4,948 matches
-
a eului, constituie expresia esențială a personalității. Personalitatea este ansamblul structurat de dispoziții înnăscute și dobândite, formate și transformate continuu sub influența factorilor biologici și a experiențelor personale.” Deci, „conținutul personalității îl constituie totalitatea calităților și însușirilor (orientarea, înclinațiile, interesele, trebuințele, aptitudinile, idealurile etc.) apărute pe o bază biologică în relațiile omului cu mediul social și în corelațiile interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
sub influența factorilor biologici și a experiențelor personale.” Deci, „conținutul personalității îl constituie totalitatea calităților și însușirilor (orientarea, înclinațiile, interesele, trebuințele, aptitudinile, idealurile etc.) apărute pe o bază biologică în relațiile omului cu mediul social și în corelațiile interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote> În general, personalitatea este reflectată de trăsături ca încredere de sine, dominație, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate și agresivitate. Rezultantă a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
pe individ și îi influențează comportamentul de consum<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: grupurile de naționalități, care trăiesc în comunități largi, cu gusturi și tradiții etnice specifice; grupuri religioase, cu preferințe și trebuințe proprii; grupuri rasiale, cu stiluri culturale și atitudini distincte; grupuri geografice, cu stiluri de viață caracteristice unor spații teritoriale. De exemplu, piața SUA, formată din peste 260 de milioane de oameni este alcătuită din importante culturi secundare, cum ar fi
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
model complex al cererii. Locul și rolul consumatorului, al cererii bunurilor în economia de piață nu diminuează, în niciun caz, rolul ofertei de bunuri, sau importanța factorilor de producție. Dar, după logica economiei de piață, producția trebuie să se adapteze trebuințelor și exigențelor consumatorului și nu invers, așa cum se întâmplă în cazul economiilor cu planificare centralizată<footnote Alexandru Farkas, Economia de piață - micro, macro, mondoeconomie, Editura Libris, Cluj-Napoca, 1996, p. 19. footnote>. Preocuparea pentru calitatea<footnote Diana Tănase, Probleme ale competitivității
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
nivel de trai-calitatea vieții Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • oferi o explicație conceptului de consum; • înțelege funcțiile consumului; • explica tipologia consumului; • înțelege conceptele de nivel de trai și calitate a vieții, precum și legătura dintre ele. Cuvinte-cheie: consum, producție, trebuințe, bunuri economice, rol, funcție, nivel de trai, calitatea vieții. 2.1. Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
înțelege conceptele de nivel de trai și calitate a vieții, precum și legătura dintre ele. Cuvinte-cheie: consum, producție, trebuințe, bunuri economice, rol, funcție, nivel de trai, calitatea vieții. 2.1. Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale, care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
această direcție nu mai antrenează o sporire a efectelor utilitare.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 57. footnote> 2.4. Relația nivel de trai-calitatea vieții Volumul, structura, dinamica și calitatea consumului reliefează gradul de satisfacere a multiplelor trebuințe fiziologice, spirituale și sociale ale populației, consumul fiind principalul indicator al nivelului de trai și, totodată, o componentă importantă a calității vieții. Deși înrudite ca sens, conceptele de nivel de trai și calitatea vieții nu trebuie confundate<footnote Adrian Tănase
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
psihologici (partea I): nevoile și motivațiile 4.1. Precizări conceptuale. Relația nevoi motivații 4.2. Caracteristici și clasificări ale nevoilor umane 4.3. Teoria motivației în cercetarea comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de nevoie (trebuință) și motivație; • înțelege raportul nevoi-motivații; • cunoaște principalele caracteristici și clasificări ale nevoilor; • înțelege rolul motivației în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: nevoi (trebuințe), motivații, rațional, emoțional, biologic, psihologic, decizie. 4.1. Precizări conceptuale. Relația nevoi motivații Studiul comportamentului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
în cercetarea comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de nevoie (trebuință) și motivație; • înțelege raportul nevoi-motivații; • cunoaște principalele caracteristici și clasificări ale nevoilor; • înțelege rolul motivației în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: nevoi (trebuințe), motivații, rațional, emoțional, biologic, psihologic, decizie. 4.1. Precizări conceptuale. Relația nevoi motivații Studiul comportamentului consumatorului, ca studiul economiei, începe cu înțelegerea nevoilor umane.<footnote Geoffrey Whitehead, Economia, Editura Sedona, Timișoara, 1997, p. 1. footnote> Dorința de a beneficia de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
la cea de motivație, relația dintre aceste două categorii constând în aceea că nevoile devin condiții necesare pentru apariția motivațiilor, mai simplu spus, la baza apariției motivațiilor stau nevoile. În termenii cei mai simpli, nevoia este concepută ca o cerință, trebuință, lipsă sau chiar gol de umplut.<footnote Ion Pohoață, „Consumul și consumatorul”, în Economie politică, vol. 2, Editura Porto-Franco, Galați, 1992, p. 62. footnote> Nevoile apar, mai întâi, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau indirect ca fiindu-le
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Dobrotă, Economie politică, Editura Economică, București, 1997, p. 18. footnote>: a) Nevoile sunt nelimitate ca număr. Ca urmare a tot ceea ce înseamnă progres, nevoile umane se înmulțesc și se diversifică tot mai mult. Preocupările oamenilor de a-și satisface permanent trebuințele reprezintă mobilul întregii lor activități socialeconomice. De fapt, diversificarea nevoilor umane reprezintă atât cauza, cât și efectul dezvoltării economico sociale. Astfel, se afirmă că civilizația industrială a produs și „numeroase nevoi de care nu este nevoie.” Diversificarea fără precedent a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
superioare. c) În raport cu dimensiunile ființei umane, nevoile sunt structurate în: − fiziologice (nevoia de hrană, nevoia de reproducere etc.); − sociale (nevoia de apartenență la un grup, nevoia de comunicare); − spiritual-psihologice (presupun raționalitate, gândire elevată, viață spirituală superioară). d) După subiecții purtători, trebuințele (nevoile) se clasifică în: − individuale; − de grup; − ale societății, în ansamblu. e) În funcție de ciclul activităților vitale, distingem: − nevoi zilnice; − nevoi săptămânale; − nevoi lunare; − nevoi trimestriale; − nevoi semestriale; − nevoi anuale. Observație: Potrivit acestui criteriu, nevoile se pot clasifica în curente, periodice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
largă pentru explicarea motivației care stă la baza comportamentului consumatorului. În concluzie, „spre vârful piramidei urcăm către uman și ne eliberăm de tirania biologicului. Spre baza piramidei coborâm spre biologic, spre starea naturală. Ne putem imagina «înălțimi» diferite ale piramidei trebuințelor la persoane diferite (în raport de vârstă, sex, cultură, educație, concepție despre viață).”<footnote Ion Anghene, Psihologie generală - îndrumător pentru pregătirea examenelor, Editura Danubius, Brăila, 2001, p. 120. footnote> De asemenea, trebuie remarcat faptul că, uneori, motive diferite pot genera
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
unei situații, unei ființe, atunci când există posibilitatea de a alege” din mai multe alternative. Este vorba nu de o funcție interioară a organismului, ci de o calitate a obiectelor, calitate dobândită în cadrul legăturii dintre om și mărfurile care-i satisfac trebuințele<footnote B. Zorgo, Psihologia generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, p. 447. footnote>. Declanșarea preferințelor poate fi cauzată de caracteristicile merceologice ale unei mărfi (formă, mărime, consistență, grafică, gust, colorit, ambalaj etc.), de marcă, termen de garanție și preț
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
7.1. Învățarea 7.2. Personalitatea Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de învățare și personalitate; • înțelege rolul învățării și personalității în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: învățare, teorii comportamentale, teorii cognitive, intuiție, asociere, personalitate, trebuințe. 7.1. Învățarea Comportamentul consumatorului este bazat, în mare măsură, pe procesul de învățare. Preferințele și obiceiurile consumatorului, care îi influențează în mod hotărâtor luarea deciziei de cumpărare, sunt rezultatul învățării precedente. Învățarea este procesul prin care consumatorii dobândesc cunoștințe
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
etc.<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 212. footnote>). 7.2. Personalitatea Cumpărarea unei perechi de pantofi, a unei genți, a unei anumite mărci de țigări, a unui telefon mobil etc. nu-și găsesc explicația doar în prețul acestor produse, în trebuințele sau veniturile consumatorului, ci în egală măsură, în această situație intervine și o altă variabilă a comportamentului - personalitatea. Norbert Sillamy<footnote Norbert Sillamy, Dictionnaire de la psychologie, Larousse, Paris, 1967, p. 216. footnote>, membru al Societății franceze de psihologie, definește personalitatea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
a eului, constituie expresia esențială a personalității. Personalitatea este ansamblul structurat de dispoziții înnăscute și dobândite, formate și transformate continuu sub influența factorilor biologici și a experiențelor personale.” Deci, „conținutul personalității îl constituie totalitatea calităților și însușirilor (orientarea, înclinațiile, interesele, trebuințele, aptitudinile, idealurile etc.) apărute pe o bază biologică în relațiile omului cu mediul social și în corelațiile interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
sub influența factorilor biologici și a experiențelor personale.” Deci, „conținutul personalității îl constituie totalitatea calităților și însușirilor (orientarea, înclinațiile, interesele, trebuințele, aptitudinile, idealurile etc.) apărute pe o bază biologică în relațiile omului cu mediul social și în corelațiile interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote> În general, personalitatea este reflectată de trăsături ca încredere de sine, dominație, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate și agresivitate. Rezultantă a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
pe individ și îi influențează comportamentul de consum<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: grupurile de naționalități, care trăiesc în comunități largi, cu gusturi și tradiții etnice specifice; grupuri religioase, cu preferințe și trebuințe proprii; grupuri rasiale, cu stiluri culturale și atitudini distincte; grupuri geografice, cu stiluri de viață caracteristice unor spații teritoriale. De exemplu, piața SUA, formată din peste 260 de milioane de oameni este alcătuită din importante culturi secundare, cum ar fi
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
obiective, chiar a racordării la interesele colective. A treia funcție constă în faptul că, prin intermediul pieței, se elimină sau se previne amplificarea elementelor administrative și subiectivismului, permițând fiecărui individ, ca factor al democrației, să-și aleagă căile de satisfacere a trebuințelor<footnote Pornind de la unele argumente care au explicat rolul pieței concurențiale în economiile moderne, lucrările de specialitate evidențiază și alte funcții, între care amintim: asigurarea unui grad ridicat de libertate economică; convingerea agenților economici să producă ceea ce solicită consumatorii; dirijarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
opoziție cu normele de justiție socială, fapt care impune prezența unor instrumente corective și de protecție socială. Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu: op. cit., pp. 110-115; Aurel Negucioiu: op. cit., pp. 16-28. un model propriu este capabil să asigure realizarea trebuințelor și intereselor specifice; h) o economie mixtă, de piață, socială și umanistă, pentru că, din punct de vedere al oamenilor, sistemul social contemporan trebuie să se dezvolte nu doar într-un stat de drept, ci într-un stat de drept bazat
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
3. Sarcinile și funcțiile administrației publice Sarcinile administrației publice sunt îndatoriri ce-i revin pentru înfăptuirea valorilor politice transpuse în lege, în realitatea sistemului social. Aceste îndatoriri sunt față de societatea globală pe care trebuie să o slujească administrația publică, satisfăcând trebuințele de ansamblu ale indivizilor care o compun, din punct de vedere al interesului general. Interesul general este formulat în cadrul sistemului politic de organele care dețin puterea în stat și de aceea, sarcinile (misiunile) administrației publice au o pronunțată derivație politică
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
sunt constituite în teorii relativ distincte în cadrul pedagogiei moderne și contemporane: Teoria disciplinei permisive (liberale): își are originea în concepția lui J.J. Rousseau, conform căreia constrângerea exterioară prin dispoziții, ordine, interdicții, pedepse înăbușă manifestările spontane ale copilului, potrivit tendințelor și trebuințelor lui naturale, și, implicit, constituirea personalității sale. În secolul nostru, concepția lui Rousseau a fost reluată și dezvoltată în cadrul așa-zisei teorii a „educației noi”, ai cărei principali reprezentanți au fost J. Dewey, Maria Montessori, E. Claparede și care-și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]