2,402 matches
-
asupra mesenilor a fost imediat. Am băut vin și apoi am dansat cu vecinul 59 meu de masă, un docher gras din Hamburg, care - strângându-mă în brațe cu multă căldură - m-a asigurat că vedea în mine o adevărată tovarășă: „Sie sind eine echte Genossin.“ Când semnalul sfârșitului a fost dat de responsabilul nostru, abia reușeam să mă țin pe picioare și mai ales să cobor scara de onoare a Casei Armatei. Am fost condusă acasă de colegul meu, dragul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Dacă mi se punea vreo întrebare, răspundeam că nu știu nimic și că eram o femeie părăsită. Voi păstra pentru totdeauna o amintire recunoscătoare celor care s-au prefăcut că mă cred. În primul rând, la școala fiului meu, directoarei, tovarășa Ionescu, cea care a avut bunătatea să-mi dea o mână de ajutor în toamnă. Într-adevăr, la fiecare reînscriere în clasa următoare, trebuia să completez temutul formular, în care se aflau întrebările asupra „originii sociale“ și „locului unde lucrează
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
toamnă. Într-adevăr, la fiecare reînscriere în clasa următoare, trebuia să completez temutul formular, în care se aflau întrebările asupra „originii sociale“ și „locului unde lucrează tatăl copilului“. În ziua înscrierii, m-am dus s-o văd pe directoare. „Biată tovarășă Stolojan! Asta-i viața! Bărbații ne părăsesc, toți sunt la fel! Știu că ești o femeie muncitoare, se vede după mâinile tale. Hai, completează hârtia asta!“ Am semnat aruncând pe furiș o privire asupra mâinilor mele și am părăsit-o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
la Sinaia, unde se ținea un colocviu, pentru care fusesem angajată ca „translatoare“. Tocmai când mă urcam în autobuzul care transporta „aparatul tehnic“ de la București - cred că abia pusesem piciorul pe scara mașinii -, o mână m-a bătut pe umăr: „Tovarășa Stolojan, vă rog să coborâți! Nu mai plecați!“ M-am prefăcut foarte mirată față de necunoscutul în civil care îmi vorbise. „Tovarășă, cred că nu e nevoie să vă explic! Coborâți și întoarceți-vă acasă!“ Așa că mi-am luat valiza și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
aparatul tehnic“ de la București - cred că abia pusesem piciorul pe scara mașinii -, o mână m-a bătut pe umăr: „Tovarășa Stolojan, vă rog să coborâți! Nu mai plecați!“ M-am prefăcut foarte mirată față de necunoscutul în civil care îmi vorbise. „Tovarășă, cred că nu e nevoie să vă explic! Coborâți și întoarceți-vă acasă!“ Așa că mi-am luat valiza și m-am întors acasă. Știam că s-a terminat cu angajările mele ca interpretă. Doar nu era să se acorde un
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
semnalat faptul că se căuta un profesor de engleză pentru a da cursuri colective la salariați, având în vedere că predarea altor limbi în afara rusei era acum autorizată. Unele instituții angajau profesori plătiți de salariații lor. Și astfel am devenit tovarășa profesoară de engleză de la Institutul Pasteur, de pe Calea Giulești, și de la Institutul de Cercetări Hidraulice de la celălalt capăt al orașului, pe cheiul Dâmboviței. Lecțiile în grup, cu laboranți, tehnicieni și funcționari, aveau loc dimineața, la ora 6, înainte de începerea lucrului
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
posibilă "eliberare" a tinerei împărătițe. Așadar, Breb se folosește aici de EPISTEME pentru un scop egoist, acela de a-și "recupera" obiectul pasiunii. În al treilea rând, contemplarea chipului ("icoanei") ființei iubite îl apropie uneori pe Kesarion de câmpul DOGMA: "Tovarășa lui Doamna Maria sta în podoabele-i de aur ca o imagine sfântă, dintre acelea pe care aveau nărav să le lovească isaurienii, desfăcându-le în două părți: aurul pentru ei, chipul pentru gunoaiele cetății. Kesarion Breb răpi pentru el
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de construcție. În schimb, producții importante aveau fabrica "Dermata" din Cluj, de puțin timp profilată pe producția de armament și una din cele mai mari fabrici de piele și încălțăminte din Europa Centrală (deși ca mărime nu se compara cu tovarășele ei din Transilvania de sud), în timp ce întreprinderile industriale miniere și de prelucrare a zăcămintelor din Baia Mare reveniseră Ungariei. Revizuirea din 1942 a autorizațiilor de funcționare pentru întreprinderile industriale părea să fie de competența administrației, dar vom vedea că acțiunea avea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Vesper, în memoriile sale scrie următoarele despre moartea soților Torouțiu: "înțeles cu soția sa să nu-și supraviețuiască unul altuia, - în caz de deces - el, cu intransigența ce-l caracteriza, își curmă zilele imediat după moartea celei ce-i fusese tovarășă de viață. Au fost înmormîntați la cimitirul Reînvierea din București. În fapt, lucrurile s-au petrecut tragic dar în alte împrejurări. Soții Torouțiu au suportat cu stoicism războiul, bombardamentele - care le-au afectat casa și tipografia, depozitul de cărți -, naționalizarea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
al conștiinței. Sufletul, expresie a dorinței lui Dumnezeu de a avea un însoțitor - trebuie să-și găsească el însuși expresia și în acest scop, sufletele bărbaților și a femeilor au fost chemate la ființă, pentru ca fiecare suflet să poată deveni tovarășa / tovarășul lui Dumnezeu, perfect adaptat (ă) la această împărăție divină. Și asta este o lege. Ceea ce semeni, aceea culegi. Și trebuie să începi de unde te afli acum. Ce ni s-a spus ? Să începem cu ce avem la îndemînă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Academia de arte frumoase din Capitala Moldovei. Ca pictor, a debutat în anul 1932 și a rămas fidel acestei pasiuni până la sfârșitul vieții. În acest sens, el mărturisea: „Pentru mine pictura n-a fost niciodată o simplă meserie, ci o tovarășă de viață exigentă. Cu pictura am traversat anii și pentru că m-am încrezut în însoțirea ei, i-am împărtășit tot ce am avut mai bun în mine. Grija mea a fost să nu o mint niciodată. De aceea, mi-a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcându-se încă de pe atunci, printr-o multiplă înzestrare intelectuală
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
regională, înțelege să rămâie atare". Replica bucovinenilor a fost una promptă: "Sântem încrezuți? Desigur! Pentru că avem temeiu!"53. Între revistele zonei se manifestă și o solidaritate provincială. Iată cum apreciau cei de la Junimea literară revista din județul învecinat: "Simpatica noastră tovarășă Revista Moldovei de la Botoșani, pare a dobândi în sfârșit cu asiduul ei colaborator A. I. Gheorghiu acel specific timbru individual care constituie nota adevărat râvnită în tot ce se cheamă publicație periodică"54 Alte reacții de la centru erau mult mai echilibrate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
interzicerea avortului, obstrucționarea accesului la mijloace contraceptive, limitarea divorțului). Politica demografică pronatalistă din perioada 1966-1989 a fost fervent susținută și propagată prin intermediul presei scrise și audiovizualului, care prin mesaje și imagini mobilizatoare accentuau rolul multiplu al (super)femeii: mamă, muncitoare, tovarășă de viață, gospodină. Aceste modele de feminitate erau promovate în toată presa vremii și în principal în revista Femeia care, fiind o sursă de informare accesibilă pentru toate categoriile socio-profesionale de femei devine atât un redutabil instrument de propaganda al
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe care trebuia să-l urmeze: acela al unei activiste dedicate trup și suflet partidului comunist, încarnat de Ana Pauker 44. După cum se menționa într-o broșură cu caracter propagandistic editată în 1951, "nevoită să se ferească de ochii poliției, tovarășa Ana trăia ilegal, despărțită de copii ei, ducând o viață grea și plină de lipsuri. În fiecare moment o pândea arestarea. Numai devotamentul și înaltul spirit de sacrificiu, de care în toate timpurile erau animați comuniștii, i-au dat tăria
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cunoscut o evoluție importantă, până ce a devenit numărul doi în ierarhia puterii. Cum, practic, partidul și statul constituiau un bloc unic, în pofida unor structuri diferite, Elena îl seconda pe Nicolae Ceaușescu fără nici un dubiu. Fiind din capul locului soția și tovarășa sa de viață, i s-ar putea atribui un rol chiar de la începutul carierei lui politice. Dar relația lor de cuplu nu va fi invocată, deși perspectiva pe care o propune acest text este psihosociologică. Definitorie în estimarea responsabilității politice
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
comunist, impus cu orice preț de Uniunea Sovietică și Armata ei cea roșie. Bibliografie Bott Spillius, E., Milton, J., Garvey, P., Couve, C., Steiner, D., The New Dictionary of Kleinian Thought, Routledge, London and New York, 2011. Calafeteanu, I., Scrisori către tovarășa Ana, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Chemouni, J., Trotsky et la psychanalyse, Editions Inpress, Paris, 2004. Cheschec, R., Toward a Romanian Women's Movement. An Organizational History (1880-1940), în E. Saurer, M. Lanzinger, E. Frysak, Women's Movements. Networks and
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
zilnic în oraș, restaurantele vor împânzi toate cartierele, în sfârșit, femeia, egala bărbatului de acum, nu-și va mai irosi timpul la cratiță, croșetând, călcând sau crescând copiii! Femeia, egala bărbatului, va dărui tot timpul ei partidului devenind, conform doctrinei, tovarășa de viața și de muncă a consortului ei21. Departe de a se fi ajuns la această teoretică ipostază a femeii, după cum arată autorii preocupați de viața femeii în perioada comunistă; din contră, tripla povară pare să fi fost mai apăsătoare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pentru munca în gospodărie și pentru creșterea copiilor. Astfel, diviziunea muncii în gospodărie nu a fost niciodată transformată esențialmente de statul socialist. Pe ansamblu, comunismul a generat pentru femei un surplus de sarcini și de imagini nou structurate: mamă, muncitoare, tovarășă de viață, gospodină 2. În ceea ce privește politica statului comunist asupra maternității, în literatura de specialitate sunt sintetizate două modele 3: • modelul femeii luptătoare, parteneră de luptă a bărbatului, model manifestat cu predilecție în intervalul 1948- 1965, perioadă în care maternitatea devine
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Doilea Război Mondial și odată cu instaurarea comunismului în România începe un proces de emancipare treptată a femeilor, ceea ce a declanșat schimbări semnificative în multe aspecte ale vieții, inclusiv în ceea ce privește numărul de copii, care era în continuă scădere. Brusc, femeia devine tovarășa de luptă a bărbatului, partenerul egal al acestuia în construirea socialismului. Feminitatea și maternitatea au trecut pe planul secund, accentul fiind pus pe rezistența fizică; • modelul femeii-mamă, specific intervalului de timp 1966-1989, perioadă în care maternitatea devine o problemă de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
un rol") și asta îi făcea ușor de reperat. "Tipa de la Partid" era un personaj neplăcut, care sfida realitatea precară (frigul, sărăcia, apatia generalizată) "cu haina ei de blană". Nu reușea să fie o "doamnă", cu atât mai puțin o "tovarășă" a celor pe care îi superviza. Nu își putea justifica prezența în școală (amenințătoare, dar pasageră). Era un anti-model, în contrast cu o directoare de școală, de exemplu, care își dovedea zilnic competența, rezolvând situații neplăcute și fiind capabilă să producă realități
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
să mă pot opri și o să mă închidă. Încercam să mă gândesc la ceva trist, nu am scos un cuvânt. A fost cea mai penibilă chestie pe care am trăit-o în învățământ". Mica răzbunare a profesorilor nu a reușit: "tovarășa, știți, nu avem lemne pentru iarna asta". Nu au primit nici un răspuns. Au mai fost și alte întâmplări de același gen. Un individ "de la comună" i-a reproșat că sunt frunze uscate în curtea școlii, ceea ce nu e bine, că
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
2007, respectiv 2009. Blandiana, Ana, Fals tratat de manipulare, Editura Humanitas, București, 2013. Buzea, Constanța, Creștetul ghețarului. Jurnal, 1969-1971, Editura Humanitas, București, 2009. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Gheo, Radu Pavel; Lungu, Dan (eds.), Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, Editura Polirom, Iași, 2008. Jela, Doina, Telejurnalul de noapte. Jurnal, Editura Polirom, Iași, 1997. Lungu, Dan, Povestirile vieții. Teorie și documente, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2003. Lungu, Dan, Sînt o babă comunistă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Se născuse cu numele de Rabinsohn. 42 M. Mircu, Ana Pauker și epoca ei, Bat Yam, Horodnic de Jos, Glob, Ion Prelipceanu, 2001. 43 Ibidem, p. 63. 44 Ibidem, p. 71. 45 Ibidem, p. 157. 46 I. Calafeteanu, Scrisori către tovarășa Ana, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 11. 47 E. Neagoe-Pleșa, L. Pleșa, "Studiu introductiv", în Consiliul național pentru studierea arhivelor securității, Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Editura Nemira, București, 2006, p. 20. 48 Ibidem. 49 Împreună cu Teohari Georgescu și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
l-a reluat în registrul ficțiunii declarate, scriind romanul de succes Sînt o babă comunistă, Editura Polirom, Iași, 2007, ulterior ecranizat. 3 Radu Pavel Gheo și Dan Lungu au adunat într-un volum aparte intervenții deosebit de reușite pe această temă, Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, Polirom, Iași, 2008, dar lista autoarelor care și-au publicat separat jurnalele sau rememorările ulterioare este cuprinzătoare. Fără a ne referi aici la literatura de și despre detenție (sau alte forme de persecuție directă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]