2,801 matches
-
este durerea unui popor întreg și forma aceea care se crează în însuși focul acestei dureri.” Dacă scrisorile adresate apusenilor sunt adevărate cronici, în care răzbate întregul zbucium al unui om care se vede părăsit de toți, în schimb, în timpul tratativelor din Pocuția, din anul 1502, ni s-a povestit dialogul pe care domnul l-a avut cu solii poloni. Se remarcă replica promptă, ironia și reproșurile pe care le face solilor: “Nu știu care este cauza de vă place așa de mult
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
respectivă, m-am simțit în largul meu. Am avut convorbiri interesante, mai ales despre situația creată la Machu Picchu, unde un grup de turiști europeni fusese răpit de gruparea de extremă stângă "Sendero Luminoso" și în legătură cu care autoritățile peruane duceau tratative nu prea fructuoase. Președintele Perului, Alan Garcia, era personal angajat în aceste negocieri. Aflasem de la unul dintre ambasadorii socialiști că noi nu aveam de ce să fim preocupați, căci "Sendero Luminoso" nu avea probleme cu comuniștii de nici o orientare. Reținusem aprecierile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în relațiile dintre aceste două țări. Anterior anului 1934, se semnase Pactul Briand-Kellog, continuat prin Protocolul de la Moscova (1929). România este de acord cu definiția formulată de Maxim Litvinov, aceea a agresiunii și a agresorului, de la Londra; s-au dus tratative pentru realizarea și semnarea unui tratat de neagresiune româno-sovietic; guvernul sovietic acceptă ideea trimiterii Tezaurului și a osemintelor domnitorului Dimitrie Cantemir; în număr limitat, ziarele oficiale sovietice, "Izvestia" și "Journal de Moscou" puteau fi trimise și consultate la București; între
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de natură politică ce nu poate fi rezolvată decât printr-o decizie politică. După părerea mea, decizia politică privind retrocedarea Tezaurului este împiedicată de refuzul constant al părții ruse de a se așeza serios și cu bune intenții la masa tratativelor, lăsând la o parte afirmațiile aberante, gen „nu știm nimic”, ”n-avem documente”, „n-avem timp să căutăm”, sau, și mai aberant, să socotești cu abacul cât îmi datorezi tu mie și eu ție, ca să ajungi la concluzia - formulată de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost: Viorica Moisuc (coordonator), Constantin Botoran, Ion Calafeteanu, Eliza Campus, Iulian Hațieganu. Au fost publicate atunci documentele aflate în arhiva Băncii Naționale a României (actele oficiale originale semnate de reprezentanții români și reprezentanții ruși), documente din arhiva M. A. E. a României (negocieri, tratative, note, telegrame, rapoarte diplomatice, privind operațiunile premergătoare expedierii, efectuarea depozitării la Kremlin, raporturile cu reprezentanții Puterii Sovietice după lovitura de stat din octombrie-noiembrie 1917 etc.), documente din arhivele militare. În completarea lipsurilor ce au survenit de-a lungul anilor în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tezaurului a rămas prezentă în convorbirile româno-sovietice și apoi româno-ruse până în ziua de azi. Dezbaterile de atunci, de la Moscova, sunt relatate cu lux de amănunte în lucrările sale memorialistice de Paul Niculescu-Mizil, lider al P.C.R., membru al delegației române la tratativele de la Moscova. * În condițiile căderii regimului Ceaușescu în decembrie 1989, dispariția subiectelor tabú din cercetarea istorică a permis atât valorificarea unor lucrări, ce n-au putut fi publicate până atunci, cât și accesul la unele surse de informații insuficient cunoscute
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ocupație austro-germane și păstrarea lui în siguranță până la sfârșitul ostilităților, când valorile românești urmau a fi repatriate. Declarația puterilor Antantei - Franța, Anglia, Rusia -, semnată la Londra, la 5 septembrie 1914, prin care se angajau să nu înceapă nici un fel de tratative cu tabăra inamică, vizând o ieșire separată din război și încheierea unei păci separate, avea o importanță specială pentru România în ceea ce privește poziția și rolul Rusiei, care dăduse nenumărate dovezi de inamiciție față de România; în același timp, Rusia ar fi fost
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Polonia, în conformitate cu Protocolul secret anexat Pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Înfrângerile rusești pe front erau însoțite de grave tulburări sociale în interiorul Rusiei, ceea ce îl determina pe ministrul C. Diamandy să recomande guvernului de la București prudență, precum și întreruperea tratativelor angajate cu guvernul rus; el motiva aceste recomandări prin nesiguranța acțiunilor viitorului aliat și prin faptul că nu se mai putea conta pe transportul prin Rusia a materialului de război promis de aliați României. Astfel, la mijlocul anului 1915, raporturile româno-ruse
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Astfel, la mijlocul anului 1915, raporturile româno-ruse erau departe de a încuraja colaborarea dintre București și Petrograd. La începutul anului 1916, generalul Alexeev, din partida filo-germană, adversar vădit al României, a fost numit șef de Stat-Major al armatei ruse. În desfășurarea tratativelor cu Antanta pentru finalizarea alianței, guvernul Brătianu a transmis la Petrograd condițiile sale, printre care se numărau și acțiuni militare rusești în Dobrogea, ofensiva generală pe frontul rus pentru susținerea acțiunii militare românești în Transilvania etc. Indignat de îndrăzneala lui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În legătură cu revendicările naționale ale României, în cursul îndelungatelor și complicatelor negocieri pentru perfectarea alianței cu Antanta, I. I. C. Brătianu a precizat din capul locului: România dorește eliberarea tuturor teritoriilor locuite de români aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei, Transilvania, Bucovina, Banat. Concomitent, tratativele Paris-Londra-Petrograd se purtau sub semnul urgentării intrării României în război și a presiunilor ce se făceau asupra Rusiei de a nu pune piedici aprovizionării cu armament a României. La 25 iunie 1916, Aristide Briand semna o Notă a guvernului francez
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
România nu reușiseră, regele și guvernul refuzaseră oferta de a se refugia pe teritoriul rus și nu cedau presiunilor ruso-austro-germane de a semna un tratat de pace separată cu Centralii. Pentru a ingenunchea România, “generalul Hoffman [șeful delegației germane la tratativele de pace separată, n.n.] a remis delegației ruse, în numele comandamentelor supreme german și austriac, o cerere confidențială privind organizarea unei acțiuni menită să determine acceptarea imediată din partea armatei române a necesității unui armistițiu și a propunerilor de pace democrtică făcute
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chiar cu noi....nici o măsură nu se poate lua acum...”. El sugerează că, îndată ce lucrurile se vor mai liniști, Tezaurul trebuie adus acasă sau dus în altă parte. De altfel, ministrul de Finanțe, Nicolae Titulescu, ducea de mai multe luni tratative cu reprezentanții Aliaților, pentru “transferul” valorilor de la Moscova, dar, informa Titulescu pe Guérin, aceștia “refuză să garanteze securitatea și guvernatorul Băncii Naționale nu vrea să întreprindă transferul fără această garanție”. Rezultă, așa dar, că evenimentele violente ce se derulau în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
3.120 din 17 noiembrie 1916 st.v.). La 12 decembrie, prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 20.901 bis, se stabilește că trebuie „să se pună în siguranță, în Rusia, Tezaurul Băncii Naționale și aprobă transportarea lui”. Între timp, tratativele cu guvernul imperial rus, duse prin intermediul generalului Mossoloff (care îl înlocuia pe ministrul Rusiei la Iași, Poklewsky-Koziell, aflat în concediu), au precizat acordul guvernului rus pentru a primi în păstrare Tezaurul României și, în același timp, garantarea integralității Tezaurului în timpul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în ajunul bătăliei de la Mărășești, s-a efectuat cel de-al doilea transport, cuprinzând valori ale B.N.R., ale Casei de Depuneri și Consemnațiuni, ale altor bănci și instituții particulare. În contextul frământărilor politico-sociale din Rusia, guvernul român a încercat, prin tratative duse la Paris, Londra și Petrograd, să efectueze mutarea Tezaurului în Statele Unite ale Americii, cu sprijinul și sub garanția Puterilor Antantei. Acest deziderat nu s-a putut însă realiza pentru că nici un guvern aliat nu și-a luat răspunderea pentru securitatea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cheile la Copenhaga, de unde ar fi fost expediate Ministerului de Externe francez. (Din materialele cercetate nu am putut urmări mai departe soarta acestor chei, chestiune, de fapt fără importanță). Problema obținerii restituirii Tezaurului a fost ridicată de delegația română în cadrul tratativelor de pace de la Paris, în 1919-1920. Memoriile depuse în aprilie și iunie 1919 susțineau două teze principale: a) Germania să fie considerată răspunzătoare de evacuarea Tezaurului și, în consecință, dacă guvernul sovietic nu restituia Tezaurul depus la Kremlin, Germania să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Conferința româno-sovietică ținută la Viena, între 27 martie și 2 aprilie 1924, a pus din nou, tranșant, problema restituirii Tezaurului. În instrucțiunile date de I. I. C. Brătianu delegației române figura la primul punct „despărțirea chestiunii Basarabiei de aceea a Tezaurului”. Tratativele de la Viena, lungi și anevoioase, n-au dus la vreun rezultat care să permită măcar o perspectivă de îmbunătățire a situației. După 1924, deși convorbiri oficiale sau neoficiale româno-sovietice au mai fost, chestiunea recuperării Tezaurului nu s-a mai pus
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
golurile existente în documentație, astfel încât istoria propriu-zisă a Tezaurului să fie cât mai clară și mai vastă. Precizăm că în acest volum nu am inclus discuțiile asupra restituirii Tezaurului care au avut loc între partea română și cea sovietică în cadrul tratativelor bilaterale de la Londra, Varșovia, Copenhaga, Viena etc., în deceniul al III-lea, deoarece această problemă s-a discutat întotdeauna în conexiune cu problemele teritoriale; o separare a lor ar fi fost artificială și nu ar fi permis înțelegerea întregii complexități
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Iași Guvernul Republicii Moldovenești a protestat ieri - prin telegrafie fără fir - pe lângă „Rada“ din Kiev contra pretențiilor asupra Basarabiei. Republica Ucrainiană recunoscuse în mod formal existența Republicii Moldovenești ca stat independent și a invitat-o în mai multe rânduri, la tratativele de pace de la Brest-Litovsk. Ultima telegramă a Republicii Ucrainiene, adresată guvernului Republicii Moldovenești, spune aproximativ textual: „Neprimind răspuns din partea guvernului moldovenesc, noi nu ne credem autorizați să tratăm în numele său“. Comisar general, Zamfirescu nr. 71. 65 1918, martie 16/29
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe un stat aparte, interesele căruia se deosebesc de interesele Ucrainei. De exemplu, în telegrama din 17 decembrie 1917, semnată de Vinicenco și Șulghin, guvernul ucrainean invitând guvernul moldovenesc, pentru a forma un guvern comun rus și pentru a începe tratativele de pace la Brest-Litovsc, în mod energic susține independența Republicei Moldovenești și declară că guvernul ucrainean va lua apărarea intereselor Republicei Moldovenești numai în cazul când aceata din urmă îl va împuternici în acest scop: în caz contrar, Ucraina va
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
canadian Boyle, un fel de acord de pace cu Rakovsky ca delegat al Sovietelor, înțelegere care prin încheierea păcii nu a mai fost pusă în practică. O altă intervenție în chestiunea Tezaurului a fost făcută de Al. Marghiloman care, în timpul tratativelor de la Brest-Litovsk între germani și ruși, s-a adresat d-lui Horstmann, șeful Direcției Politice a Misiunii Germane din București, pentru a pune chestiunea în discuție cu ocazia acelor tratative. Propunerea d-lui Marghiloman a fost transmisă la Berlin, fără
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chestiunea Tezaurului a fost făcută de Al. Marghiloman care, în timpul tratativelor de la Brest-Litovsk între germani și ruși, s-a adresat d-lui Horstmann, șeful Direcției Politice a Misiunii Germane din București, pentru a pune chestiunea în discuție cu ocazia acelor tratative. Propunerea d-lui Marghiloman a fost transmisă la Berlin, fără însă a i se da vreo urmare. III. Chestiunea tezaurului în fața conferințelor internaționale Chestiunea Tezaurului a fost pusă în discuție și la Conferința Păcii în fața Comisiei Reparațiilor, în ședința din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de 31 mai 1935, de către directorul politic pentru chestiunile românești, Stein, și de către dl. ministru Ciuntu, arhivele statului și ale instituțiilor particulare în 1.443 lăzi. Odată cu arhivele ne-au fost restituite, cu unele lipsuri, documentele și manuscrisele Academiei Române. În tratativele duse pentru restituirea lucrurilor depozitate la Moscova și care au o importanță minimă pentru ruși, precum sânt operele de artă românești, nu s-a putut obține nici un rezultat. Până în prezent nu s-a putut constata înstrăinarea operelor de artă românești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
declarat din nou d-lui Ciotori (telegrama Legației Londra nr. 109 din 11 ianuarie 1921) că „Tezaurul nostru se găsește intact la Moscova și că, într-o eventuală conferință cu noi, chestiunea va fi reglementată în mod satisfăcător”. Cu prilejul tratativelor d-lui Filality cu Karakhan în Varșovia, după ședința din 23 septembrie 1921, delegatul rus a declarat, în întrevederea particulară avută cu dl. Filality, că „nu crede că Tezaurul român să mai fie intact, deoarece, când bolșevicii au trebuit, sub
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
apăra împotriva bulgarilor; 5) sosirea neîntârziată a munițiunilor și a armelor prin Rusia; 6) aliații să ne asigure prin împrumuturi sumele trebuincioase războiului; 7) comanda Regelui României chiar asupra contingentelor rusești ce vor lupta pe teritoriul românesc. Pe aceste baze, tratativele începură. Convenția politică a mers ușor. Aliații n-au mai reînceput discuția asupra revendicărilor noastre. În treacăt, au încercat să vadă dacă, în ceea ce privește Banatul, nu am fi dispuși să mai cedăm ceva sârbilor. Când au văzut că Brătianu e tot atât de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu se poată afla că a ajuns cu Aliații la o înțelegere definitivă. Nici membri Guvernului nu știau toți că negocierile cu Aliații erau terminate și nici nu aveau cunoștință de data fixată pentru declararea războiului. Brătianu le spusese că tratativele sunt pe isprăvite, dar nu le comunicase amănuntele. Am fost unul din singurii miniștri la curent cu totul. Brătianu mă rugase să-l ajut, împreună cu Diamandi, la redactarea unora dintre dispopozițiunile celor două convențiuni. De aceea, când a fost vorba
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]