61,456 matches
-
intr -o strategie guvernamentală. Lăsat la voia inițiativelor individuale (indiferent cât de bine intenționate sau de reușite) sau la voia cererii și ofertei de piață, Eminescu va rămâne În continuare necunoscut, sau va intra În atenția publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative În raport cu imensa sa dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai Înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă Însă că mentalitatea „globalistă” - ce a democratizat accesul la informație dar a redus simțitor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ca dosarele de informatori ale scriitorilor să devină publice. Nu poți face pe luminătorul nației, dacă te-ai străduit să luminezi și Securitatea despre ceea ce făceau și ziceau alți luminători cu condeiul. Reamintesc acest lucru, deoarece la recenta dezbatere pe tema relațiilor scriitorimii cu Securitatea, s-a spus, printre altele, că acum ar fi cam tîrziu pentru așa ceva, în privința membrilor de rînd. Nu pot fi de acord cu această idee. Scriitorul, ca persoană, are o vîrstă biologică, dar cărțile cu care
Turnătorie tîrzie,dar de neiertat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10300_a_11625]
-
ceva cu neputință de gîndit prin intermediul unei specii de indivizi. Dar atunci ce mai e specia? O colecție de lucruri sau o vorbă în vînt? Un cuvînt din capul meu sau ceva care există cu adevărat în realitate? Variațiuni pe tema aceasta cititorul poate face pe cont propriu în orice direcție îl îndeamnă inspirația. Amănuntul care merită să fie reținut este că ceea ce pare un simplu joc lingvistic supus gratuității senine a unor speculații vane capătă o importanță vitală din momentul
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
matematică, dar până la urmă s-a dovedit că intuițiile lui Lévi-Strauss ascundeau metaforic fapte matematice de o mare profunzime. În ce a constat contribuția Dv în această chestiune? În urmă cu vreo zece ani, am publicat două articole pe această temă, unul în revista "Semiotica" din SUA, altul în revista franceză de antropologie culturală L'HOMME. Am propus o interpretare coerentă a dublei torsiuni actor-rol și rol-actor și am creat un cadru conceptual unitar care cuprinde toate elementele formulei. Ce a
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
antropologie culturală L'HOMME. Am propus o interpretare coerentă a dublei torsiuni actor-rol și rol-actor și am creat un cadru conceptual unitar care cuprinde toate elementele formulei. Ce a mai urmat ? În 1998, Lucien Scubla face sinteza cercetărilor pe această temă în cartea Lire Lévi-Strauss, iar în 2001 Pierre Maranda editează la Toronto University Press cartea colectivă The double twist; from ethnography to morphodynamics, unde câțiva dintre exegeții cei mai importanți ai problemei își prezintă punctul de vedere. Formula canonică a
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
sictiricios, kestii. În afara acestor - deja - mărci Simona Popescu, tonice și tonifiante, vedem limpede, printre rânduri sau în infraroșu, mai toate regretele: Am fost mândră întotdeauna de prietenii mei din tinerețe. Ne spuneam verde în față ce aveam de spus, pe teme de literatură sau de viață. Ne certam cu pasiune. Cearta asta avea o curățenie de flacără. Acum nu ne mai certăm, nu ne mai spunem ce gândim cu adevărat, conjuncturile ne-au înmuiat (pe unii!), depărtarea și lipsa comunicării au
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
critici tineri (Nicoleta Cliveț, Sanda Cordoș, Andrei Terian), precum și rubricile, ca de obicei pline de nerv(i), ținute de Alexandru Mușina (Paralele inegale) și Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă Revista CUVÂNTUL nr. 87/ 2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu atenție și păstrat, întrucât rezumă, printre altele, o dramă a conștiinței publice românești: uitarea grotesc-surâzătoare a trecutului comunist. Parcurgem cu interes (și emoție) articolele: O școală a memoriei: Școala de vară de la Sighet
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
pelerinaj la Sighet de Andrei Oișteanu, Arhivele uitării de Daniel Barbu, Istorie recentă și memorie colectivă: note pe marginea lui "Decembrie 1989" de Cătălin Augustin Stoica și John F. Ely. Foarte impresionant și memorabil (pentru a fi și noi în temă) este editorialul lui Mircea Martin, Memorie și ratare, în care susține, cu fermitate și eleganță (combinație de însușiri rar întâlnită în presa noastră de azi), că nevizitarea de către Ion Iliescu, Elie Wiesel și Michael Guest, în iulie 2002, când cei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
de când poeții nu se mai plâng că sunt neînțeleși, ci că sunt înțeleși în grabă și simplificați în entuziasm". Nu cumva jertfa a fost zadarnică? Nu cumva asistăm la un cinic joc al hasurdului, cu iz kafkian? Mereu dominată de tema relațiilor cu lumea (emanație a unei demonii căci în spatele ei se poate decela un raport cu puterea), Ana Blandiana îi împarte pe scriitori în două categorii, în funcție de "curajul" de care ar da dovadă: cei ce pretind că în textul lor
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
se distra, a se juca, a se întâlni, a se împrieteni etc.) și ca o tendință puternică a românei populare și familiare: "Parlamentarii și miniștrii liberali se socializează la Sinaia" (titlu, în Gândul, 31.01.2006 ; Copiii (...) sunt asistați la teme de personal calificat, se socializează, se joacă" (gradinitebucuresti.ro). Varianta reflexivă are o conotație populară care își asociază eticheta "incult": "socializează-te omule!" (forum.md); "Socializează-te acolo unde și când poți" (lumeapiticilor.ro). Lărgirea semantică nu s-a produs
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
ale activiștilor din cultură care îi somau pe intelectuali să termine cu critica "neconstructivă" și cu "negativismul" lor "subiectivist". Am auzit-o odată, prin 1988, pe una dintre sopranele culturii de partid, tovarășa Olivia Clătici, într-un recital pe această temă. Sînt de acord cu dl Adrian Iorgulescu că au fost intelectuali care au colaborat la greu cu regimul comunist. Acest "mulți" mă încurcă. Pe ce statistici se bizuie dl ministru? Aș putea spune, documentat, că mulți compozitori au colaborat cu
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
a scăzut, nostalgicii s-au împuținat, iar problemele ce-i alcătuiau o dată tematica au intrat în conul de umbră al indiferenței generale. Nuanțele ei supraviețuiesc în aulele facultăților și în sălile de seminar, forme moderne de conservare muzeală a unor teme pe care selecția socială le-a eliminat din viața publică. În replică, adepții filozofiei își privesc semenii ca pe niște decerebrați cărora le-a fost amputat organul ideii, biete insecte pipernicite suferind de o prostie viageră și incurabilă. Insectele astea
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
abia așteptăm s-o citim. Memorie și uitare Plăcut la lectură și deopotrivă consistent se dovedește a fi ultimul număr al revistei Cuvîntul (15 august-14 septembrie). Cum de vreun an de zile încoace numerele revistei sînt tematice, de astă dată tema în jurul căreia gravitează articolele din paginile ei este "memoria, uitarea și amintirea." În editorialul de pe prima pagină, Mircea Martin pune în lumină consecințele nefaste pe care un gest politic dus doar pînă la jumătate îl poate avea în mintea românilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
ar fi continuat și radicalizat atmosfera singurei sale opere care ne-a rămas: Le Grand Macabre, un fel de Big Brother avant-la-lettre. Desfășurată într-o imaginară Breughelland, acțiunea operei Le Grand Macabre aduce în prim plan sfârșitul lumii și evidențiază tema fricii și a anulării acesteia prin înstrăinare. Influențe din figura regelui Ubu al lui Alfred Jarry se regăsesc în această anti-operă scrisă după o piesă de teatru de Michel de Ghelderode și "parașutată" pe scenă parcă din benzile desenate exagerat
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
lui M. Codreanu prezintă trei note specifice: forma fixă a sonetului, recompensa națională și lipsa de talent." Al. O. Teodoreanu îi place fără întoarcere, Voronca îi displace tot așa. A și avut cu cei de la revista unu o polemică pe tema unei cronici în care susținea, pe drept cuvînt, că poetul Brățării nopților scrie o poezie clară pe care o "distruge" intenționat prin procedee formale sau că imaginile lui Voronca seamănă cu niște încîntători peștișori aurii scoși însă din acvariu, neavînd
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
lui Sorescu, poet fără volum încă, G. Călinescu scrie în 1964 aceste rînduri pe care criticii generației noastre le vor relua în ecou: ,Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a temelor comune. Este entuziast și beat de univers, copilăros, sensibil și plin de gînduri pînă la marginea spaimei de ineditul existenței, romantic în accepția largă a cuvîntului. Cîte un poem e doar un strigăt de admirație în fața sublimității, în altele se
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
fiecare poveste nu se termină de la sine, ci prin înlocuire cu alta proaspătă, care ține loc de rezolvare a șaradei dinainte. Dar să mă întorc la ceea ce ne preocupă până la paroxism în această clipă, chestiunea deconspirării. De ce bagatelizez eu această temă, așezând-o aici, în zona derizoriului și a spectacolului jalnic? Aflarea adevărului despre trecutul comunist nu e o temă gravă, axială pentru lumea românească? Ba da, dar nu tratată astfel, telenovelistic, isteric, politicianist. Tratată astfel nu vom obține decât o
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
șaradei dinainte. Dar să mă întorc la ceea ce ne preocupă până la paroxism în această clipă, chestiunea deconspirării. De ce bagatelizez eu această temă, așezând-o aici, în zona derizoriului și a spectacolului jalnic? Aflarea adevărului despre trecutul comunist nu e o temă gravă, axială pentru lumea românească? Ba da, dar nu tratată astfel, telenovelistic, isteric, politicianist. Tratată astfel nu vom obține decât o confuzie și mai mare, decât o situație și mai încâlcită, decât o manipulare și o farsă, în care albul
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
condescendență la retorica neformalizată a filozofiei de tip eseistic, totuși deschiderea sa față de celelalte ramuri ale filozofiei este vizibilă în chiar paginile cărții de față: din cele opt studii ale Explorărilor logico-filozofice, două reprezintă aplicații ale metodei analitice asupra unor teme ce ies din perimetrul strict al acestei specialități. Mă gîndesc la studiul pe marginea definițiilor circulare pe care Platon le formulează în dialogul Protagoras (studiu intitulat " Auto-predicație și unitatea virtuților în dialogul Protagoras de Platon") și la cel legat de
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
ies din perimetrul strict al acestei specialități. Mă gîndesc la studiul pe marginea definițiilor circulare pe care Platon le formulează în dialogul Protagoras (studiu intitulat " Auto-predicație și unitatea virtuților în dialogul Protagoras de Platon") și la cel legat de o temă constantă a filozofiei politice: drepturile naturale ale omului (studiul "Există drepturi individuale ca drepturi naturale?"). Cît despre întregul edificiu logic din Explorări logico-filozofice, este nevoie de verdictul unui om a cărui pregătire să fie pe măsura conținutului acestui volum. Iată
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
Suedia doi veliți prozatori români, încă în viață, spre a-i pune bețe-n roate lui Paul Goma. Neexistînd acreditarea României, e foarte cu putință ca, în ciuda propunerilor venite din Occident, dosarul Blaga să nu fi fost alcătuit... O altă temă incitantă a cărții lui Zenovie Cârlugea o alcătuiește dosarul raporturilor dintre Arghezi și Blaga. Raporturi a căror diagramă este cea a jocului de leale recunoașteri reciproce, dar și de explicabile, la urma urmei, orgolii concurențiale, potrivit dictonului "două săbii nu
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
dispară. Nu însă și cea mai cea secvență, în care un copilaș își comunică pe net fanteziile sexuale implicînd excremente. De altfel, puștanii nu se dau în lături nici de la voyeurism (avînd în vedere volumele de teorii scrise pe această temă de analistele feministe de film, nu e de mirare că tema e abordată), nici de la sex oral. July declară că nu asta era intenția ei, dar există o inversare a rolurilor care nu are cum să nu îți sară în
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
copilaș își comunică pe net fanteziile sexuale implicînd excremente. De altfel, puștanii nu se dau în lături nici de la voyeurism (avînd în vedere volumele de teorii scrise pe această temă de analistele feministe de film, nu e de mirare că tema e abordată), nici de la sex oral. July declară că nu asta era intenția ei, dar există o inversare a rolurilor care nu are cum să nu îți sară în ochi: anume figurile de putere ale filmului sînt juniorii, nu adulții
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
postmoderni (care la voi sînt mai mult un pretext polemic decît o literatură), și înfruntările politico-culturale între urmașii lui Noica și restul poporului cu carte." Raftul ca lume Ancheta clujenilor de la Verso (nr. 4, 21 iunie/ 4 iulie 2006) pe tema Lumii a treia a scriitorilor e de fapt un ochi complice și necesar aruncat cărților "de raftul al treilea". Prilej pentru Luca Pițu de a glosa larg și spectaculos în jurul lui Georges Le Gloupier. Autor al unor volume ca Viața
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale revoluțiilor care constituiau modernitatea" și, de aceea, pe cale de a dispărea odată cu condițiile modernității. Națiunea este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]