21,550 matches
-
timp și în lume, până în zilele noastre. Răspunzând interesului profund pe care opera Sfântului Ioan Damaschin l-a întreținut în cercurile teologilor români, ale intelectualilor noștri, în general, episcopul Grigorie Râmniceanu al Argeșului (a păstorit între anii 1823 - 1832) a tradus din limba greacă și a publicat la București, în anul 1826, Logica Sfântului Ioan Damaschin. Ulterior, prin mari personalități ca Eufrosin Poteca, Ghenadie Enăceanu, Titu Maiorescu, Simion Bărnuțiu, Constantin Leonardescu, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Grigore C.
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Pe scriitorul Dan Ghițescu l-am cunoscut la București. Cu această ocazie domnia sa mi-a propus să-i traduc în limba franceză romanul Omul care vine din Est. Fiindcă ,,nebănuite sunt căile Domnului’’, nici autorul și nici eu nu ne gândeam că această versiune în limba franceză avea să fie tipărită într-o zi de către Editura Descartes & Cie de la
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
acestora din urmă fiind considerată tracă. Se deduce astfel, că originea primitivă a goților nu a fost germanică, ci tracă”. Aceeași idee o susține și Carlo Troya (1784-1858) care, în cartea sa, „Fasti Getici o Gotici” („Istorie getică sau gotică”), tradusă recent și la noi, pune semnul egalității între geți și goți, respingând apartenența goților la lumea germană: „acel neam getic sau gotic a fost diferit de cel germanic, deși, de-a lungul timpului, încorporase mai multe triburi germane, mai ales
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
acestea pentru a întreține aparatul costisitor al statului modern. Ați definit, în editorialele de la TIMPUL, aceste legi de import ca fiind “legi ale demagogiei”. Ce sunt acestea și cum ar trebui să arate niște legi... “nedemagogice”? Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puțin dictate și născute din necesități reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
Din nimic nu poți face decât nimic. Milioanele se fac datorită lui Nimeni care oferă ceva mai mult decât nimic) Despre paralele vorbește numai în partea pragmatică a geometriei cu ocazia diferitelor construcții grafice. De fapt axioma paralelelor a fost tradusă mai accesibil de John Playfair astfel: Printr-un punct exterior unei drepte trece exact o paralelă la dreapta dată. Eu am demonstrat că această axiomă, nu postulatul lui Euclid, nu corespunde adevărului pornind de la un nimic care este puțintel mai
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
Domnul Nimeni, din buzunarul șeii, scoase capul cu povața „Nu te lua cu el, e un nimeni” cam tare așa că a auzit-o și pictorul de care tocmai se apropiau. -Cine zice ăla e! spun copii la joacă. Eu aș traduce-o cam: Orice om vede în interlocutor oglindirea imaginii sale, spuse pictorul cu o privire severă asupra călărețului care se apropia de el. Ionel descălecă în apropierea șevaletului fără a da impresia unei curiozități jignitoare în a afla ce picta
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
folk pe versurile poetului Nicolae Băciuț, iar reghinenii Smaranda și Enea German au interpretat compoziții pe versuri de autori mureșeni dar și din lirica națională. Cartea Marianei Cristescu, recent apărută la Editura Vatra Veche, intitulată Amor prohibit-Forbidden love, a fost tradusă în engleză de Ileana Sandu. Așa cum observa Valentin Marica în prezentarea lui, autoarea evoluează în versurile volumului spre o nouă tehnică, cea a exprimării codate. Este o decantare a ființei până la jurământul făcut cu mâna pe inimă, ca renaștere a
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
angajează să realizeze asemenea „rescrieri” ale textului supus traducerii. În condițiile în care echivalențe simetrice nu se găsesc în limba de sosire a textului, sarcina traducătorului devine mai dificilă. Îngrijorător este adevărul că din literatura română clasică nu s-au tradus în alte limbi suficient scriitorii fundamentali, iar promovarea traducerilor se face în condiții improprii, produse și de subiectivitatea selecțiilor. Nu există un circuit oficial, prin care cartea să ajungă la cititorul căruia îi este destinată. De aceea, traducerile realizate în
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
am găsit o culme, în sensul că sunetul ține loc de imagine. /.../ Ca omagiu, și personal, și românesc, adus unei poezii de nivelul operei lirice a lui San Juan de la Cruz, la Freiburg, de prin 1968, m-am hotărât să traduc toată poezia lui, ceea ce am și făcut (...) San Juan de la Cruz m-a ajutat enorm la poezie, însă nu imitând. Prin studiu și traducere am ajuns la esența uneia dintre cele mai pure poezii, și aceasta m-a ajutat la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
este deci întâmplător că ecourile acestui gând, ca și cele ale rostirii (Sagen) heideggeriene vor popula frecvent atât ideologia poetică, cât și poemele lui Horia Stamatu. De altfel profunda cunoaștere a filosofiei heideggeriene s-a dovedit atunci când Horia Stamatu a tradus, a comentat și adnotat studiul lui Heidegger intitulat Hölderlin și esența poeziei în Revista Scriitorilor Români (1981). Același lucru îl demonstrează trimiterile și diversele aluzii pe care le face cu privire la scrierile și personalitatea gânditorului german. Semnificativ este - iată - și un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Crucii, de care am fost acuzat că am plagiat-o. Poți s-o compari cu poezia mea care-ar trebui să fie plagiat. Poezia lui, bine înțeles, este altceva, e superioară și celebră în toată lumea. Opera Sfântului, partea lirică, am tradus-o aproape toată. Așa ceva dă enorme satisfacții. Cum azi nu se mai poate scrie cum scriau San Juan sau Hölderlin, și cum acest fel de a scrie este aproape de sublim, eu îmi vindec nostalgia traducându-i. La Paris, la o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Opera Sfântului, partea lirică, am tradus-o aproape toată. Așa ceva dă enorme satisfacții. Cum azi nu se mai poate scrie cum scriau San Juan sau Hölderlin, și cum acest fel de a scrie este aproape de sublim, eu îmi vindec nostalgia traducându-i. La Paris, la o ședință de „cenaclu” am avut o rară surpriză. Am citit traducerea poemului „Patmos” de Hölderlin. Când m’am întors la locul meu, soția profesorului Poghirc a început să-mi recite Pindar, în limba lui, pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
să mă desumfle, științific, cu implacabila metodă a semiologiei. Ceea ce nu e nimic. În câțiva ani s-a terminat cu ea. De altfel, pungășia e totală. Citează mereu, una de la răsărit, alta de la apus, dar în limba română, fără să traducă nimic în limba în care scrie, adică în engleză, așa că cititorii străini iau de bună ce zice el, cu totul în răspăr față de citat, fără posibilitatea vreunui control.” 4. Concluzii Lecturând poemele lui Horia Stamatu e imposibil să nu te
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
folk pe versurile poetului Nicolae Băciuț, iar reghinenii Smaranda și Enea German au interpretat compoziții pe versuri de autori mureșeni dar și din lirica națională. Cartea Marianei Cristescu, recent apărută la Editura Vatra Veche, intitulată Amor prohibit-Forbidden love, a fost tradusă în engleză de Ileana Sandu. Așa cum observa Valentin Marica în prezentarea lui, autoarea evoluează în versurile volumului spre o nouă tehnică, cea a exprimării codate. Este o decantare a ființei până la jurământul făcut cu mâna pe inimă, ca renaștere a
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
angajează să realizeze asemenea „rescrieri” ale textului supus traducerii. În condițiile în care echivalențe simetrice nu se găsesc în limba de sosire a textului, sarcina traducătorului devine mai dificilă. Îngrijorător este adevărul că din literatura română clasică nu s-au tradus în alte limbi suficient scriitorii fundamentali, iar promovarea traducerilor se face în condiții improprii, produse și de subiectivitatea selecțiilor. Nu există un circuit oficial, prin care cartea să ajungă la cititorul căruia îi este destinată. De aceea, traducerile realizate în
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
Cărora Dumnezeu le aprinde lumina/ Să lumineze veacurile ce va să vină’’. Atât de încântată a fost și este Mariana Didu de poemele filozofice în proză dedicate de Constantin NOICA subtilităților inefabile ale limbii române, încât aproape că îl pastișează, ,,traducându-i’’ și ,,adaptându-i’’ multe concepte, sintagme memorabile și judecăți de valoare în graiul specific lirosofiei și erosofiei sale (a Marianei Didu). Jumătatea a doua a volumului ,,Poemele ființei’’ este constituită, în cvasitotalitatea sa, din creații poetice provocate de scrierile
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
A scris numeroase studii despre semiotica, estetică medievală, lingvistică și filosofie, precum și romane de succes. Printre acestea se numără cele mai sus menționate, „Numele trandafirului”, lansat în 1980, care a devenit rapid un bestseller internațional, cu milioane de exemplare vândute, traduse în mai multe limbi și „Pendulul lui Foucault”, publicat în 1988. Românul „Numele trandafirului”, distins cu Premiul Strega și Premiul pentru cea mai bună carte a anului, a fost ecranizat de Jean-Jacques Annaud în 1986, cu Sean Connery, Christian Slater
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
colaborări cu publicații de limba română, precum și multe din creațiile dvs. Artistice sunt legate de această limbă. De unde a pornit înclinația? Am călătorit mult în România și am început să învăț limba în regim autodidact; scriam deja poeziile și le traduceam în limba franceză; când la București m-am întâlnit din întâmplare cu dl. Ion Iancu Vale, directorul fondator al revistei Climate Literare. Am început să-i trimit niște versuri de-ale mele și să traduc toate poeziile în limba română
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
scriam deja poeziile și le traduceam în limba franceză; când la București m-am întâlnit din întâmplare cu dl. Ion Iancu Vale, directorul fondator al revistei Climate Literare. Am început să-i trimit niște versuri de-ale mele și să traduc toate poeziile în limba română. Așa am căutat pe net adresele de e-mail din alte reviste cărora le-am expediat texte. Literatura italiană este una la fel de bogată ca și cea română. Puteți să ne spuneți ce autori italieni vă sunt
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
pe care o am în câteva momente și inspirația este ca o cascadă a stelelor căzătoare în cerul sufletului meu, un fel de lumină care se vede numai de câteva ori și că trebuie să o prind și să o traduc în versuri. Dincolo de actul creator vă ocupați și de traduceri. Ce ne puteți spune și despre această latură? Traducerea a fost felul de a-i face cunoscute publicului român textele mele, deci are un rol important așa cum îl are fidelitatea
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
și de traduceri. Ce ne puteți spune și despre această latură? Traducerea a fost felul de a-i face cunoscute publicului român textele mele, deci are un rol important așa cum îl are fidelitatea traducerii. De fapt iubesc mai mult să traduc din românește în limba italiană decât invers. Cum îl putem defini pe prozatorul Luca Cipolla? Ce vă este mai dragă, poezia sau proza? Cu siguranță, mi-e mai dragă poezia, mă exprim mai bine prin versuri decât cu proza. Pentru ca
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
atât din foile literare, cât și cele din ziarele adresate marelui public, au contribuit la popularizarea noilor romane, formându-se gustul publicului, crescând exigența acestuia și contribuind la impunerea pe piață a creațiilor cu adevărat valoroase. În felul acesta, romanele traduse din literatura mondială își găsesc un concurent pe piața cărții autohtone, în romanele scrise de autori români. Romanele românești devin un bun zilnic, în care teme foarte variate (dragostea, viața cartierelor Bucureștiului, viața străzii, religia, etc) devin subiecte ale epicului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
secolul al III-lea cu Pitagora, De Vita Pythagorica, Viața lui Pitagora, dar care este urmată și de viața comunității pitagoreice... Aceasta este, dacă vreți, panorama proiectului Septuaginta- Noul Testament. Am ales pentru dumneavoastră câteva secvențe din șantierul unui filolog-teolog, care traduce și comentează simultan, pentru că nu există nicio traducere exactă a unui cuvânt. Pentru fiecare cuvânt există sinonime, există echivalente, dar există traduceri fiabile și nefiabile. Eu încerc să ofer o traducere cât mai fiabilă și acolo unde știu că limba
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
se desfășoară întreaga operă pe orizontală și pe vertical este cel apocaliptic. Desigur, nu este vorba de Apocalipsa modern, care distruge, ci de cea creștină, care desăvârșește ceea ce s-a început la Creație. Dar ce înseamnă Apocalipsa, tot Bădiliță ne traduce și comentează din greacă în Apocalipsa lui Ioan, Revelația.” A urmat decernarea importantului premiu, de către președintele Fundației culturale ”Acad. Constantin Erbiceanu”, istoricului, patrologului și traducătorului biblic Cristian Bădiliță, care, la rândul său, i-a dăruit distinsului om de cultură Constantin
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
Țic, Eugen Evu, George Precup, poetul turc Mesut Șenol în prezentarea și traducerea în limba română făcută de Muguraș Maria Petrescu, poetul Francisco Larios care s-a născut în Nicaragua și în prezent locuiește în SUA, Luca Cipolla, Ion Pachia-Tatomirescu tradus în limba engleză de Gabriela Pachia, Valeriu Bârgău), sau cronici literare (Dan Anghelescu: ,,Dan Ghițescu sau... romancierul care (re)vine în est’’, sau Lucian Gruia: ,,Vasile Luțai - Păzitorul făcliei’’, Ioan Gâf-Deac: ,,Dan Anghelescu - o carte, eveniment de tulburătoare densitate și
LUMINĂ LINĂ / NEW YORK, NR. 2 / 2013 [Corola-blog/BlogPost/93682_a_94974]