835,971 matches
-
energiile divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, 948A. footnote>. Dorința de unire crește în proporție cu participarea la Dumnezeu Consultând cartea Termenii filozofiei grecești a lui Francis E. Peters, am considerat necesar a insera în debutul acestui capitol câteva explicații și interpretări date de acest autor cu referire la însemnătatea termenului dorință și unele sinonime ale acestuia, din filosofia antică. Astfel, partea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de unire crește în proporție cu participarea la Dumnezeu Consultând cartea Termenii filozofiei grecești a lui Francis E. Peters, am considerat necesar a insera în debutul acestui capitol câteva explicații și interpretări date de acest autor cu referire la însemnătatea termenului dorință și unele sinonime ale acestuia, din filosofia antică. Astfel, partea deziderativă (epithymetikon)<footnote În versiunea românească a Republicii lui Platon, termenul e redat prin „partea apetentă a sufletului” (nota traducătorului - Dragan Stoianovici); cf. Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a insera în debutul acestui capitol câteva explicații și interpretări date de acest autor cu referire la însemnătatea termenului dorință și unele sinonime ale acestuia, din filosofia antică. Astfel, partea deziderativă (epithymetikon)<footnote În versiunea românească a Republicii lui Platon, termenul e redat prin „partea apetentă a sufletului” (nota traducătorului - Dragan Stoianovici); cf. Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, ediția a II-a revăzută, Editura Humanitas, București, 1997, p. 95. footnote> este una din cele trei părți
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la însemnătatea termenului dorință și unele sinonime ale acestuia, din filosofia antică. Astfel, partea deziderativă (epithymetikon)<footnote În versiunea românească a Republicii lui Platon, termenul e redat prin „partea apetentă a sufletului” (nota traducătorului - Dragan Stoianovici); cf. Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, ediția a II-a revăzută, Editura Humanitas, București, 1997, p. 95. footnote> este una din cele trei părți ale sufletului în Republica lui Platon, IV, 434d-441c (distincție pe care Aristotel o găsește nesatisfăcătoare [De
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cu intelecția (noesis), cauza ultimă a mișcării din suflet (De anima, III, 433a-b). Aristotel tratează în mod general despre orexis în De motu anim., cap. 6-8)<footnote Pentru rolul acesteia în platonism, Francis Peters ne îndeamnă să căutăm și însemnătatea termenului epistrophḗ (= întoarcere, reîntoarcere). Astfel, „reîntoarcerea” din tradiția platoniciană este distinctă, dar legată de problema epistemologică a cunoașterii lui Dumnezeu. Ea diferă prin aceea că este în funcție de dorință (orexis). Fundamentul ei ontologic îl constituie identificarea Unului transcendent cu Binele (Platon, Republica
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
construite pornind de la ἔρως. În omiliile la Cântarea Cântărilor, ἐπιθυμία va figura în cea mai mare parte ca punct central al pedagogiei. Aici, va fi tradus ca dorință. Când am considerat că este important ca cititorul să știe ce alți termeni din vocabularul dorinței vor fi traduși, se va furniza termenul grecesc. În notele sale la traducerea încă nepublicată a Omiliilor la Cântarea Cântărilor, R. Norris a speculat asupra motivului angajării unor astfel de termeni pentru dorință. Un aspect interesant, Norris
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
va figura în cea mai mare parte ca punct central al pedagogiei. Aici, va fi tradus ca dorință. Când am considerat că este important ca cititorul să știe ce alți termeni din vocabularul dorinței vor fi traduși, se va furniza termenul grecesc. În notele sale la traducerea încă nepublicată a Omiliilor la Cântarea Cântărilor, R. Norris a speculat asupra motivului angajării unor astfel de termeni pentru dorință. Un aspect interesant, Norris sugerează un posibil stimul din partea lui Origen, care, în Comentariul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ca cititorul să știe ce alți termeni din vocabularul dorinței vor fi traduși, se va furniza termenul grecesc. În notele sale la traducerea încă nepublicată a Omiliilor la Cântarea Cântărilor, R. Norris a speculat asupra motivului angajării unor astfel de termeni pentru dorință. Un aspect interesant, Norris sugerează un posibil stimul din partea lui Origen, care, în Comentariul său la Cântarea Cântărilor, discută diverse cuvinte grecești pe care englezii tind să se exprime prin cuvântul unic „iubire”. Preluând acest demers, mi-am
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
purificat) este punctul de plecare (ἀφορμή) a unei dorințe mai mari (μείζονος ἐπιθυμίας), făcând dorința (πόθος) mai intensă (σφοδρότερος) prin participarea (μετουσία) la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Avem aici termenii pe care îi vom regăsi în analiza ce urmează. Suntem în ordinea μετουσία, ai unirii. O unire progresivă. Pe măsură ce Dumnezeu se comunică (ἀεὶ μετεχόμενους), crește dorința sufletului. Plăcerea, bucuria, îndestularea, departe de a produce sațietate (χόρος), ca în îndestulările sensibile
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și dând uitării cele străbătute înainte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, în P. G. XLIV, col. 1036A; PSB, vol. 29, p. 284. footnote>. Putem sublinia, bazându-ne pe cuvintele Sfântului Grigorie al Nyssei, care, cu alți termeni și într-un mod mai concis, explică acest neîncetat progres duhovnicesc, precizând că „măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și că nu e vreun hotar al cunoașterii în înțelegerea celor cercetate, după care ar trebui să se
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de tot soiul. 3. Pentru că, deși își numește, cu modestie, demersul, biografie, acesta este mult mai mult decât atât: o monografie temeinică prinsă pe fondul unei istorii zbuciumate, astfel încât cititorul să înțeleagă bine că omul e subt vremi, sau, în termenii lui Eliade, omul e terorizat de istorie sau, cum spune titlul, prizonierul istoriei. (Autorul este istoric, așa că înțelege bine acest prizonierat.) Este morala implicită a cărții despre Eliade, autor care a fost când interzis, când supralicitat, când mitizat, când demonizat
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
sovietice salvatorii indiscutabili ai unei umanități amenințate brutal de către extremismele criminale de nuanță fascisto-nazistă. Cea de-a treia categorie este reprezentată de firile oportuniste și mobile, dispuse la colaborare și, în același timp, suficient de atente cu propriul interes pe termen lung spre a nu-și compromite prea grav opera, cum au fost Ion Jalea sau Ion Irimescu, dar și meseriașii greoi, fără strălucire și fără performanțe, cărora noua ordine politică părea să le asigure ceea ce natura refuzase într-o mare
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
buzele românilor, odată cu avântul construcțiilor. Inițial, simbol al apartenenței la clasa îmbogățiților de tranziție, geamul termo și fonoizolant a devenit, odată cu creșterea ofertei și scăderea prețului, emblema ieșirii românului simplu din starea de sărăcie". Se observă, în text, opoziția între termenul încărcat de conotații populare (termopan) și formula tehnică preferată de autor în planul judecății obiective (geamul termo și fonoizolant). Cuvîntul termopan e foarte recent în română și nu poate deci fi găsit în ediții mai vechi ale dicționarelor. Ediția a
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
diferite sintagme, perifraze, sinonime (cuprinzînd ideea de ,termoizolant"). Chiar și pe un site românesc specializat (ferestreonline.ro), formula tehnică preferată și definită este geam termoizolant, în vreme ce (geam) termopan este indicat doar ca sinonim. În română, se constată pătrunderea cuvîntului - ca termen concret, al vieții practice - în limbajul familiar (,și-i tragem o serenadă sub balcon de să-i tremure termopanu'", myband.ro), perfecta adaptare morfologică (cu pluralul neutru în -e) și trecerea gramaticală din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
Crai Nou, 20.05.2005). Metaforic, cuvîntul apare de pildă în titlul unei emisiuni TV (,Termopanele istoriei", 29.09.2006). Desigur, nu toate utilizările jurnalistice actuale sunt ironice. Uneori, autorii textelor par a lua foarte în serios valoarea simbolică a termenului, conotațiile sale de bogăție. Se creează astfel contraste afective - ,Sub termopanele cantinei săracilor, amărâții au înghețat o zi și o noapte să-și ia pomana de Crăciun" (Adevărul, 23.12.2004); " În clădirea părăginită din Valea Roșie, unde altădată își
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
gândirii muzicale baroce, deoarece „Din perspectiva unui ideal complet, rezultând din însumarea, sinteza contribuțiilor individuale, stilul în înțelesul său individual este atunci de văzut ca o carență, o nedesăvârșire, inaptitudine a unuia singur de a realiza totul, nu doar în termeni cantitativi, ci și în termeni calitativi; slăbiciune inerentă condiției umane.”<footnote Ibidem, p. 191. footnote> (c) ideea împrumutului de mijloace din știința antică a retoricii - „Apare aici, în teoria artistică a secolului al XV-lea mai ales, un echivoc, hrănit
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
perspectiva unui ideal complet, rezultând din însumarea, sinteza contribuțiilor individuale, stilul în înțelesul său individual este atunci de văzut ca o carență, o nedesăvârșire, inaptitudine a unuia singur de a realiza totul, nu doar în termeni cantitativi, ci și în termeni calitativi; slăbiciune inerentă condiției umane.”<footnote Ibidem, p. 191. footnote> (c) ideea împrumutului de mijloace din știința antică a retoricii - „Apare aici, în teoria artistică a secolului al XV-lea mai ales, un echivoc, hrănit poate și de felul în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cât și calitatea „monolitică” a stilului acestuia, adică prin tentativa (reușită) de realizare a idealului retoric de încorporare și înfăptuire a tuturor posibilităților pe care le oferă totalitatea tipologiilor retorice. Într-o opoziție iconciliabilă cu această concepție se prezintă, în termenii Ancăi Oroveanu, modelul „psihologic” sau, în termenii noștri - modelul antropomorfic și organic: „Stilul va dobândi de aici încolo (deși acest proces e departe de a fi unul non-contradictoriu, liniar) diverse formulări, dar grupate în jurul unei constante, convergând în direcția ei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
adică prin tentativa (reușită) de realizare a idealului retoric de încorporare și înfăptuire a tuturor posibilităților pe care le oferă totalitatea tipologiilor retorice. Într-o opoziție iconciliabilă cu această concepție se prezintă, în termenii Ancăi Oroveanu, modelul „psihologic” sau, în termenii noștri - modelul antropomorfic și organic: „Stilul va dobândi de aici încolo (deși acest proces e departe de a fi unul non-contradictoriu, liniar) diverse formulări, dar grupate în jurul unei constante, convergând în direcția ei: stilul e o expresie a sinelui, rezultanta
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în fapt este vorba despre două accepțiuni diferite ale fenomenului stilistic și care necesită formulări separate pentru a le releva specificul într-un mod corespunzător. Cu alte cuvinte, pentru fiecare compozitor trebuie elaborată și aplicată o definiție specifică a accepțiunii termenului „stil”, în concordanță cu epoca în care a trăit și a compus, spre exemplu, Bach sau Beethoven. Este firesc să nu-i putem aplica lui Bach definiția lui Buffon - „Stilul este omul” -, deoarece, în cazul lui Bach, după cum afirmă Anca
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
două posibilități de a opta - (a) posibilitatea de a îngloba toate stilurile (și în sens retoric, dar și în sens muzical) sau (b) racordarea univocă și ireversibilă a propriei gândiri, caracter și temperament la o singură tipologie stilistică, ceea ce în termenii retoricii (muzicale) reprezintă cea mai slabă și mai imperfectă formă de asumare stilistică -, generația beethoveniană și urmașii acesteia aleg, după cum deja știm, varianta a doua. Acest pas de la „monolitic”-retoric la „antropomorfic”-organic este realizat prin opțiunea pentru un „fragment
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Astfel, ceea ce în cadrul teoriei retorice (a afectelor) reprezenta o tipologie stilistică (stilul înalt, magnific sau umil, stilul sobru sau înflorit) a fost reconvertit în definiția unui mijloc de expresie sau procedeu tehnic. Iar definiția stilului a fost reformulată exact în termenii de care era nevoie în contextul unui romantism emergent și care sunt practicabili și în prezent: „stilul este omul” sau, cu alte cuvinte, stilul reprezintă suma calităților și a însușirilor reprezentative (ca frecvență în manifestare) prin care acesta poate fi
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a schimbării de paradigmă a fost configurarea gândirii muzicale de tip simfonic, cu tot ceea ce presupunea aceasta: (1) geneza întregului discurs muzical dintr-un singur „sâmbure”, „grăunte”, „sămânță”, „miez”, „celulă” (spre deosebire de „figura” și „figurativitatea” retorică renascentistă sau barocă) sau - în termenii lui Boris Asafiev<footnote Boris Asafiev, Muzikalnaia forma kak proțes (Forma muzicală ca proces), Leningrad, Editura Muzîka, 1971. footnote> - din intonație, pe care o putem defini, la limita simplității, ca interval între două sunete, ele fiind înțelese ca potențial relațional
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
creștea dintr-o singură entitate generativă, ci dintr-un întreg ansamblu de asemenea entități. Fie că este vorba despre funcția de Grundthema (idea de bază), fie despre Hauptmotiv (motivul principal), Wagner alege titulatura de Leitmotiv (motivul-ghid sau conducător) drept singurul termen eficient în orientarea prin hiperdensitatea structurală și de scriitură a operelor lui. Însă, pe lângă funcția tematică-organică pe care o dețin leitmotivele, ca „reziduuri” ale ideii de elaborare simfonică, este implicită și funcția de figuri simbolice a acestor entități frazice (care
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
evidentă cu caracterul inovativ-progresiv al creației lui Ludwig van Beethoven, însă cu o orientare regresivă, determinată de continuitatea deloc surprinzătoare ca asemănare cu figura lui Johann Sebastian Bach. Ambii compozitori, Wagner și Bach, realizează sinteze ale stilurilor anterioare, fiecare în termenii epocii lui, și amândoi recurg la retoric - Bach într-un mod implicit mentalității baroce, însă Wagner procedând într-un mod explicit, dată fiind această „sensibilitate” față de retoric a componentei operistice a dramei muzicale. Asocierea cu Bach ar putea fi explicitată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]