1,760 matches
-
din această zonă sud-est transilvană. Făcând parte din generația de cercetători a anilor ’70, este privită de aceasta ca fiind „cel mai perseverent cercetător al bisericilor de lemn din Transilvania, cea care a bătut drumurile multor zone, țări și județe transilvane, aducând harnic informații despre existența lor.” Una dintre cele mai puțin cercetate regiuni, Hunedoara, a fost pusă în lumină de Ioana Cristache-Panait. Gingașă, diafană și cu o siluetă delicată, ochii de culoarea smaraldelor ascundeau o inteligență și o voință de
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]
-
1904 Diploma de profesor pentru școlile comerciale superioare. După obținerea diplomei de la Universitatea din Budapesta, Ion I. Lapedatu refuză oferta unei catedre de profesor la Buda, preferând să revină în Ardeal, unde ocupă funcția de al doilea secretar la „Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA) Sibiu (1904-1905), apoi de secretar la banca „Ardeleana” Orăștie. În 1906 după practici succesive la bănci din Sibiu, Cluj, Budapesta și Viena, este ales director al băncii Ardeleana. În 1911 devine director
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
codul LMI: . Din punct de vedere arhitectonic biserica se împarte în două părți: nava bisericii, precum și o fereastră a bisericii, care reprezintă elemente ale stilului romanic. Arcul de triumf și sanctuarul sunt construite în stilul gotic din perioade ale goticului transilvan. Inițial biserica a fost romano-catolică. În perioada apariției curentului reformator în Transilvania, biserica, împreună cu credincioșii parohiei, au devenit reformați. Data exactă nu se cunoaște, dar având în vedere faptul că în zonă primele parohii reformate au apărut pe la mijlocul secolului al
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
se află la altitudinea de 2034 m, în Munții Făgăraș, așezată pe peninsula ce înaintează în lacul Bâlea dinspre nord-est. Prima cabană Bâlea Lac a fost ridicată în anul 1904 de către Asociația Carpatina Transilvana ("Siebenburgischer Karpathenverein", „SKV”) și inaugurată la 29 august 1905. Această eră o construcție simplă din piatră, prevăzută cu o singură cameră. În anul 1914, cabană a rezistat conflictelor primului război mondial, iar în anul 1937 cabanei de piatră i-a
Cabana Bâlea Lac () [Corola-website/Science/332712_a_334041]
-
din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate protejate semnalate în arealul sitului: gândacul auriu ("Buprestis splendens"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două libelule: "Cordulegaster heros" (calul-dracului) și "Ophiogomphus cecilia"; Situl asigură condiții de viețuirea pentru cinci specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Nymphalis vaualbum" (fluturele țestos), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele tigru), "Euphydryas aurinia
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
mari sărbători). În ultimii ani a fost readus în atenția publicului prin două expoziții organizate sub titlul de "„Picu Pătruț, ultimul mare miniaturist al Europei”" la Muzeul Național al Țăranului Român din București în anul 2012 și la Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu în anul 2014.
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
distincte fiind: antologia de texte Polemica Blaga-Botta (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2001) și volumul de interpretări critice Lucian Blaga - filosofie și destin (culegere de studii, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2009). Literatură: Primăvara pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Izgonirea din rai, poezii
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
manifestărilor: Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, de la Lancrăm-Sebeș-Alba Iulia, Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, de la Cluj-Napoca, Festivalul Național „Lucian Blaga”, de la Târgu-Mureș, Festivalul Internațional „Primăvara poeților”; Saloanele „Liviu Rebreanu” și Festivalul de Poezie „George Coșbuc” - ambele din Bistrița; Târgul de carte „Alba Transilvana”, din Alba Iulia; simpozioanele și conferințele organizate de Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș: Conferința Internațională „Integrarea Europeană între Tradiție și Modernitate” (IETM), Conferința Internațională „Comunicare, Context, Interculturalitate” (CCI), Conferința Internațională „Globalizare, Interculturalitate, Dialog, Identitate Națională” (GIDNI); Zilele Bibliotecii Municipale „Petru
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și liliacul comun ("Myotis myotis"); un amfibian: ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"); și patru nevertebrate: croitorul de fag ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Printre speciile vegetale întâlnite în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
munte ("Salmo trutta fario"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Nevertebrate (cosași, cărăbuși, fluturi): cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul de munte cu picioare roșii ("Odontopodisma rubripes"), cosașul lui Stys ("Isophya stysi"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), rădașcă ("Lucanus cervus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluturele de muștar ("Leptidea morsei"), albilița portocalie ("Colias myrmidone"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele de stepă ("Catopta thrips"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar") și fluturele de noapte ("Eriogaster catax
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
C.N.A.T.D.U.) din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. A fost redactor responsabil al publicației bisericești a Arhiepiscopiei Sibiului "Telegraful Român" (1978-2010) și membru în redacția revistelor patriarhale "Studii Teologice" și "Ortodoxia" (1979-2005). În 1990-1992 a fost primul președinte al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), după reînființarea acesteia. este autorul unor studii teologice, cărți și articole mai ales despre Vechiul Testament și ecumenism - dialog interortodox, interconfesional și interreligios. Deasemeni a publicat articole cu caracter comemorativ despre personalități ecleziastice și
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
Ionescu-Galați, Sabin Păutza, Edvard Tschivzhel, Kocsis Zoltán, etc. A colaborat în diferite formații camerale, cu artiști consacrați precum: Ruha István, Ligeti Diana, Carmen Gurban, Gaetano d´Espinosa, Fenyő László, Rolf Herbrechtsmeyer, Andreas Henkel, Valentin Arcu, Dan Grigore, Jandó Jenő, Cvartetul Transilvan, Cvartetul Gaudeamus, Trio Moscova, etc. În anul 2006 obține titlul de Doctor în muzică cu lucrarea Stileme ale creației pianistice la A. Skriabin - de la postromantic la modern. În prezent ocupă funcția de profesor universitar la Academia de Muzică „Gheorghe Dima
Haydn și Mozart cu Orchestra de Cameră Radio la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105853_a_107145]
-
turiști care ne vizitează este în creștere de la un an la altul”, a precizat Elena Bejenaru. Rupea, terminată Așezată sub munții care despărțeau Ardealul de Muntenia, Cetatea Făgăraș a fost prețuită și de voievozii Țării Românești, dar și de principii transilvani, a cunoscut suzeranitatea regatului ungar, dar și pe cea a sultanilor otomani. Spre sfârșitul secolului XIV, Mircea cel Bătrân se intitula și domn al Țării Făgărașului, până la Olt. Cetatea este legată apoi de ascensiunea politică a lui Ștefan Mailat, nobil
Investiție de aproape 10 milioane de euro în două cetăți de la munte by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/101393_a_102685]
-
și sud-estul țării, pe arii restrânse vor fi ploi slabe și condiții de polei. În restul teritoriului înnorările se vor accentua treptat. Vântul va avea unele intensificări pe crestele montane. Temperaturile maxime se vor încadra între 2-3 grade în depresiunile transilvane dar și în Moldova și 8 grade la Timișoara, Drobeta Turnu Severin și Constantă. Dimineață în zonele joase se mențin condițiile de ceață. În București, cerul va fi înnorat aproape toată ziua, de la 1-2 grade dimineață temperatura va urca până la
Vin ninsorile. Ce spun meteorologii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101603_a_102895]
-
una multiculturală sau care să reflecte normele științei și artei heraldice și ale tradițiilor românești în domeniu, ci una exclusiv maghiară/secuiască, invocându-se vechimea acestora. Astfel, după ce secole de-a rândul românii au fost lipsiți de reprezentare în heraldica transilvană, datorită statutului de națiune tolerată, iată că și în contemporaneitate, în România de astăzi, românii ajung să se confrunte la fel ca în Evul Mediu, cu aceeași intoleranță, cu neincludere în simbolistica locală', se arată în documentul menționat. FCRHCM: Heraldica
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
din Transilvania, deși majoritari, au fost considerați națiune tolerată și le-a fost refuzat dreptul de a avea reprezentanți în Dietă, de a construi biserici de piatră, dar și de a fi prezenți în heraldica locală, regională sau a principatului transilvan. Toate acestea cu scopul, invocat în prezent cu cinism, că românii fie nu au existat în Transilvania (!), fie nu pot solicita reprezentare heraldică deoarece heraldica veche din Transilvania este ori maghiară, ori secuiască, ori săsească, ceea ce ar însemna - după logica
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
ar avea drept de reprezentare. Desigur că vechimea are valoarea ei incontestabilă într-un muzeu, dar nu ca argument pentru crearea de însemne oficiale locale actuale, pentru continuarea unui statut de excludere din viața politică dat românilor de constituțiile medievale transilvane', se subliniază în punctul de vedere al Forumului. Ce avertisment a transmis FCRHCM Conducerea Forumului atrage atenția că dacă propunerile înaintate de acest organism nu vor fi luate în considerare, toate variantele propuse ca steag al județului Harghita vor fi
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
șase ani, în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena ''Transilvania sau cea mai mare parte a ei'' revenind României. Prin eliberarea orașelor Carei și Satu Mare, la 25 octombrie 1944, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan. Cu un efectiv total de peste 560.000 de militari, din care au pierit peste 169.822, Armata Română, care a parcurs peste 1.700 kilometri de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei, a eliberat până la 12 mai 1945, peste 200.000 de
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
Linia de demarcație în Transilvania în intervalul 1918-1919 a reprezentat o prelungirea geografică în spațiul transilvan a liniei convenționale cu rol de delimitare a zonei de contact dintre trupele Antantei victorioase și cele ale Ungariei învinse - ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Această linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
dat în final acordul pentru aceasta. Conducerea aparatului administrativ regional maghiar precum și comandamentul său militar au rămas însă pe loc, într-un act simbolic dorit a semnaliza continuitatea juridică, iar trupele ungare au început să se concentreze în nord-estul depresiunii transilvane. Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe linia Sighetu Marmației-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, aliniament pe care trupele s-au oprit pe
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Armatei Dunării atât la 2 decembrie cât și la sfârșitul aceleiași luni. Pe data de 15 decembrie aliniamentul prevăzut ca linie de demarcație a fost atins. Este probabil ca mobilizarea rapidă a trupelor române și trecerea primelor unități pe teritoriul transilvan să fi surprins guvernul ungar - dealtfel destul de puțin informat, ceea ce a creat un ascendent militar și moral favorabil Armatei Române. Datorită forțelor reduse de care dispunea, Ungaria nu a riscat să se opună trecerii Carpaților de către trupele române. Incidente s-
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
realizat la 7 ani după filmul lui Sergiu Nicolaescu, "Mihai Viteazul", care trata o temă asemănătoare. Titlul filmului face referire la buzduganul primit de Mihai Viteazul după unirea celor trei țări române și care avea trei peceți: vulturul valah, ghepardul transilvan și bourul Moldovei. La sfârșitul secolului al XVI-lea, după bătălia de la Călugăreni din 1595, domnitorul Țării Românești Mihai Viteazul visa la unirea celor trei țări românești (Țara Românească, Moldova și Transilvania) într-un singur stat. Mihai Viteazul își conduce
Buzduganul cu trei peceți () [Corola-website/Science/336674_a_338003]
-
Platanthera bifolia"), gălbenușe ("Potentilla chrysantha"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), didițel ("Pulsatilla montană"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), cimbrișor sălbatic (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae), obsiga transilvana ("Bromus erectus ssp. transsilvanicus"), lucerna ("Medicago prostrata"), rogoz ("Carex brevicollis"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Comandor (2004) „pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și promovarea cercetării științifice” din România. și cu Crucea Transilvană a Arhiepiscopiei și Mitropoliei Clujului (19 februarie 2009). A fost desemnat Cetățean de onoare al comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
1.000 de apariții scenice violonistul Gabriel Croitoru este un muzician cu o extrem de bogată prezență în viața muzicală în triplă postură de solist-concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca și profesor universitar dr. la Universitatea Națională de Muzică București. Dinamismul, elocvența interpretărilor sale au putut fi constatate de public în concerte și recitaluri susținute pe scenele tuturor Filarmonicilor din România și pe podiumuri de
József Horváth, la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, avându-l ca solist pe violonistul Gabriel Croitoru by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105500_a_106792]