14,671 matches
-
gravitație și de sub oborocul bunului simț. Ziceam că râde și de milă. De mila celor care, în loc să se sinucidă, s-au apucat de prăsit rebuturi și resturi, gherțoi și cicisbei contagioși, puturoși cu carte de muncă, lepre și jigodii extra/terestre numai bune de înscris la hărmălaie și la păpat venitul minim garantat. Să exemplific? Dacă vreți, iată!...Ieri, în Țiglina patru, pe strada Frunzei, întâlnesc o doamnă cu cățel. Se oprește o clipă în dreptul meu și-mi trântește pe bombeuri
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
asupra gurilor Dunării și a Mării Negre în calitate de „Mare Nostrum” (un fel de „lac” sau „Mare interioară” a Imperiului - n. a). Cucerirea teritoriilor de la nord de Dunăre și-a atins scopul în pofida uriașelor cheltuieli și eforturi legate de edificarea unor limesuri terestre. Incursiunile triburilor germanice practic au încetat pentru o perioadă de aproape o sută douăzeci de ani. Tentativele dacilor liberi și ai aliaților lor nomazi de a respinge legiunile romane la sud de Dunăre s-au soldat cu eșec. Retragerea romană
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Dunărea de Jos, Milcov și Nistru), Marea Neagră și Carpații Orientali. În afară de aceasta, o ieșire la Marea Neagră era absolut indispensabilă pentru Țara Moldovei, deoarece în Evul Mediu căile comerciale maritime erau și cele mai sigure. În condițiile fărîmițării feudale, un comerț terestru era foarte costisitor (din cauza vămilor interne) și periculos (din cauza tîlharilor de drumul mare[vi]). Deja, Roman I se întitula ca „Domn al Țării Moldovei de la Munte - pînă la Marea cea mare”. Cetatea Albă, deși rămînea un punct de sprijin al
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
a și primit renumita distincție, în 1970. „Acesta făcuse cercetări tot în magnetism, iar Ștefan spunea că nimeni nu e mai bun ca el“, și-a amintit doamna Procopiu. „În Europa, era omul cu cele mai mari descoperiri în magnetismul terestru“ Dosarele de corespondență ale profesorului Procopiu au scos, însă, la iveală contactele acestuia cu alte nume celebre ale fizicii din toată lumea. Cele mai multe scrisori provin de la Aimé Cotton, conducătorul lucrării sale de doctorat, de la Paris. Un lucru care arată un fair-play
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
sale, singurul spațiu în care putea evada. „Unul dintre marile lui merite a fost acela că a lucrat cel mai mult în magnetism și pe terenurile cele mai diferite. În Europa, era omul cu cele mai mari descoperiri în magnetismul terestru“, spune doamna Procopiu. Cu datele adunate pe parcursul a 24 de ani de observații și cercetări de teren, savantul a realizat hărți magnetice complete pentru teritoriul României și a pus în evidență o anomalie locală pe linia Iași-Botoșani. „Interesul mare al
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
mai târziu va fi cunoscut în fizică sub denumirea de „Fenomenul Procopiu“. Șirul descoperirilor continuă cu „Efectul Procopiu“, în 1930. În anul 1947 identifică, pentru prima oară, fenomenul de variație, cu o perioadă de circa 500 ani, a câmpului magnetic terestru, afirmând că începând cu anul 1932 momentul magnetic al Pământului crește de la Ecuator spre Poli. Între 1925-1962 a fost profesor la Catedra de Gravitație, Căldură și Electricitate a Universității ieșene. A murit pe 22 august 1972, la 82 de ani
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
fizician american, Kaufman, a folosit Efectul Procopiu în construcția unor noi tipuri de memorie, pentru calculatoarele moderne de foarte mare capacitate. Și astăzi este valabilă această descoperire și este utilizată în construcția calculatoarelor rapide. Lucrări importante are și în magnetismul terestru. Măsurătorile magnetice făcute de Procopiu se referă la alcătuirea unor hărți magnetice, în diferite locuri, în special din Moldova, prin care arată cum evoluează componentele magnetismului pământesc. Hărțile lui au fost reluate de către o asociație de specialitate și sunt reproduse
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
Reading Fake News, Pakistani Minister Directs Nuclear Threat at Israel, scria The New York Times în 25 decembrie 2016. Analiza celor de la NYT pornește de aici: un site a publicat o declarație falsă atribuită ministrului apărării din Israel - Dacă Pakistan trimite trupe terestre în Siria sub orice pretext, noi vom distruge această țară cu un atac nuclear. Reacția a venit prompt de la oficialul pakistanez, care a răspuns cu o amenințare, doar că unei declarații care nu a fost făcută niciodată (captură stânga). Israel
2017, o chestiune de siguranță a umanității () [Corola-blog/BlogPost/339209_a_340538]
-
-i, cum visează/ Visul codrului de fagi,/ Amândoi ca într-o poveste.../ Ei își sunt așa de dragi!” Teiul veghează primii pași făcuți de cei doi tineri prin împărăția silvestră necunoscută lor, în care ei intră ca într-un eden terestru purificant. Din universul acvatic, izvoarelor și râurilor li se adaugă lacul, ca marea să-l fascineze pe poet în perspectiva morții din Mai am un singur dor. În erotica eminesciană, iubirea este arar un fapt împlinit, ci se proiectează ca
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
el știa, din tată în fiu, cum se fac muncile respective, din hărnicia personală având ocazia de a ridica un rai minor, adică o gospodărie cum se cade. Avea timp să vadă mișcarea naturii, a cosmosului. La un asemenea rai terestru, cu mult mai înainte, râvnea Vergiliu. Când e vremea cositului, în grădina verde, sub amurg, îmi aduc aminte de sfaturile poetului latin, că iarba, înmuiată de rouă, se cosește mai bine la ultimele raze ale lunii; când pe lângă mine, în
Despre muncă, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
zboară gând purtat de dor,/ Pân ’ piere totul-totul...// Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe, / E un adânc asemene/ Uitării celei oarbe.” Structura poemului în cele patru tablouri, aflate în antiteză, în care pendularea planurilor dintre terestru și cosmic, uman- fantastic, aduce cu sine explicarea simbolurilor. În primul tablou comunicarea celor doi ( Luceafăr și Cătălina) se face în vis, povestea lor de iubire se petrece atât pe pământ cât și în cosmos. Astrul ceresc „răsare și străluce
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
în cosmos. Astrul ceresc „răsare și străluce”, „s-aprinde”, urmărește pe Cătălina cu „recile-i scântei”, se revarsă luminos, pe pământ, pe fața și pe ochi în somnul ei, „alunecând pe-o rază.” În tabloul al doilea cadrul este numai terestru, iar atmosfera este familiară, intimă, cu gesturi și vorbe simple. Părăsind tonul solemn cu care se adresase Luceafărului, Cătălina, în discuție cu Cătălin, modifică tonul dialogului: -„Da’ ce vreai mări, Cătălin?/ Ia du-t ’ de-ți vezi de treabă// Dar
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
moarte nu se poate”. Nici Hiperion, nici Cătălina nu pot renunța la propriul destin, neputându-se sustrage condiției lor. Tabloul al patrulea evocă scena de dragoste, de fericire, a împlinirii prin iubire, dintre Cătălina și Cătălin. Și aici cadrul este terestru și cosmic. Dialogul dintre Hiperion și Cătălina nu mai este posibil, Acum peisajul este umanizat, specific eminescian ca-n “Sara pe deal”, “Lacul” etc. Acum apare un Hiperion care-și răsfrânge lumina peste întinderile pământului și singurătății mării: “El tremură
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
sub pereții lacrimei”. Obiceiul modernist al lui Arghezi de a permuta determinantul lingvistic al membrelor umane (pulpa mâinii, de ex.) se regăsește în perimetrul altui deziderat de întrebuințare, când, la un moment dat, verbul umblă, atribuit în mod obișnuit, viețuitoarelor terestre, își răsfrânge semantismul asupra aerului: „aerul umblă desculț”. Volumul Ochiul de foc, apărut la ed. Autograf, își are normele estetice în modernism, iar viziunile, declamate uneori fără interes eufonic, sunt încadrabile în lirica neomodernistă. Schimbarea clasei gramaticale a cuvintelor, dispoziție
N.N. Negulescu: Ochiul de foc () [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
ani. Tatăl fusese împușcat pe frontul ruso-german al Primului Război Mondial. Elementul biografic demoralizant va fi fost în special, faptul că a fost părăsit de mamă. Indiferent de lanțul tehnologic de care beneficiază autorul: luntre, moară, camion, versurile au cale proprie, posibil terestră: „prin bolovanii grunzuroși“, ori siderală, în funcție de forța vocației și de obiectivul [tendința] celui care le-a conturat. Una dintre întrebările, poate a fiecăruia dintre noi, când viața devine grea, este dacă vom ceda încercărilor și vom căuta exemple de rezistență
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
un miliardar zărghit - un fel de Soros, dacă vreți - ce vedea în trecut, prezent și viitor și care-și construise o navă spațială ca să călătorească în timp). Respectivă istorie, ce comprima în 75000 de cuvinte războiul de 67 de zile terestre dintre Pământ și Marte, conține, așadar, următorul citat: „Nu există niciun motiv pentru care binele nu poate triumfă tot atât de des că și răul. Triumful este o chestiune de organizare. Dacă îngerii există, sper că sunt organizați în stilul Mafiei.” Doamnelor
Viață de câine de 30 de lei în vremea „loviturii de stat” () [Corola-blog/BlogPost/339097_a_340426]
-
și cele două protocoale adiționale, adoptate la New York, la data de 15 noiembrie 2000: Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, precum și Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare; ... 2. Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare și semnată de România la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată prin Legea nr.300/2006; ... 3. Directiva
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
popular domneștean reconstituie fiecare element al costumului popular purtat până acum câțiva ani de țăranii satului. Se poate observa influența motivelor ardelenești din zona Sibiului cu motivele muscelene. O îmbinare ce reprezintă, deopotrivă, elementele pastorale și cele florale (comuniunea naturii terestre cu universul într-un mod de o unicitate sublimă). VI. Aria de răspândire a operelor de artă bizantină sau create sub influența acesteia este foarte largă, ea cuprinzând, în afara Imperiului Bizantin și alte zone, în principal Italia, Țările Balcanice, Rusia
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
primăvara,/ Se topeau zăpezile/ Zăpezile...ah, zăpezile.../ Atâta fum de aburi/ Se-nalță din florile/ Ce urmau să înflorească/ Dar unde înfloriseră,/ Unde era adâncul neștiut/ Nevăzut încă de oameni,/ Plutitor dincolo de cuvinte?" Plinătatea luminii, fecunditatea cosmică revarsată în plan terestru vor transforma toate elementele în principii vegetale, redate prin florile ce urmează să se deschidă. Poeta conservă în aceste versuri o lume fixată într-o aură de eternitate, într-un orizont al sevelor reunite, cosmice și telurice. Secunde În “Scrisoare
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
Și jocul acesta cu petale celeste Este doar pentru doamele cele cochete Ce se scurg ca lumina între nori și ferestre. 9 În lumea mea reală cu galaxii rebele Solfegiile toate sînt vreascuri de surcele Și nu au consistența iubirilor terestre Cînd clinchetul uitării se sparge în ferestre. 10 „ Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă.” Așa a scris poetul și noi îi vom da seamă, Că n-ancetat rebelul de ceas să se deșire În cumpenele nopții, în știre și
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
leș jeux șont faits, rien ne va plus! scrie pe fruntea Să luminoasă și tu nici n-ai apucat să alegi un numar sau un cuvânt, tu încă n-ai iubit și n-ai urât, n-ai gustat din nuriturile terestre, n-ai ascultat cântarea cântărilor, nu te-ai privit în oglindă, n-ai citit psalmii lui david și nici reclamele la pastă de dinți și la conservele de pește, leș jeux șont faits, rien ne va plus! ești anunțat, adică
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
l-am scris pe-o coală de hârtie, când nu știam că sunt în jocul de cuvinte, un adevăr proscris, un ''quelque chose'' amarnic și-atâta de mărunt. De ce mi se năzare mereu să prind din zbor doar un impuls terestru asemenea cu-n șut când știu că azi se poate și încă ce ușor să iei aripi cu japca sau chiar de împrumut? Dar ce zbor e acela și ce-nălțimi albastre îmi mai arăți, iubite, și-mi spui că
REFRENE RECI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341300_a_342629]
-
Și în final vom fi eliminați sau salvați prin propria noastră explozia și implozie a ADN-ului nostru primordial al creației ce se perpetuează prin codul nostru genetic, la confluența dintre plasma solară și plasma albastră a magnetismului biotopului nostru terestru Desigur, această “pseudo gestație” osmotică în tandem genetic nu va dura mult, pentru că ingerarea produselor alimentare provenite în baza Codexului Alimentarius (GMO) ne va “ajuta” să facem un salt cuantic, prin homozigotare și puritate genetică, fiecare cu genele și cu
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
și nu mi-e teamă de ele - / și, poate va fi chiar într-o zi de marți, ca azi ... ” Este evident liantul mecanismului poetic, elementul de referință al discursului - Timpul ‒ căci toate datele planului natural cosmic și ale planului uman terestru stau sub semnul lui: clipa, secunda, ora, ziua, anotimpul, ceasul, azi, mâinele, veșnicia, eternitatea etc. Actul creației nu mai este rezultatul colaborării cu muza, de unde a plecat inițial Poezia, lirica trebuie să pornească din inimă, pentru că „numai cu inima poți
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
jad, monumentale!”), prin care merită și chiar trebuie să fie cucerite Lumea și Iubirea. Din nou, două complementarități semantice, la THEODOR RĂPAN! Iubirea fiind echivalentul semantic-demiurgic al Armoniei Cosmice a Creației/POEZIA SACRĂ - Poetul poate să-și ofere și sincope terestre ale Iubirii, în favoarea Armoniilor Celeste ale RIMEI POETICE: „Vei îndrăzni, Madonă, cu asprime/Să mă condamni? O, nu, nu mă desfide!/ Pierdut pe veci mă exilez în rime!” - cf. Sonetul CCXCIV. În definitiv, Iubirea cu cadențe terestre a provocat Căderea
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]