticării bolii tricoronariene cu sancțiune chirurgicală. De asemenea, teama de complicații hemoragice, în special
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
microbiene și chiar a microperforațiilor. Endotoxemia generează afectare sistemică gravă (sepsis sever, șoc toxico-septic) ce antrenează rapid prognosticul vital. Apariția sepsisului împarte practic evoluția clinică și fiziopatologică a pacienților într-o etapă precoce, aseptică, și o alta, de regulă incurabilă, tardivă, marcată de peritonită și șoc septic (figura 37.1);timpul scurs de la debutul bolii până la internare și dificultățile de diagnostic, în primul rând sesizarea urgenței la pacienții vârstnici, adinamici, cu afecțiuni cardiace asociate și status neurologic precar preexistent sau secundar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
scurs de la debutul bolii până la internare și dificultățile de diagnostic, în primul rând sesizarea urgenței la pacienții vârstnici, adinamici, cu afecțiuni cardiace asociate și status neurologic precar preexistent sau secundar insuficienței respiratorii care necesită sedare și suport ventilator;imposibilitatea revascularizărilor tardive din cauza sindromului de reperfuzie. Apariția radicalilor liberi de oxigen (superoxizi, peroxid) și a radicalilor hidroxil determină postrevascularizare un nou val de leziuni locale ireversibile, însoțite de afectare siste mică- gravă, insuficiență organică multiplă (în primul rând renală) și deces;implicarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
remarcat faptul că în ultimii ani a crescut frecvența ischemiei acute non-ocluzive la pacienții care au importat intervenții chirurgicale cardiace și la pacienții cu hemodializă. Mortalitatea postdializă (9-20%) este atribuită ischemiei intestinale non-ocluzive (3). Diagnosticul este dificil și de regulă tardiv, din cauza stării critice generatoare care influențează reactivitatea pacienților aflați frecvent în condiții de terapie intensivă. Debutul este de cele mai multe ori progresiv, cu durere periombilicală sau difuză, fiind marcat de starea generală profund afectată a pacienților. 37.2.4. Tromboza venoasă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
semnele clinice obiective; diareea explozivă;vărsăturile abundente;sensibilitatea abdominală difuză, apărare musculară moderată, distensie abdominală lent progresivă, zgomotele peristaltice prezente. Diagnosticul diferențial în cadrul abdomenului acut chirurgical este dificil în faza precoce, mai ales la pacienții cu vârstă înaintată. Semnele clinice tardive sunt:distensia abdomenului; semne de iritație abdominală - peritonism; semne de peritonită;scaune sanguinolente;absența zgomotelor peristaltice;alterarea gravă a stării generale, insuficiență organică multiplă, șoc. Apariția sepsisului în evoluția ischemiei acute entero-mezenterice imprimă gravitatea evoluției, creșterea numărului de cazuri incurabile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
tabelul 37.3). Radiografia abdominală simplă poate să pună în evidență în ischemia acută mezenterică o îngroșare a peretelui intestinal. Poate realiza un diagnostic prezumtiv în 20-30% dintre cazuri, sugerând în mare parte semne nespecifice:precoce: absența gazului în intestin;tardive: distensia gazoasă, niveluri hidro-aerice, aer intramural și în sistemul venos portal, pneumoperitoneu (în perforație). Ecografia duplex este de asemenea o modalitate de diagnostic folositoare în ischemia acută intestinală, valoroasă mai ales în aprecierea leziunilor arteriale din ischemia cronică și în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
în funcție de:mecanism: creșterea automatismului (automatismul crescut se manifestă normal la nivelul rețelei Purkinje prin ritm idioventricular de scăpare, iar la nivelul acesteia, în condiții de afectare patologică, poate sta la originea unor TV catecolaminergic-sensibile), activitate declanșată (de obicei prin postpotențiale tardive care se manifestă în cazul unor TV polimorfe) sau reintrare (realizată prin obstacole fixe ce creează zone de conducere lentă prin ariile de separare a miocitelor de zone de fibroză specifice cica - tricilor postnecrotice din cardiopatia ischemică, dar și din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
activității metaloproteinazelor (18). Un studiu imagistic efectuat pe un grup de adulți cu grade diferite de valvulopatie aortică degenerativă a demonstrat existența inflamației în stadiile precoce de boală și apariția calcificărilor progresive în stadiile avansate, pe măsura progresiei bolii (19). Tardiv în evoluția bolii apare chiar formarea de cartilaj sau os. Acest fapt a fost demonstrat într -un studiu anatomopatologic pe 256 de valve aortice sever calcificate excizate, dintre care 83% au prezentat osificări la examenul histologic (20). Scleroza aortică poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
segmentului, tortuozitatea vasului, nivelul de calcificare, prezența ocluziei complete etc.) pentru a încadra leziunile în 4 grade de complexitate: A, B1, B2, C ( figurile 20.2 și 20.3). Este primul model de risc folosit pentru estimarea prognosticului imediat și tardiv al PCI, ce a avut corelații bune cu rezultatele obținute înainte de apariția DES. După începerea folosirii DES, rezultatele studiilor privind acuratețea estimării prognosticului pe termen lung conform acestui model de risc au devenit destul de controversate, în principal datorită slabei separări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
de bine opacifiate atât artera mezenterică superioară și trunchiul celiac cât și vena mezenterică superioară și trunchiul portei pentru a se aprecia invazia pereților lor. Această fază este esențială pentru stadializarea extinderii locale a tumorii. Urmează scanarea în fază portal-venoasă tardivă, care obligatoriu trebuie să includă și pelvisul și care începe la 70-80 secunde după debutul injectării. În această fază este optimă vizualizarea metastazelor hepatice, a metastazelor peritoneale, limfoganglionare și eventuala invazie venoasă cu penetrarea peretelui vascular și apariția „trombilor” tumorali
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
PANCREATIC DUCTAL Este o tumoră hipovasculară și de aceea, pe secțiunile cu contrast i.v. în fază parenchimatoasă pancreatică apare hipodens față de parenchimul pancreatic din jur. Tumora continuă însă să acumuleze substanța de contrast, motiv pentru care în faze mai tardive poate deveni izodensă față de parenchimul pancreatic normal și să fie astfel omisă diagnosticului [4]. Chiar și în condițiile unei tehnici MDCT atente, cu secțiuni fine, există o serie de tumori pancreatice care scapă diagnosticului [13,23]. Unele carcinoame pancreatice prezintă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
G1 în faza S a ciclului celular. Anomaliile expresiei genelor implicate în această cale de semnalizare au rol în progresia tumorală din CHC. Astfel, creșterea expresiei EGF și inactivarea prin mutații a genei PTEN sunt evenimente care apar în stadiile tardive ale hepatocarcinogenezei. La acestea se adaugă modificări ale localizării mTOR evidențiate prin colorații imunohistochimice în ciroză și CHC: colorația mTOR localizată predominant la nivelul membranei în ciroză, iar în CHC tipic la nivel citoplasmatic. Pozitivitatea citoplasmatică a mTOR în CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
în instabilitatea genomică, angiogeneză și în apoptoză. Inactivarea genei TP53 realizată în special prin mutații somatice prezente în peste 50% dintre tumorile maligne umane, a fost găsită în CHC cu o frecvență cuprinsă între 30-60%, fiind considerat un eveniment genetic ,,tardiv” asociat mai mult cu progresia tumorală și mai puțin cu inițierea procesului malign [39]. Se consideră că anomaliile TP53 sunt asociate cu apariția tumorilor hepatice de dimensiuni mari, mai puțin bine diferențiate histologic și cu o supraviețuire redusă. Mutațiile genei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
proteine inhibitoare CKI: familia INK4: p16 INK4A, p15 INK4B, p18 evenimente mutaționale. De asemenea, expresia p53 a fost găsită corelată cu expresia p21 atât în țesutul tumoral, cât și în parenchimul hepatic adiacent [61]. Supraexpresia p21 este considerat un eveniment tardiv în hepatocarcinogeneză. Inițial s-a considerat că în CHC inactivarea CDKN2A este produsă prin deleții homozigote și mutații, însă studiile realizate au arătat că inactivarea genei, care apare în stadiile timpurii ale hepatocarcinogenezei, se realizează în special prin metilarea excesivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
promotorului RASSF1A a fost găsită în CHC asociate infecției cu VHB [73]. Cercetări recente au propus ca nivelul metilării RASSF1A să fie utilizat ca marker diagnostic pentru CHC, iar fenotipul metilator al insulelor CpG (CIMP) ca marker molecular pentru stadiile tardive ale hepatocarcinogenezei [74, 75]. PTEN Gena PTEN (phosphatase and tensin homolog) este situată pe cromozomul 10q23.3 și conține nouă exoni. Codifică o fosfatidilinositol-3, 4, 5trifosfat 3-fosfatază care influențează reglarea proliferării și a apoptozei prin activitatea sa de fosfatază lipidică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
80]. Astfel, adițiile de material genetic la nivelul 1q21-23 și 8q22-24 sunt evenimente genetice care apar în stadiile incipiente al hepatocarcinogenezei, delețiile la nivelul cromozomilor 5q34 și 8p23.1-22 se asociază cu apariția metastazelor, iar adiția la nivelul 3q22-24 apare tardiv fiind asociată cu recidiva tumorală și cu reducerea supraviețuirii [81-84]. Analiza semnificației clinice a mutațiilor componentelor căii de semnalizare Wnt/β-catenină a sugerat o împărțire a CHC în două clase în funcție de nivelul redus sau crescut al instabilității cromozomiale. Astfel, CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
empiemul pleural. Mortalitatea globală este de 40%. Cauzele decesului pot fi: sepsisul fulminant, hemoragia fudroaiantă prin eroziune vasculară, aspirația traheo-bronșică, infecția intracraniană metastatică, empiemul pleural sau pericardita purulentă cu tamponadă. Principala cauză a prognosticului nefavorabil al mediastinitelor acute este diagnosticul tardiv, precum și ineficiența drenajului și a debridării adecvate a spațiilor cervicomediastinle. Hotărâtoare în evoluție este și starea clinică critică a pacientului [22]. Mediastinita acută prin perforarea esofagului Etiologie Cele mai frecvente cauze sunt: sindromul Boerhaave (ruptura spontană a esofagului), ruptura posttraumatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]