4,154 matches
-
gară să te iau. Trenul cel mai potrivit ar fi acel care e la Ploești seara pe la ora 9 și ajunge în Focșani la ora 1 noaptea. E tren accelerat. Te voi aștepta. Poți să mă anunți chiar printr-o telegramă în cazul de vii și nu mai are timp scrisoarea să vină. Vei scrie atât: „Sosesc ora 1 marți, miercuri sau joi”. Pui data zilei. Te visez mereu, probabil că unde te doresc și mă dorești atât. Ieri am plătit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scris să nu-mi mai scrii deoarece, spuneam eu, scrisoarea ta nu mă va găsi. Știam că acest lucru pentru tine era un calvar... Primind astăzi rândurile tale, sosite cu poșta de ieri, m-am gândit să-ți dau o telegramă, dar în ea nu aș fi putut spune prea mult. Să ți fi scris la Ploești, știam că s-ar putea să nu te găsească acolo. De aceea îți scriu în Buzăul unde ți-ai purtat pașii șovăielnici ai copilăriei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la nimic. Adevărat, acum sunt rea de tot, așa cum s-a exprimat chiar Domnica astăzi dimineață. Îmi pare rău că nu am casa mea, să pot sta cuc singură. Nu mai pot suporta nimic și pe nimeni. Ți-am dat telegrama la care nu mi-ai răspuns nimic. Probabil că nu ai primit-o. Te-am așteptat zile întregi, pierzând tot calmul pe care îl aveam înainte. De pot sta la tine, scrie-mi. Vin cu orice risc. Numai să te
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ca să ai grijă ca să trimiți două copii după extrasul de naștere al lui Săndel, ca să putem intra cât mai rapid în drepturi. Sper să primesc vești bune. Astăzi am terminat definitiv cu tratamentul măselelor. Cu această ocazie ți-am scris. Telegrama și banii expediați cred că-i primești înaintea acestei c. p. Te sărut cu tot dorul și dragul, Sandy. Sărutări de mâini lui tăticu, mămicăi și mamei moașe. Sănătate celorlalți. Sărutări de mâini și sănătate la cumetri. N.A. Depărtarea culegea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nins, zăpada e mare și nu-i nici ger. Ieri, în ajun de Anul nou, am ieșit puțin cu Mariana de m-am plimbat puțin pe drum. Muțule scump, când vii tu oare? Scrie-mi sau chiar dă-mi o telegramă, mi-ar fi mare bucuria să aflu că vii acasă. dar nu vorbe ca până acum. Nici nu-ți poți închipui cât mi se frânge inima de durere când scrii că nu mai vii după ce scriseseși mai întâi cu atâta
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Te îmbrățișez, cu drag, Gherciu * Pe una din scrisorile primite de la colegul său Puiu Rășcanu descopăr o evidență a lor: Rășcanu 5 scrisori și 7 felicitări (de Crăciun, Paști, ziua numelui sau de naștere); Mardare 12 plus 11 și o telegramă; Mihu D. 5 și 11; Cosulschi 30 plus 14; Negură 9 plus 28; Vârgolici 10 și 19 plus o telegramă; Pârâianu 3 plus 2; Joghi 3 plus 5; Balosin 2 plus 18; Iovu 7 plus 10; Blenom 1 plus 6
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Rășcanu 5 scrisori și 7 felicitări (de Crăciun, Paști, ziua numelui sau de naștere); Mardare 12 plus 11 și o telegramă; Mihu D. 5 și 11; Cosulschi 30 plus 14; Negură 9 plus 28; Vârgolici 10 și 19 plus o telegramă; Pârâianu 3 plus 2; Joghi 3 plus 5; Balosin 2 plus 18; Iovu 7 plus 10; Blenom 1 plus 6; Gherciu 1 și nimic; Namoga 1 plus 1; Mahonea 4 plus 18; Coleasa 9 plus 14; Moise C. nimic; Dobrea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
vom mai discuta. Cu toată dragostea colegială, te îmbrățișează, COSTIC). N. B.: Iliuță Mardare din Țigănași, Iași, a răspuns? dar Costel Harnagea ? Cu Dumitru Vârgolici , am văzut, corespondența este bogată, ultima contabilitate a primitorului reținând 10 scrisori, 19 ilustrate și o telegramă, iată două din prima etapă, referitoare la întâlnirea din iulie 1972: Bălășești, 6 iunie 1971 Dragă Alecule, Duminică 4 iunie a. c. am primit cea de-a doua scrisoare de la tine . Într-un fel, aș căuta să-mi cer scuze pentru că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
le refuz. Mi-a venit destul de greu să refuz aceste locuri, deși mă costă 2200 lei, dar te rog și pe tine să mă înțelegi și totodată să răspunzi prezent și pentru mine. Sper să răspund și eu prezent printro telegramă de la Herculane. Când revin de la tratament, am să trec pe la tine să-mi povestești cum a fost. Cu dragoste colegială. Sărut mâna doamnei, Vârgolici. PETRU T. TODICESCU „I s-a dăruit catedrei de pedagogie și Școlii de aplicații din Bârlad
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am întâlnit cu Victor Apostoleanu - a fost pe la mine și m-a întrebat dacă se mai menține hotărârea întâlnirii seriei d-stră, că na mai primit nici o veste. Eu i-am spus că da. Dacă s-a amânat îmi dai o telegramă. Eu sosesc duminică dimineața cu rapidul Iași-București. Dragi salutări și la revedere. Prof. P. Todicescu, str. Canta 1, of. 9, Iași. Iași 29 XII 1972 Mulțumiri, și cu aceeași dragoste îți doresc d-tale și familiei toate urările de bine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fac pe matematicianul. Știi tu cât de tare am fost la această disciplină. Aștept cu nerăbdare a ne vedea. Până atunci urez ție și întregii familii sănătate, noroc și fericire, Iliuță și Norica. În apropierea evenimentului sosea de la Trifești o telegramă care vestea: Suntem prezenți, Ilie și Norica. Arad, 6 august 1972 Dragă Alecule, Cred că am rămas cel mai de la urmă care nu ți-am scris, dar am dat dovadă de multă dragoste sosind printre primii la Bârlad. Nopțile nedormite
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
moștenite de la strămoși. Totuși, mă bucură când îmi scriu foștii mei elevi de odinioară. Ceva asemănător s-a întâmplat când am împlinit 70 de ani. Atunci, Gh. Balaeș (din seria 1942, azi director general în Ministerul Transporturilor) mi-a trimis o telegramă, deosebit de caldă. Socotesc că n-ați făcut o indiscreție luând data nașterii din buletinul de identitate, deoarece acesta se putea lua din Monografia Liceului Pedagogic Bârlad, pagina 84, cum a procedat Balaeș. Ar fi trebuit să răspund, cu vii mulțumiri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bun, fost elev de-al meu de la Liceul Național, dar nu s-a mai putut face nimic. În ultima zi de viață a avut o pneumonie care a fost fatală. Așa că, în ziua de 11 septembrie am primit scrisori și telegrame de felicitări pentru cei 80 de ani împliniți, iar în zilele următoare telegrame și telefoane de condoleanțe. În ziua de 13 septembrie, când a avut loc înhumarea, la cimitirul Eternitatea, alături de rudele și prietenii mei ieșeni, se aflau și 6
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai putut face nimic. În ultima zi de viață a avut o pneumonie care a fost fatală. Așa că, în ziua de 11 septembrie am primit scrisori și telegrame de felicitări pentru cei 80 de ani împliniți, iar în zilele următoare telegrame și telefoane de condoleanțe. În ziua de 13 septembrie, când a avut loc înhumarea, la cimitirul Eternitatea, alături de rudele și prietenii mei ieșeni, se aflau și 6 absolvenți bârlădeni, din promoția 1945, câțiva de la Liceul Național, precum și cinci absolvente de la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mult decât un eșec al propriului început. Sunt profund afectat de această realitate, deopotrivă de obiectivă și subiectivă. Mă gândesc, însă, că n-au intrat zilele în sac, până pe 27 iunie s-ar putea să găsim o soluție. Voi da telegramă. Cu multă prietenie și salutări colegiale, Iancu Coleașcă. Galați, 19 iunie 1987 Dragă Alecule, Îți închipui, atunci când ți am dat telefon am promis sosirea mea la Bârlad, deși eram surd, am auzit foarte puțin din cele relatate de tine. De
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
patra oară în decurs de o lună, manifeste comuniste la Iași, fără însă a fi descoperiți și cei ce le-au tipărit sau difuzat. Peste două săptămâni, la 9 aprilie 1921, Comandamentul Trupelor de Est a trimis Ministerului de Război telegrama nr. 5090 în care s-a comunicat rezultatul unor cercetări asupra mișcărilor subversive: descoperirea de către organele D.P.S.G. a unor „cuiburi bolșevice și comuniste”, dispunând de tipografii secrete și având ca membri „în special studenți evrei basarabeni”. În legătură cu birourile de spionaj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și comuniste”, dispunând de tipografii secrete și având ca membri „în special studenți evrei basarabeni”. În legătură cu birourile de spionaj, ancheta a dovedit și implicarea unui român basarabean, Timotei Marin, președintele Centrului Studențesc al basarabenilor. Colonelul Florescu, cel care a semnat telegrama, a mai anunțat că, prin descinderi în diverse imobile s-a constatat că „foarte mulți studenți și studente evrei sunt înscriși la Universitatea locală, purtând asupra lor cărți de student, dar neaudiind la cursuri”, motivând că nu pot proba cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
grevă. Fiind arestat de organele Siguranței, asupra studentului s-au mai găsit 130 de manifeste și alte materiale, care au stabilit apartenența acestuia la mișcarea de stânga. Faptul că flagelul comunist se întindea cu repeziciune a fost atestat și de telegrama Poliției Chișinău, din 5 iunie 1921, adresată direct ministrului de Interne, Constantin Argetoianu. S-a precizat că Brigada de Siguranță Cetatea-Albă a descoperit „o vastă organizație comunistă teroristă” compusă din elevi, că centrul acesteia se afla în comuna Baimaclia, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
i-a înmânat documente militare „prețioase”, și se îndrepta spre Seghedin pentru a le înmâna șefului său. Evident, informațiile furnizate de Freisberg au fost transmise rapid de reprezentanța diplomatică a României din capitala Ungariei la București. De la Ministerul Afacerilor Străine, telegrama a ajuns la Marele Stat Major, care a însărcinat Secția Informații cu cercetarea și elucidarea cazului de spionaj. Pentru a urgenta descoperirea persoanelor implicate, Freisberg, spre cinstea lui, a colaborat cu structurile contrainformative zonale, implicate în derularea afacerii. În prima
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
judecarea unor asemenea cauze „care n-au nici o rațiune”, întrucât măsura a fost un act de guvernământ, care nu poate fi imputat organelor de execuție. Dar exigența autorităților față de mișcarea legionară a fost extinsă la 18 martie 1937, printr-o telegramă cifrată către prefecți și inspectorii regionali de poliție, cărora li se atrăgea atenția că „toleranța continuă” a unor autorități locale și desconsiderarea legilor au avut ca efect dezvoltarea unor activități care au pus în pericol ordinea publică. Unele mișcări politice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organizații paramilitare, care au efectuat marșuri în uniforme specifice în vederea atragerii de noi aderenți. Prin acțiuni sociale - construirea de școli, biserici, șosele, îngrijirea monumentelor etc. - s-a urmărit pătrunderea „în sufletul țărănimii, care este mai refractară” la mișcările extremiste. Destinatarii telegramei au fost invitați să procedeze „cu toată energia” față de curentele politice care depășesc cadrul de activitate legal și li s-a cerut aplicarea Codului Penal. Guvernul de la București a inițiat, la rândul său, uneori în colaborare cu aliații săi, acțiuni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Moruzov, ironizat de avocatul Nedelescu, un alt avocat al apărării. Acesta a afirmat că „e surprinzător” cum la conducerea serviciului de informații din Marele Stat Major a fost numit „un bulgar de origine din pusta Dobrogei” și a prezentat o telegramă de felicitare adresată de acesta lui Cernat, în care l-a lăudat și i-a cerut colaborarea profesională. Într-o asemenea atmosferă, schimbarea din funcție a fost iminentă, iar Constantin Cernat a lăsat locul, la mijlocul anului 1938, lui Eugen Bianu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din problemele informative care trebuiau soluționate în perioada următoare: unele cercuri ardelene au început „să se agite” în vederea întocmirii unui memoriu către rege în favoarea grațierii lui Victor Precup; Șerban Milcoveanu, președintele Uniunii Naționale a Studenților Creștini Români a adresat o telegramă de felicitare reginei-mamă Elena, care a fost multiplicată și distribuită publicului larg, fapt pentru care s-a ordonat confiscarea acesteia „de oriunde s-ar găsi” pe teritoriul rural; ziaristul Ioan Vlad, proprietarul revistei „Globul Pământesc”, corespondent al unor reviste maghiare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înșiși sisteme radio performante, posturi de goniometrie, pentru identificarea și localizarea posturilor de emisie clandestine, precum și diferite variante de cifrare a documentelor ce trebuiau transmise. Biroul Cifru s-a ocupat exclusiv de crearea unor sisteme de cifru performante și descifrarea telegramelor și a radiogramelor primite de Centrală de la Centre, rezidenți sau agenți. Biroul Filaj-Corespondență a efectuat cenzura corespondenței asupra persoanelor suspecte de acțiuni dăunătoare siguranței statului. Un sistem practicat în epocă a fost cel al unor „sondaje” asupra corespondenței unor persoane
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din mediul rural, respectiv al grupării mai multor instituții la nivel central sau local, în scopul rezolvării unei/unor probleme stringente de siguranță națională. La 7 martie 1930, D. R. Ioanițescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, a trimis telegrama cifrată nr. 15481-S către toți inspectorii regionali de poliție cu măsurile ce trebuiau luate pe teren în urma accentuării tentativelor de atentat pe calea ferată, acestea fiind considerate opera „unor elemente teroriste”. Au fost date instrucțiuni speciale de a fi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]