541,899 matches
-
el însuși un patriarh al artei românești. Acasă La sfîrșit de februarie 2000, într-o duminică, mă aflam în cuibul lui Ion Irimescu, la Fălticeni, în odăițele unde-i este acum sălașul în preajma muzeului ce-i poartă numele. De puțin timp se încheiase ceremonia în care primise Ordinul Steaua României în grad de mare ofițer, eveniment care se petrecea în ziua cînd tocmai împlinise 97 de ani. Cum e obiceiul, bucuria se stropea cu un păhăruț pentru că udătura nu merge singură
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
sub grijirea sa se rînduiesc lucrurile ce-i alcătuiesc portretul de artist proteic și original cu un loc marcant în istoria artelor românești. Din vara lui 1999 nu mai vine la Fălticeni în vacanțe, în vizite. S-a statornicit între timp aici, în cîteva odăițe, unde-i este și atelierul, care peste timp vor întregi, ca și în cazul lui Brâncuși, muzeul, făcînd să se înțeleagă mai bine omul, cu obiceiurile lui de viață trecătoare. Din păcate, a venit la Fălticeni
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
proteic și original cu un loc marcant în istoria artelor românești. Din vara lui 1999 nu mai vine la Fălticeni în vacanțe, în vizite. S-a statornicit între timp aici, în cîteva odăițe, unde-i este și atelierul, care peste timp vor întregi, ca și în cazul lui Brâncuși, muzeul, făcînd să se înțeleagă mai bine omul, cu obiceiurile lui de viață trecătoare. Din păcate, a venit la Fălticeni singur, pentru că soția lui, coana Jenița, a plecat între timp la cele
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
care peste timp vor întregi, ca și în cazul lui Brâncuși, muzeul, făcînd să se înțeleagă mai bine omul, cu obiceiurile lui de viață trecătoare. Din păcate, a venit la Fălticeni singur, pentru că soția lui, coana Jenița, a plecat între timp la cele veșnice, adîncindu-i și mai mult singurătățile, ce-s ale amurgului vîrstei sale venerabile. A lăsat Bucureștii, unde a trăit plenitudinea creației și s-a așezat pentru totdeauna la Fălticeni, ca să-și tămăduiască singurătățile aproape copleșitoare și să se
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Ca și la sosirea lui Romain Rolland, André Gide ori Panait Istrati, serviciul de propagandă sovietic funcționează ireproșabil. Numai că, în cazul lui Simenon, există cîteva mici diferențe. Nimeni nu l-a invitat în URSS. Nimeni n-a știut din timp că are de gând să traverseze Marea Neagră ca să ajungă tocmai la Odesa. Nimeni nu i-a organizat vreun program. Și, mai ales, nimeni nu înțelege ce caută acest romancier de succes într-o țară în care pitorescul a dispărut. Nu
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
de imagini, frânturi de frază, scăpări de gesturi, jumătăți de adevăr și - mai ales - multă tăcere. Aglomerare ce sfârșește, ca în romanele sale, prin a sugera lucrurile importante fără a face apel la comentariu. Dar asta nu e încă totul. Timpul călătoriei odată încheiat, scriitorul crede că se poate înapoia în Franța. E ultima sclipire de optimism dupa revelația tragediei sovietice. Căci e timpul să afle că din acest coșmar nu se poate ieși. Un funcționar anonim și plictisit îi refuză
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
prin a sugera lucrurile importante fără a face apel la comentariu. Dar asta nu e încă totul. Timpul călătoriei odată încheiat, scriitorul crede că se poate înapoia în Franța. E ultima sclipire de optimism dupa revelația tragediei sovietice. Căci e timpul să afle că din acest coșmar nu se poate ieși. Un funcționar anonim și plictisit îi refuză viza de plecare. Poate fi o greșeală? Din păcate, nu. În pașaportul lui Simenon, viza de plecare este barată. E valabilă doar cea
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
doresc cît mai obiectiv și riguros. O bună parte din observațiile mele nu poate fi, în aceste condiții, originală sau strict personală. Există două sensuri ale termenului aflat în dezbatere. În cel dintîi, revizuirea este spontană și se produce tot timpul. Ea nu apare nemijlocit legată de schimbări de mentalitate sau de ideologie literară, de epuizarea resurselor unor curente, de dispariția unor lideri de opinie literară și de alte asemenea evenimente majore. Acest fel de revizuire este lent, uneori observabil doar
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
loc și când sunt ocupați cu clienții și când nu au ce face, în așteptare... Cumpăr totuși ceva de piele ca un ilic, o vestă, pe care scrie pe un petec roșu de mătase scămoșată VICTORY. Voi purta mai tot timpul vesta asta fiind frig, umezeală. La Londra, la întoarcere, nu știu cum, am uitat-o unde am stat. Supărare superstițioasă, fiind rău la pierdere. Karin însă, care pune întotdeauna înainte binele, fiind mai generoasă decât mine, mă asigură că asta poartă noroc
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
distinsa sa soție, al cărei nume nu știu cum se face, dar îl uitai. Cel mai mult mi s-a impus nu ritualul în sine, foarte economicos, semănând cu al protestanților de tot felul, ci tăcerea pe care o păstraseră foarte mult timp în semn de reculegere și de meditație. Și cum tăceau ei. Fiecare, pot să spun, altfel. Tăcând în alt mod. Așa cum și vorbirea diferă de la unul la altul. Era ca o slujbă. Una a tăcerii. În care fiecare pune câte ceva
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
problemă, că și cei stricați erau buni, că se făcea din ei spirt. Eram însă pe alt teritoriu. La San-Francisco, tot la quakeri, un tip tânăr frumos apăruse la o catedră pe muzică de Mozart. Cât vorbise, mă uitasem tot timpul la el. Era ciung de dreapta mascându-și cât putea beteșugul. Terminând, plecase brusc fulgerându-mă cu o privire neprietenoasă.
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
și cu un chip social îndoielnic, răspunde cîte unei comenzi de portret, fără prea multă tragere de inimă și fără prea mari pretenții. Cu toate că acum deosebirile dintre tată și fiu se adînciseră ireversibil și ei exprimau tot mai limpede aspirații, timpuri și concepții diferite, Corneliu Baba deschide prima sa expoziție împreună cu tatăl său. Și ea nu a fost una bucureșteană și nici măcar una organizată la Caransebeș, ci una mult mai modestă, cu un iz oarecum comercial, deschisă într-un oarecare pavilion
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
notele de jurnal și în splendidul autoportret narativ în care artistul își urmărește propria devenire, cu încredințarea că participă la însăși lucrarea destinului, Cornelui Baba este, fără nici o îndoială, una dintre vocile cele mai grave, mai lucide și, în același timp, cutremurate de miracol din literatura noastră din ultimele decenii. El este un scriitor în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, cu o știință a evocării plină de farmec și de melancolie, un analist sensibil al delicatelor stări sufletești, un observator
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
portret narativ este însoțit însă și, evident, extins, de portretul plastic al artistului așa cum reiese el din pictura sa. Indiferent cărui gen convențional i-ar aparține imaginea și în ce sistem de semne a fost ea realizată, artistul este tot timpul o prezență voluntară, imperativă chiar, melancolică sau, nu de puține ori, zguduită de patetism și atinsă de frigurile disperării. În loc de epilog "Vin de departe, spune Corneliu Baba, de la capătul de început al veacului, cînd Cézanne mai trăia, iar Picasso nu
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
vinuri care nu se pot bea (jucat, tot cu vizibil efort, de Matthew Perry) -, aflăm că, dacă procesul de divorț se va desfășura în statul Texas, americanca ex-englezoaică nu va primi nici un sfanț din averea milionarului ei soț, care între timp își și refăcuse viața; în schimb, dacă procesul se va desfășura la New York, nevasta va primi multe milioane, dintre care unul i-ar fi revenit portărelului îndrăgostit de vița de vie. Cîștigător este, în acest context, cine citează primul! Comedia
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
extrem de păcătoasă. Nu făcuse nici un bine în viața ei, era rea, egoistă, zgîrcită, ticăloasă, depravată. Nu iubise pe nimeni și inima ei nu se înmuiase niciodată. Era o pacoste și un blestem pentru cei din jur. Cînd i-a venit timpul să moară a nimerit, pe drumul cel mai scurt, în iad. Dar, ca toată lumea, avea și ea un apărător în viață și în moarte și acesta era îngerul ei păzitor, care nu voia cu nici un chip s-o lase acolo
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
525 î. Chr., Parthenonul lui Pericle, agora veche, la epoca romană, apoi la cea bizantină, latină, musulmană, "până la Grecia independentă din 1832, care a făcut din Atena capitala sa". În "orașul cu șapte coline" artele înfloriseră din cele mai vechi timpuri: pe colina Colonos Agoraios, în templul doric numit Hefaisteion se stabiliseră topitorii de metale; la sud, în teatrul lui Dionysos aveau loc serbările în cinstea zeului vinului și se dădeau reprezentații cu piesele lui Eschil, Sofocle, Euripide și Aristofan; Odeonul
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
ar fi aceasta. Este unitar prin atmosferă romanul Mayei Belciu, prin elementele de cadru, și este dispersat epic prin faptul că episoadele dispun fiecare de autonomia lor relativă. Este un necurmat du-te-vino între epoci și în spațiu, între întâmplările din timpul primului război mondial și cele din contemporaneitate, sau între acelea petrecute în vreo așezare de pe Valea Bistrei, în Banat, și cele din nordul îndepărtat al Europei, la Narvik. Este, de altfel, o temă a cărții, poate principala temă, această dispersare
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
o temă a cărții, poate principala temă, această dispersare și fărămițare a vieții, această învălmășire până la indistincție a celor trăite, astfel cum îi apar Sidei, eroina proeminentă a romanului, atunci când, în pragul sfârșitului apropiat, își amintește trecutul: Când deschise ochii, timpul nu mai avea măsură; era fără opreliște și se lăsa tot văzut parcă de foarte sus. Întâmplările se amestecau, aproape, departe, unele nu se mișcau din ceața aceea lăptoasă cu sticlă pisată. Văzu vălmășagul războiului, oameni murind, lume venind peste
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
confirma" realul, odată mai mult. "Ca toate să fie confirmate (să depună mărturie) convocate sunt, să întărească spusele scriitoarei, istoria și legenda; ea se adresează, așa cum fac toți romancierii bănățeni care se respectă, unei țări de altădată: acestea ar fi timpurile mitice ale ținutului". (Cornel Ungureanu, în vol. Imediata noastră apropiere, 1980.) În personajul cel mai reliefat al cărții, acea Sida de care am amintit, s-a văzut o descendentă literară a Marei lui Slavici. Energică, vitală, robustă, de o impresionantă
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
l-a atacat pe dl Dragomir: asta, dl Dragomir n-o neagă. Dar cum d-sa era prieten cu președintele clubului unde era Prunea portar, nu voia să-i prejudicieze echipei returul de campionat, suspendîndu-i portarul. Președintele F.R.F. (care între timp a negat cu jumătate de gură că a participat la întîlnire) nu voia nici el acest lucru. Așa că cei trei muschetari au simulat mai întîi o suspendare pe 9 luni, apoi una pe doar 6, apoi o amendă. Totul, stabilit
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
fiecăruia dintre ei. Mă refer la textele Simple amintiri despre începuturile "Caetelor de Dor", semnat de Constantin Amăriuței, și Literatura exilului și revistele ei de Virgil Ierunca. Primul autor pune accent pe evocare, pe efectele de perspectivă culese din chemarea timpului înapoi, pe deasupra oricărui orgoliu personal. Celălalt excelează prin enumerări concrete de interes bibliografic, prin lucidă apreciere valorică a situațiilor, numelor, orientărilor politice, culturale, literare, acumulări ce presupun o întreagă scenografie modernă a distanței. Potrivire strict informativă, stilizat lineară, asupra datelor
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
transcendental - ca un fel de editorial al "Caetelor de Dor" (în numărul doi), temă reluată într-un eseu tardiv (Starea D'intâi a României)". În 1954 i-a apărut romanul Leneșul. Alte posibilități materiale l-au îndepărtat de Paris. "Între timp revista a devenit o revistă normală, adică" după cum insistă el asupra noului conținut "culturală". Este exact trăsătura asupra căreia insistă și Virgil Ierunca. În convorbirea cu el, la întrebarea pusă de Ileana Corbea, "Cum priviți acum, în perspectiva a peste
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
ipostază a sa. «Cultură și curaj» - acestea sînt cuvintele pe care le aude.(...) Întreg Malraux e în acest cult al virtuților luptătorului și gînditorului. Și totuși, nu întreg omul. Căci pe lîngă omul faptei și cuvîntului, el este, în același timp, vizionarul, în înțelesul cel mai propriu al cuvîntului. Cei vechi i-ar fi spus Văzătorul". Chiar ansamblul literaturii de care se ocupă îi apare situat sub un îmbătător semn al festivului, în prezența căruia jubilează: "Literatura franceză a avut din
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
am putea socoti că și ființei cosmice, acelei sfere unice eterne și imobile a lui Parmenide din Elea: "Salutînd «aurora acestui secol care începe», într-una din Marile sale Ode triumfale, și închinînd la capătul acelorași ode un Procesional festiv timpurilor ce vor să vină, poetul dă glas credinței sale: a început zodia nouă a unei lumi «acum totale». Peregrin diplomatic pe căile mari ale globului, spirit deschis perspectivelor celor mai diverse, proaspăt convertit la o credință universalistă, catolică, el exclamă
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]