3,583 matches
-
Informații a Armatei). Nu în zadar, autorul etapizează evenimentele din decembrie 1989 după cum urmează: 1) 15-22 decembrie (etapă în care nu au murit militari); și 2) 22-28 decembrie (etapă în care au murit militari, tocmai din cauza inducerii psihozei legate de teroriști; această etapă este numită, ironic, „revoluția de stat” - p. 258). A doua etapă a fost reprezentativă pentru puciști, care au fabricat și un așa-numit război electronic: „«Teroriștii» și «războiul electronic» sunt două componente ale puciului din decembrie 1989. ș
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
etapă în care au murit militari, tocmai din cauza inducerii psihozei legate de teroriști; această etapă este numită, ironic, „revoluția de stat” - p. 258). A doua etapă a fost reprezentativă pentru puciști, care au fabricat și un așa-numit război electronic: „«Teroriștii» și «războiul electronic» sunt două componente ale puciului din decembrie 1989. ș...ț Atât «teroriștii», cât și autorii «războiului electronic» au fost cadre militare românești, cu un rol unic: acela de a crea o falsă impresie că armata română și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
este numită, ironic, „revoluția de stat” - p. 258). A doua etapă a fost reprezentativă pentru puciști, care au fabricat și un așa-numit război electronic: „«Teroriștii» și «războiul electronic» sunt două componente ale puciului din decembrie 1989. ș...ț Atât «teroriștii», cât și autorii «războiului electronic» au fost cadre militare românești, cu un rol unic: acela de a crea o falsă impresie că armata română și o puzderie de cetățeni luptă cot la cot împotriva unui inamic invizibil. În paralel, Televiziunea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
rol unic: acela de a crea o falsă impresie că armata română și o puzderie de cetățeni luptă cot la cot împotriva unui inamic invizibil. În paralel, Televiziunea a avut sarcina de a realiza diversiunea psihologică ș...ț” (p. 285). „Teroriștii” au acționat strict la comandă, la ordinele unor generali din MApN și MI, aflându-se în misiuni explicite. De cele mai multe ori, victimele (militari sau civili) erau rănite sau ucise la întâmplare- căci, dacă ar fi dorit, presupușii teroriști ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
p. 285). „Teroriștii” au acționat strict la comandă, la ordinele unor generali din MApN și MI, aflându-se în misiuni explicite. De cele mai multe ori, victimele (militari sau civili) erau rănite sau ucise la întâmplare- căci, dacă ar fi dorit, presupușii teroriști ar fi putut face mult mai multe victime, dacă numărul lor nu ar fi fost limitat, totuși, de puciști. Iar generalii MApN și MI care au ordonat misiunile teroriste se aflau, la rândul lor, la ordinele echipei Iliescu, ajunsă la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu victime inerente produse la ordinele puciștilor; s-a urmărit ca efectul Timișoara să se propage în toată țara, iar Bucureștiul, mai cu seamă, să se revolte la rândul său, puciștii având pregătită echipa Iliescu. Dacă se poate vorbi de „teroriști” (în sensul de militari care au acționat la comandă, pentru a da senzația de război civil), atunci aceștia ar fi funcționat încă de la Timișoara, când s-a tras în mod intenționat asupra populației, din diverse puncte strategice; „teroriștii” nu au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vorbi de „teroriști” (în sensul de militari care au acționat la comandă, pentru a da senzația de război civil), atunci aceștia ar fi funcționat încă de la Timișoara, când s-a tras în mod intenționat asupra populației, din diverse puncte strategice; „teroriștii” nu au fost în nici un caz străini, ci autohtoni, mai cu seamă membri DIA. Autorul consideră că termenul „revoluție” nu este adecvat pentru ceea ce s-a întâmplat în România în decembrie 1989 (întrucât revoluția presupune program și conspirativitate, ori așa ceva
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost permisă prezența civililor și s-au folosit și ținte vii” (p. 358). Stufoasa demonstrație a lui Călin Cernăianu are destule puncte interesante: cele mai pregnante sunt discuțiile asupra rolului lui Victor Athanasie Stănculescu și mai ales asupra identității „teroriștilor”. Discuția cu privire la rolul Securității este totuși ambiguă și nu delimitează clar anvergura acțiunilor respectivei instituții în decembrie 1989. La un moment dat, autorul afirmă că Securitatea putea fi și o apărătoare a intereselor naționale, dar că, după puci, ea a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cartea sa Complotul Securității. Revoluția trădată din România (1999) - o conspirație internă patronată de fostul organ de represiune din România comunistă. Mai întâi critică manipularea mediatică a Occidentului de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și adaptat pe parcurs. Apoi, ca într-o piesă de teatru, autoarea inventariază cincisprezece personaje esențiale ale complotului (p. 8): 1. Silviu Brucan (eminența cenușie a conspirației, catalogat drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dăduse ordin să se tragă asupra maselor incontrolabile, care clamau anticomunismul. S-a mizat și pe faptul de a se trage cu arma la întâmplare, unii împotriva altora. Complotul are în plan, apoi, răspândirea zvonului cu intrarea în acțiune a „teroriștilor”. Așa-numita „bătălie de la Televiziune” este dată pornind de la presupusa imixtiune a „teroriștilor” contra revoluției. Pentru a face vizibil respectivul pericol, Iliescu și grupul său sunt aduși în mașini blindate la TVR, unde noul lider prezintă comunicatul de preluare a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mizat și pe faptul de a se trage cu arma la întâmplare, unii împotriva altora. Complotul are în plan, apoi, răspândirea zvonului cu intrarea în acțiune a „teroriștilor”. Așa-numita „bătălie de la Televiziune” este dată pornind de la presupusa imixtiune a „teroriștilor” contra revoluției. Pentru a face vizibil respectivul pericol, Iliescu și grupul său sunt aduși în mașini blindate la TVR, unde noul lider prezintă comunicatul de preluare a puterii și programul concentrat de guvernare tranzitorie până la primele alegeri libere; în acest
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sunt insultați și maltratați: mineriadele din 1990, mai cu seamă cea din iunie, pledează în favoarea ideii că Securitatea ajunsese să controleze din nou România. Demonstrația minuțioasă a Antoniei Rados pierde totuși din vedere câteva lucruri: în primul rând, faptul că „teroriștii” au fost contaminați cu sensul de securiști, probabil fiindcă trebuia găsit un țap ispășitor. Cu alte cuvinte, în cele din urmă Securitatea a fost compromisă în decembrie 1989, deși generalul Iulian Vlad colaborase cu noul regim instaurat după fuga lui
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trebuia găsit un țap ispășitor. Cu alte cuvinte, în cele din urmă Securitatea a fost compromisă în decembrie 1989, deși generalul Iulian Vlad colaborase cu noul regim instaurat după fuga lui Ceaușescu. Psihoza declanșată la nivelul populației identifica limpede în „teroriști” pe membrii fostului aparat de represiune (Securitatea) și de-abia apoi credita identitatea presupușilor teroriști ca aparținând unor arabi, mercenari etc. Dacă Securitatea ar fi fost întru totul organismul din spatele complotului, ea nu ar fi îngăduit ca membrii săi să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
compromisă în decembrie 1989, deși generalul Iulian Vlad colaborase cu noul regim instaurat după fuga lui Ceaușescu. Psihoza declanșată la nivelul populației identifica limpede în „teroriști” pe membrii fostului aparat de represiune (Securitatea) și de-abia apoi credita identitatea presupușilor teroriști ca aparținând unor arabi, mercenari etc. Dacă Securitatea ar fi fost întru totul organismul din spatele complotului, ea nu ar fi îngăduit ca membrii săi să fie demonizați și, mai ales, să fie discreditați public, într-o acțiune media și într-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
media și într-o manipulare de anvergură a opiniei publice. Din complot, dacă acesta a existat, nu a făcut parte întreaga Securitate, ci facțiuni dinăuntrul ei, alte facțiuni rămânându-i fidele lui Ceaușescu; demonizarea Securității și lansarea psihozei legate de teroriști nu avea însă cum să diferențieze între gruparea pro-revoluție (securiștii „buni”) și cea anti-revoluție (securiștii „răi”), așa încât s-a acceptat (sau s-a negociat) formula unei demonizări generale. Dar, după ce a plătit acest preț, Securitatea a fost vivificată prin crearea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și care susține că Securitatea a fost instituția care i-a sugerat lui Nicolae Ceaușescu organizarea mitingului fatal pentru regim din 21 decembrie 1989, unde mulțimea a fost stârnită după o regie bine gândită. Teatrul stradal ulterior, jocul de-a „teroriștii”, toate acestea au ținut de scenariul unei lovituri de palat care, firește, a mizat pe revolta populației. Personajul care emite această ipoteză nu precizează, însă, dacă Securitatea a trecut la punerea în practică a loviturii de palat înainte de explozia de la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
origine nu o cunoaște), care împușcau doar în cap; nu în ultimul rând, consideră că o parte din vină pentru haosul creat o poartă și civilii (fie ei revoluționari sau nu), care au primit arme și au tras la întâmplare. „Teroriștii” și presupusa lor rețea de subterane au făcut parte din același scenariu. Noaptea de 22 spre 23 decembrie a constituit, după Gușe, o acumulare de dezinformări venite din toată țara, pentru a se crea senzația de război civil iminent; în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comunist (astfel încât acesta să fie protejat); continuitatea cenzurii comuniste. Mazilu consideră că în 22 decembrie s-a deschis din nou focul (deși revoluția izbândise), întrucât tinerii revoluționari reclamau abolirea comunismului, refuzând ca revolta lor să aibă doar caracter anticeaușist - astfel, „teroriștii” au fost creați tocmai pentru a-i contracara pe acești tineri care nu acceptau jumătățile de măsură. În acest sens, Mazilu sugerează o conjurație internă prin intermediul căreia au funcționat chiar comandouri speciale, cu misiunea de a-i ucide pe tinerii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
25 decembrie 1989 și, cum vestea se răspândește, tinerii revoluționari anunță un miting de protest în Piața Palatului - respectivul miting este însă interzis de autorități (FSN), iar forțele de ordine împiedică adunarea protestatarilor (profitând și de psihoza inculcată populației în privința „teroriștilor”). De altfel, din 26 decembrie, tinerilor civili li se sugerează ritos că „Revoluția s-a terminat” și că este timpul să se retragă din clădirile oficiale; propunerea acestora de a se crea o gardă revoluționară este tergiversată și, în cele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sens, amintește în special grupurile de maghiari, dar și de sovietici (intrați în România ca falși turiști, unii dintre ei), agenți care au realizat o monitorizare în teritoriu, dar nu s-au amestecat propriu-zis în revolta românească (p. 47). Chestiunea „teroriștilor” este comentată concis: aceștia au fost civili care au primit armament și l-au folosit în mod iresponsabil sau militari care au primit ordin să producă derută (pentru ultimul caz, Măgureanu admite că a existat o regie a acțiunii presupușilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
este comentată concis: aceștia au fost civili care au primit armament și l-au folosit în mod iresponsabil sau militari care au primit ordin să producă derută (pentru ultimul caz, Măgureanu admite că a existat o regie a acțiunii presupușilor teroriști, că a existat o premeditare - adică o conspirație internă, se sugerează); exclude orice rol presupus al Securității în confecționarea „teroriștilor”. Nicu Ceaușescu, fiul preferat al dictatorului, considerat moștenitorul politic al acestuia, susține în fața Comisiei de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care au primit ordin să producă derută (pentru ultimul caz, Măgureanu admite că a existat o regie a acțiunii presupușilor teroriști, că a existat o premeditare - adică o conspirație internă, se sugerează); exclude orice rol presupus al Securității în confecționarea „teroriștilor”. Nicu Ceaușescu, fiul preferat al dictatorului, considerat moștenitorul politic al acestuia, susține în fața Comisiei de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989 că pe fondul unei revolte populare a avut loc o lovitură de stat, cu sprijinul Armatei, al Ministerului de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
impulsuri. Securitatea l-a trădat pe Ceaușescu mai întâi parțial, neprezentându-i adecvat situația revoltei de la Timișoara și permițând ca șeful statului să plece în Iran, însă a acceptat propriu-zis revoluția doar după fuga lui Ceaușescu și capturarea lui. Chestiunea „teroriștilor” a depins de hibridarea revoltei populare și a revoluției cu lovitura de stat, în sensul în care „teroriștii” au fost trăgători de elită (străini sau autohtoni) ce au acționat după un scenariu; nu toate victimele produse începând cu 22 decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
permițând ca șeful statului să plece în Iran, însă a acceptat propriu-zis revoluția doar după fuga lui Ceaușescu și capturarea lui. Chestiunea „teroriștilor” a depins de hibridarea revoltei populare și a revoluției cu lovitura de stat, în sensul în care „teroriștii” au fost trăgători de elită (străini sau autohtoni) ce au acționat după un scenariu; nu toate victimele produse începând cu 22 decembrie 1989 le-au aparținut lor, moartea unora dintre revoluționari sau militari fiind cauzată și de o gherilă urbană
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
națională, loială și morală, securiștii (diferiți de nomenclaturiști, după cum subliniază autorul) fiind un fel de robi truditori pentru onoarea României! Securiștii sunt cei care trebuie să continue „lupta de eliberare națională”! Ocupându-se, după cum era de bănuit, și de chestiunea „teroriștilor”, Coruț crede în existența acestora și îi numește teroriști fără ghilimele, în ipostaza lor de angajați ai artizanilor loviturii de stat: „Între teroriști și puciștii care au luat puterea a existat o înțelegere foarte clară: ce obiective militare trebuiau atacate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]