1,790 matches
-
cele patru jocuri de baraj pentru promovare, antrenorul Nicolae Topșa, a folosit următorul lot de jucători: Marin Constantin, Gheorghe Voinea - Dumitru Roma (cpt), Gheorghe Stănescu, Marin Viorel, Nicolae Coca, Vasile Filip, Constantin Stelian, Stelian Popa, Constantin Opriș, Sandu Ștefan, Gheorghe Teacă, Ștefan Stănescu, Dumitru Răduță, Constantin Manu. După 25 de ani de activitate în Campionatul Municipal Ploiești, în vara lui 1987, din postura de campioană municipală, având ca antrenor pe Gheorghe Mănescu, a revenit, după disputarea unor jocuri de baraj, în
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
întovărășeau se indignează de umilința adusă stăpânei lor. Șeful lor, un oarecare Drimys, declară că după o asemenea insultă starețul nu merită să mai trăiască și vrea să pună mâna pe sabie. Dar atunci, o minune! Sabia rămâne lipită în teacă și, cu toate eforturile, ofițerul nu poate s-o scoată. Nebun de mânie, Drimys insultă, amenință fulgeră: Blemmydes rămîne rece și declară că mai curând va muri decât să violeze legea lui Hristos. În sfârșit, cuprinși fără voie de respect
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
cei din jurul ei, marchiza cere răzbunare, afirmând că în persoana ei a fost insultată însăși majestatea imperială. Drimys pe de altă parte declară că în toată afacerea este amestecată vrăjitorie, deoarece numai prin farmece sabia lui n-a ieșit din teacă și cere pedepsirea vrăjitorului. Și Blemmydes începewa să fie îngrijorat de urmările pe care le ar putea avea îndrăzneala sa. S-a păstrat de la el un fel de circulară pe care o trimisese atunci tuturor călugărilor din imperiu, spre a
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
de rect prin asocierea lor constantă cu arterele și venele capsulare prostatice, cu care formează un mănunchi vasculo-nervos (58). Fascia parietală endopelvină acoperă pereții și planșeul pelvin și se continuă pe viscerele pelvine, ca fascii viscerale. La nivelul rectului formează teaca proprie a rectului sau fascia perirectală. Această fascie a fost menționată pentru prima dată de Toma Ionescu în tratatul de anatomie al lui Poirier și Charpy (17, 57). Fascia proprie a rectului înconjoară rectul, țesut adipos, nervi, vase sanguine și
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
Scleroza multiplă (MS), numită și "scleroză în plăci", scleroză diseminată sau encefalomielită diseminată, este o boală inflamatorie în care tecile izolatoare ale celulelor nervoase din creier și măduva spinării sunt deteriorate. Această deteriorare afectează capacitatea sistemului nervos de a comunica, producând o plajă largă de semne și simptome, incluzând handicapuri fizice, mentale și uneori probleme psihice. SM ia diferite forme
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
Aceste fapte au generat teoria conform căreia acidul uric are un rol protector, deși semnificația exactă a acidului uric rămâne necunoscută. Cele trei caracteristici principale ale SM sunt apariția leziunilor (numite și plăci) în sistemul nervos central, inflamația și distrugerea tecii de mielină a neuronilor. Aceste caracteristici interacționează într-un mod complex și încă neînțeles pe deplin, producând distrugerea țesutului nervos, și prin urmare semnele și simptomele bolii. În plus, se crede că SM este o afecțiune imuno-mediată care apare din cauza
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
albă au funcția de a transmite semnalele dintre porțiunile de substanță cenușie, unde se realizează procesarea, și restul corpului. Sistemul nervos periferic este rareori implicat. Specific, SM implică pierderea de oligodendrocite, celulele care creează și mențin un strat adipos — numit teacă de mielină — care ajută neuronii să transmită semnale electrice (potențiale de acțiune). Consecința este subțierea sau dispariția completă a mielinei și, pe măsură ce boala progresează, distrugerea axonilor neuronali. În absența mielinei, neuronul nu mai poate transmite semnalele electrice. Un proces de
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
completă a mielinei și, pe măsură ce boala progresează, distrugerea axonilor neuronali. În absența mielinei, neuronul nu mai poate transmite semnalele electrice. Un proces de reparație, numit remielinizare, are loc în fazele incipiente ale bolii, însă oligodendrocitele nu pot să reconstituie integral teaca de mielină a celulei. Crizele repetate duc la remielinizări din ce în ce mai deficitare, până când în jurul axonilor afectați se formează o placă asemănătoare unei cicatrice. Aceste cicatrice sunt originea simptomelor; testele efectuate cu imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) arată că în timpul unei crize
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
acceptat vesmintele purpurii imperiale și a ridicat sabia în lumina soarelui, închizând un jurământ negând responsabilitatea pentru moartea lui Numerian. El a afirmat că Aper l-a ucis pe Numerian și a ascuns faptă. Dioclețian și-a scos sabia din teaca și l-a ucis pe Aper.
Numerian () [Corola-website/Science/321700_a_323029]
-
Au șireturi și curele pentru închidere și cântăresc cca 21 kg. Cablul ombilical este alcătuit din următoarele elemente: Este utilizat de scafandru pentru tăierea parâmelor vegetale și chiar a cablului ombilical în caz de urgență. Cuțitul se pune într-o teacă ce are un cârlig pentru prindere de harnașament. Harnașamentul are rolul de a împiedica umflarea costumului cu aer mai jos de mijlocul scafandrului, precum și casca cu plastronul de a se ridica de pe umeri mai mult decât este nevoie. Sursa de
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
tija mânerului sau talonul. Pe talon se află montate garda și butonul terminal. În epoca renascentistă mânerul era realizat cel mai adesea din lemn sau corn, dar existau și exemplare de lux cu mâner din os sculptat sau din fildeș. Teaca stiletelor era confecționată la început din piele, apoi din lemn acoperit cu piele și este prevăzută cu întărituri metalice numite buterola și gura tecii. Stiletul a apărut în Italia, la începutul secolului al XVI-lea, ca un pumnal mic, cu
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
sau corn, dar existau și exemplare de lux cu mâner din os sculptat sau din fildeș. Teaca stiletelor era confecționată la început din piele, apoi din lemn acoperit cu piele și este prevăzută cu întărituri metalice numite buterola și gura tecii. Stiletul a apărut în Italia, la începutul secolului al XVI-lea, ca un pumnal mic, cu garda scurtă. Era considerat o armă periculoasă, deoarece putea fi ascuns cu ușurință în cizmă, jartieră, manșetă sau în pieptar. Începând cu secolul al
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
Argeș din Pitești este expus un stilet care i-a aparținut lui Ion Antonescu, înregistrat cu numărul 6904500-5060 în lista de Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național. Stiletul are lama din oțel inoxidabil, inscripționat cu ornamente florale, iar teaca este din piele neagră. Pe lamă are următoarea inscripție:"1942. Colecția Mareșal Ion Antonescu. 60 de ani de viață. 4 decenii sub drapel. Un an în demnitatea de mareșal". Tot "stilet" se numește și un instrument medical sub formă de
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
o vizită, acest lucru fiind confirmat de existența unei sticle cu rom și a două pahare murdare pe masă. Căpitanul avea și sticle cu brandy și whisky, dar acestea nu fuseseră atinse. La picioarele mortului se afla un cuțit în teacă, iar doamna Carey le-a identificat ca aparținând soțului ei. Deplasându-se la locul crimei, Holmes, Hopkins și Watson descoperă imediat că încuietoarea de la cabană fusese forțată, cineva încercâns să intre înăuntru în noaptea trecută, dar fără succes. Holmes crede
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
Anatolia au urechile mai mici, care sunt făcute adesea din corn. Pe multe iatagane se pot vedea sofisticate opere de artă pe mâner și pe lamă, indicând valori simbolice considerabile. Neavând nicio mască, iataganul se purta lipit de corp cu teaca fixată de talie cu o eșarfă de mătase, reținut de un cârlig.
Iatagan () [Corola-website/Science/325894_a_327223]
-
așa luni de zile, timp în care bucățile de piele se dezintegrau. Apoi vasul se punea pe foc pentru a scădea apa din el și astfel se obținea cleiul folosit la lipirea pieilor. În vechime din pielea dubită se realizau teci, ghete, cizme, hamuri, hățuri, șei, sandale, genți, armuri, curele sau ploști. Prelucrarea pieilor începe prin tratarea acestora cu sare. Acest lucru se poate face prin presărarea cu sare umedă pe piei și apoi legarea acestora în pachete și lăsarea lor
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
dungi albastre spălăcite pe interior. Adesea corola este presărată cu puncte albastre mai închise la culooare. Ghințurica înflorește în lunile iulie-august. Frunzele cresc în perechi, sunt alungite și rotunjite la vârf. La baza tulpinii frunzele sunt împreunate în câte o teaca, vizibil umflată la frunzele de sus. În România, ghințurica crește în munții Rodnei, Bucegi, Făgărașului, prin locuri stâncoase și ierboase.
Ghințurică () [Corola-website/Science/323517_a_324846]
-
lui Ștefan cel Mare. Săpăturile arheologice efectuate în raza municipiului Onești au scos la iveală urme importante încă din perioada neolitica. În toamna anului 1978 în locuința săteanului Petrică Iftinca a fost descoperită o râșnita foarte veche de către locuitorul Ghiță Teaca, un pasionat cercetător amator al trecutului satului. Cercetătorii specialiști de la Muzeul județean de istorie din Bacău au ajuns la concluzia că ar avea o vechime de aproximativ 2000 ani. Legenda păstrată și transmisă din bătrâni spune că satul Buciumi a
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
laterale (oasele nazale, frontale, parietale) și baza craniului (parasfenoid și vomer). Craniul este platibazic, cu distanța mare între cele două orbite. Maxilarele sunt alungite. Baza scheletului axial o formează notocordul (coarda dorsală), care se păstrează toată viața, îmbrăcat într-o teacă groasă de țesut conjunctiv. Coarda dorsală a acestora este persistentă și complet lipsită de gâtuituri și, în jurul ei, nu se formează corpuri vertebrale, dar există arcuri vertebrale superioare și inferioare. Clavicula este întotdeauna prezentă, fiind bine dezvoltată. În centura scapulară
Condrosteeni () [Corola-website/Science/326027_a_327356]
-
deseori de-a lungul rahisului sub un unghi mai ascuțit decât cele ale lamei interne. Ca și la celelalte pene de contur, baza remigelor este pufoasă. Implantarea remigelor se face prin calamus, inserat în membrana alară printr-un fel de teacă, iar fiecare scapus (axul central al penei) este legat cu ceilalți scapus prin ligamente elastice, ce facilitează mișcarea simultană a tuturor penelor în timpul zborului. Partea cărnoasă, baza remigelor, ca și spațiul bazal dintre ele sunt acoperite atât pe dedesubt, cât
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
maxilar este puțin dezvoltat. Pe rostru se află o pereche de chelicere, care sunt niște formațiuni dreptunghiulare, în vârful cărora este articulată o pseudopensă bidactilă, prevăzută cu dinți. Chelicerele se mișcă în lungul hipostomului dinainte-înapoi și se retractă într-o teacă, numită teaca chelicerelor, care acoperă baza lor. Cu ajutorul chelicerelor căpușa tăie pielea gazdelor înainte de a introduce piesele bucale. Idiosoma este compusă din plăci chitinoase numite scuturi. Femela are pe suprafața dorsală o singură placă chitinoasă, care acoperă jumătatea anterioară a
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
puțin dezvoltat. Pe rostru se află o pereche de chelicere, care sunt niște formațiuni dreptunghiulare, în vârful cărora este articulată o pseudopensă bidactilă, prevăzută cu dinți. Chelicerele se mișcă în lungul hipostomului dinainte-înapoi și se retractă într-o teacă, numită teaca chelicerelor, care acoperă baza lor. Cu ajutorul chelicerelor căpușa tăie pielea gazdelor înainte de a introduce piesele bucale. Idiosoma este compusă din plăci chitinoase numite scuturi. Femela are pe suprafața dorsală o singură placă chitinoasă, care acoperă jumătatea anterioară a corpului. Ventral
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
(n. 20 martie 1952, Ocnița) este o interpreta de muzică populară românească. S-a născut în satul Ocnița, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, fiind al treilea copil al lui Viluț Vasile Ardelean și a Violinăi Viorelia, din casă „de sub jii”. Și-a început cariera de profesionist la București, la Casa de Cultură a Sectorului 5, unde a și studiat la Scoala
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
Peter Predescu și bunul prieten Petre Petruse. În septembrie 2011 i s-a acordat distincția de cetățean de onoare al comunei Monor din județul Bistrița Năsăud. În aprilie 2012 i s-a acordat distincția de cetățean de onoare al comunei Teaca din județul Bistrița Năsăud, iar casă de cultură a comunei îi poartă numele. La 13 iulie 2012 i s-a acordat distincția de cetățean de onoare al municipiului Bistrița. Primul disc apărut se intitulează Cucule ce pene porți și a
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
concentrice compuse din țesut conjunctiv fibros și fibroblaste, separate printr-un material de consistența gelului. Lamelele sunt celule Schwann modificate, plate și foarte subțiri. În axul central sunt puține celule și o terminație nervoasă. După intrarea în corpuscul fibrele pierd teaca de mielină și se termină obișnuit în forma de bulbi sau butoni terminali. se găsesc în hipoderm, pe fața palmară a mâinii, fața plantară a piciorului și degetelor, hipodermul brațului, cefei, în organele genitale ale ambelor sexe, în periost, dar
Corpusculii Vater-Pacini () [Corola-website/Science/329841_a_331170]