5,710 matches
-
poate face atât o „clasificare tipologică”, dar se poate și demonstra existența unei înrudiri între diferitele „psihoze endogene”, întrucât acestea au o origine comună în structura endonului. În sensul acesta, pornindu-se de la natura endonului, respectiv „terenul”, se disting următoarele tipologii ale acestuia: a) endonul de tip ciclotim, care stă la baza originii psihozelor afective, b) endonul de tip schizotim, care stă la baza psihozelor schizofrenice, c) endonul de tip mixt, mai puțin diferențiat în raport cu cele două tipuri anterioare, care stă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Dispoziția pentru psihozele endogene, trebuie privită ca pe un potențial de „risc heredo-constituțional” al oricărui individ. Direcția evoluției și a modului de manifestare clinico-psihiatrică, a psihozelor endogene, va depinde în final de „tipul de dispoziție” ca potențial patogen, raportat la tipologia bio-psihologică a persoanei respective. În sensul acesta „riscul pentru schizofrenie” este crescut în cazul leptozomilor schizotimi, „riscul pentru psihozele, afective” este crescut în cazul picnicilor ciclotimi, precum, în egală măsură, „riscul pentru psihozele schizo-afective” este rezervat tipului mixt în care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și în cazul patologiei psihiatrice exogene. Este important de subliniat faptul că și „tulburările psihice exogene” depind de tipul de personalitate al bolnavului respectiv, în sensul acesta ne vom referi la cele trei tipuri principale: introvert, extravort și mixt. Această tipologie nu privește numai „structura Eului”, ci și modalitățile acestuia de deschidere în relațiile sale cu lumea, modul de „adaptare-integrare”și de „asimilare-acomodare” în raport cu factorii exteriori. Pe aceste considerente va rezulta în mod clar faptul că „tipul de răspuns” al unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspect se răsfrânge și asupra personalității lor. Este vorba de „personalități primitive nediferențiate”, subliniind-se în felul acesta faptul că „nu este posibil să întâlnim o personalitate diferențiată în straturile inferioare ale debilității mintale” (K. Schneider). Încercând să stabilească o tipologie caracterologică a debililor mintali, K. Schneider izolează următoarele tipuri: pasivul indolent, desfrânatul leneș, încăpățânatul amorțit, recalcitrantul descreierat, eternul înmărmurit, vicleanul încăpățânat, perfidul viclean, inoportunul nevinovat, lăudărosul fanfaron, ofensatul cronic, insultătorul agresiv. Recunoaștem cu ușurință în tipurile de mai sus nota
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delimitate și universal admise de specialiști sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de tip combativ, personalitățile submisive și personalitățile senzitive. K. Schneider, la rândul său, descrie următoarele tipuri pe care le încadrează în tipologia generală a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor deosebită în înțelegerea dinamicii psihologice normale sau patologice a acestor persoane (K. Jaspers, E. Minkowski, L. Binswanger, D. Cargnello). Dincolo de aspectele generale, obiective sau subiective ale vieții individuale, o importanță deosebită o au studiile diferențiale, care stabilesc existența unor „tipologii” sau modele de viață, atât în condițiile normalității, cât și în condițiile alteralității psihopatologice. Modelele de viață sau tipurile de existență, au valoarea unor viziuni sintetice asupra vieții individuale, o viziune globală care depășește studiul de caz și care ne
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
încoace care au ca subiect convenții retorice ale „epistolelor elegante”, coduri de comportament, conversații și bune maniere sau reguli pentru a reuși în viață. În lucrarea Breviar de retorică (2002) autoarea realizează o sistematizare a domeniului, ocupându-se și de tipologia elocinței, cu insistență pe legile polemicii civilizate și pe elocința academică, ilustrată de discursuri ținute între 1900 și 1993. Un volum târziu, conceput de T. și îngrijit de Cipriana Petre, Ten Steps Closer to Romania (1999), are o adresă polemică
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
cel al formării ofițerilor superiori comandanți interarmate în cadrul NATO30. El a fost aplicat (cu rezultate excepționale) de autorul acestui volum în reforma curriculară a învățământului militar din România (este baza teoretică a curriculumului Academiei Trupelor de Uscat din Sibiu)31. „Tipologia demersurilor transdisciplinare” descrisă de D’Hainaut are avantajul de a fi depășit deficiența esențială a taxonomiilor obiectivelor pedagogice de tip Bloom-Krathwohl-Harrow: separarea arbitrară a domeniilor formării umane (cognitiv, afectiv și psihomotor). D’Hainaut a reușit integrarea acestora printr-un principiu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă vreme: credulul, ignorantul, visătorul, superstițiosul, fanaticul, sălbaticul, delirantul. De fapt, sunt variante de imaturitate și nedesăvârșire paideutică. Psihologia clasică pretinde că toate aceste tipuri își au sorgintea în „eternul copil” care se ascunde în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoria rezistenței implica, ea însăși, un risc: riscul esențialismului de clasă (risk of class essentialism)82, în sensul că teoria lui Aggleton (1987) și Whitty (1985) reducea „intențiile” și „rolurile sociale”, după obiceiul esențialiștilor de la începutul secolului XX, la o tipologie esențială, botezată modernist „gramatica provocării”83. După Roman și Christian-Smith (1988), toți teoreticienii rezistenței nu sunt decât epigoni care aduc omagii logicii productiviste a lui Marx. Conform acestei logici, ei se simt obligați moralicește să „traducă” în termeni marxiști realități
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în fel și chip. S-a încercat defrișarea sistematică a acestei jungle onomastice, fără prea mult succes. Totuși, în 2005, Leslie Owen Wilson pare să fi ajuns la un anumit liman. Ea a publicat pe internet versiunea definitivă a unei tipologii curriculare, concepută în 1990 și ameliorată în 2004216. Este prima „geografie” curriculară completă. Leslie Owen Wilson a definit, în mod exhaustiv, curriculumul adoptând o manieră holistică; pe această bază, a decelat 11 tipuri fundamentale de curriculum. Sistematizarea lui Leslie Owen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
precum și din ținuta, conduita și atitudinile modelate de profesorii lor. Mulți educatori nu au conștiința forței lecțiilor pe care tinerii le primesc prin aceste contacte 217. În ciuda exhaustivității, definiția lui Leslie Owen Wilson, după cum se va vedea, nu acoperă integral tipologia curriculară descrisă de ea însăși. Cele 11 tipuri de curriculum sunt următoarele: curriculumul deschis, explicit sau scris (overt, explicit or written curriculum); curriculumul societal (societal curriculum); curriculumul ascuns sau acoperit (hidden or covert curriculum); curriculumul zero sau inexistent (null curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca mijloc de persuasiune, felul în care frica de zi cu zi a creat mecanisme de apărare, iar delațiunea a devenit un fenomen banal, aproape acceptat. În urma unor discuții cu experți, am identificat opt „teme” ale vieții cotidiene (utilizăm aici tipologia lui H. Thomae, făcută cunoscută la noi de către profesorul Andrei Cosmovici) și am construit un ghid de interviu corespunzător: 1. „serviciul”: viața în organizații profesionale; grefajul instituțional; autobiografii de grup; 2. goana după produse (coada ca ritual cotidian și mod
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
documentelor oficiale, analiza conținutului. Alcătuirea unor colecții de dosare de personal pentru categorii sociale precum intelectualii, funcționarii din administrația publică, ofițerii, muncitorii etc. din diferitele etape ale comunismului în România ar oferi posibilitatea unor analize psihosociologice comparative și elaborarea unor tipologii a „oamenilor supt vremi” fondate pe date empirice, conform „teoriei întemeiate”. Bibliografie Bourdieu, P. (1980/2000), Simțul practic, Institutul European, Iași. Bourdieu, P. (1986/1988), „Iluzia biografică”, în M.D. Gheorghiu (coord.), Cercetări contemporane de sociologia culturii, Universitatea „Al.I. Cuza
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost activitatea lui. Pe scurt, poți fi deconspirat și expus oprobriului public doar pe baza unor indicii formale, chiar dacă dosarul tău vorbește mai degrabă despre un eșec al recrutării și despre un fals informator. Am păstrat pentru finalul acestei tipologii sumare cazul informatorului fără urme directe - adică neînregistrat în cartotecă, fără dosar de rețea, fără „Angajament”, eventual, purtător al unui nume conspirativ născocit de ofițer pentru uz intern și ale cărui contribuții la activitatea de poliție politică a Securității sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și real, derutându-și progresiv companionul. Nu altfel se desfășoară jocul savant - cu mutări abil calculate - în care romancierul antrenează lectorul. Din interstițiile de manevră ale planurilor, ce glisează imprevizibil unul pe altul, reînvie o lume chesaro-crăiască fascinantă, fixată în tipologii memorabile. Alt roman al lui V., încheiat înainte, dar publicat după 1989, este Decembrie, ora 10 (1997). Titlul marchează exact momentul terminării cărții - dimineața zilei de 16 decembrie 1989, ziua declanșării revoltei anticomuniste la Timișoara, iar construcția este cronica unei
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
de sine care să‑i susțină și să le mărească încrederea în propriile forțe și calități. În final, putem constata că procesul de analiză și cunoaștere a personalității indivizilor cu dizabilități ridică o serie de probleme și dificultăți determinate de tipologia tulburărilor și deficiențelor, limitele impuse de gravitatea deficienței, atitudinea și gradul de acceptare față de sine și de către cei din jur. Chiar și așa, cunoașterea persoanei cu dizabilități din perspectiva structurii și dinamicii personalității sale constituie una dintre provocările majore ale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunt de mai multe tipuri, însă, în practică, cel mai utilizat criteriu de diferențiere are în vedere conținutul sarcinilor. În raport cu conținutul sarcinilor putem întâlni: - teste nonverbale de inteligență - nu sunt influențate de factorii socioculturali și multe dintre ele acoperă o tipologie diversă de subiecți; în această categorie de teste pot fi incluse: Matricele progresive Reaven, Testul nonverbal de inteligență - TNI, Labirintele Porteus; testul Reconstrucția pătratului, Cuburile Kohs, Coduri (teste de substituție), Mozaicuri și asamblări de obiecte, Încastrări (sarcini de tip puzzle
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a deficienței); - condițiile socioeconomice și culturale ale familiei; - potențialul adaptiv și compensator al copilului. Diagnosticul diferențial în cazul deficiențelor mintale are în vedere mai multe aspecte: - discriminarea în cadrul sindromului de deficiență mintală în funcție de gravitatea sau intensitatea manifestărilor deficienței (discriminarea în raport cu tipologia deficiențelor mintale); criteriul psihometric și cel școlar pot constitui doi indicatori care să susțină diagnosticul diferențial în cadrul categoriei de deficiență mintală, urmărindu‑se parametrii de diferențiere (rezultatele evaluărilor psihometrice, capacitatea de adaptare la un anumit grup social, ritmul de dezvoltare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care pot culmina cu embolii sau leziuni cerebrale grave; j) factorii psihosociali - reprezentați prin natura relațiilor afective intrafamiliale, mediul și condițiile economice ale familiei, calitatea influențelor culturale și educaționale care acționează asupra copilului, carențele afective ale copilului etc. 4.5. Tipologia deficiențelor mintale. Tabloul clinic și psihopedagogictc "4.5. Tipologia deficiențelor mintale. Tabloul clinic și psihopedagogic" Tabloul clinic și psihopedagogic general al deficientului mintal are următoarele elemente specifice: 1. Heterocronia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
j) factorii psihosociali - reprezentați prin natura relațiilor afective intrafamiliale, mediul și condițiile economice ale familiei, calitatea influențelor culturale și educaționale care acționează asupra copilului, carențele afective ale copilului etc. 4.5. Tipologia deficiențelor mintale. Tabloul clinic și psihopedagogictc "4.5. Tipologia deficiențelor mintale. Tabloul clinic și psihopedagogic" Tabloul clinic și psihopedagogic general al deficientului mintal are următoarele elemente specifice: 1. Heterocronia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă o nouă dimensiune în diagnosticul deficienței mintale, contribuind la discriminarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
imitarea unor modele cu vorbire deficitară, necorectarea la timp a tulburărilor de vorbire); - suprasolicitare, stări conflictuale, oboseală, fenomenul de bilingvism (obligarea copilului de a învăța o limbă străină înainte de a‑și forma deprinderile necesare în limba maternă etc.). Pornind de la tipologia și aspectele etiologice ale tulburărilor de limbaj, pot fi făcute următoarele considerații psihopedagogice cu privire la persoana și personalitatea unui subiect logopat: • Există un anumit grad de fragilitate și instabilitate la nivelul unor trăsături ale personalității din cauza intervenției unor factori perturbatori în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
CAPITOLUL 8" Copii/elevi cu dificultăți de învățaretc "Copii/elevi cu dificultăți de învățare" O categorie aparte în cadrul psihopedagogiei speciale este reprezentată de copiii cu dificultăți de învățare (terminologie consacrată în literatura de specialitate mai recentă - learning dizabilities), având o tipologie de manifestare diversă, cu o etiologie variată și complexă. În literatura de specialitate, începând cu anii ’60 au existat mai multe încercări de a defini dificultățile de învățare, unele definiții au fost criticate că sunt prea descriptive, altele nu au
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stângăcie; eșecuri frecvente; dificultăți de a sta într-un picior; dificultăți în a merge cu bicicleta sau de-a lungul unei linii. În ultimele decenii au apărut mai multe teorii care încearcă să explice dificultățile de învățare și să clasifice tipologia diversă a acestora. Cele mai importante teorii sunt: teoria proceselor, teoria modelului gestalt‑ist, teoria neuropsihologică și, mai recent, teoria ecologică. Teoria proceselor (S. Kirk și colaboratorii, 1967) menționează trei categorii de procese esențiale care ar putea fi invocate în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
propriu‑zisă cu pondere ca timp și ajutor individual; - analiza și aprecierea activității elevilor (se poate face și pe fragmente în timpul activității). În anumite situații, pentru lucrări sau activități mai ample, activitatea poate fi extinsă pe parcursul mai multor ore/lecții. Tipologia lecțiilor și specificarea fiecărui tip de lecție nu trebuie abordate ca șabloane sau rețete care condiționează în mod categoric activitatea educatorului. Practica educativă trebuie să rămână deschisă și permisivă la noi ipostaze de abordare a actului didactic, mai ales în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]